Astăzi – 7 octombrie 2019, s-a consumat un nou episod din serialul ştiinţifico-fantastic intitulat dezvoltarea zonei turistice Padina-Peştera. Primul sezon al acestui scenariu a debutat prin anii 2000. Acum a început un nou sezon. Intriga este aceiaşi. Doar protagoniştii s-au schimbat puţin. Nu mai sunt aceiaşi şefi la conducerea Consiliului Judeţean, consultanţii, la fel, schimbaţi de vremuri, iar auditoriul, şefii unor instituţii deconcentrate a căror implicare este ultra-necesară în acest proiect deocamdată ficţionar sunt alţii, cu excepţia directorului Parcului Natural Bucegi, ing. Horia Iuncu, care, acum, ca şi atunci, a cerut, după cum bine a remarcat şi arhitectul Dumitru Barbu, „să facem ce se poate” pentru atingerea acestui deziderat.

Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Alexandru Oprea, a vorbit despre importanţa acestui proiect, care poate aduce plus valoare Dâmboviţei, turismului practicat pe aceste meleaguri. Prima staţiune care se va construi de la zero în România după 1990, prima care se va realiza într-un Parc Natural. Orizontul de materializare ar fi între 5 şi 7 ani, dacă se vor găsi bani pentru execuţia investiţiilor şi 30 de ani, dacă fondurile nu vor apărea prea curând. Mulţi, din pesimism, optează pentru a doua variană…

Se vrea amenajarea unei prime pârtii de schi în zona Cocora, cu tot ceea ce implică funcţionarea unui asemenea obiectiv.

„Sigur că putem discuta despre ceea ce s-a făcut și, mai ales, despre ceea ce nu s-a făcut. Până să vin la această întâlnire, am avut o discuție cu reprezentanții Parcului Natural Bucegi, pentru că ar trebui să știm acest lucru – este singura stațiune turistică proiectată a fi făcută, în ultimii 30 de ani, în România, de la zero și singura stațiune turistică ce se construiește într-un parc natural. Deci, cred că ar trebui să avem în vedere aceste lucruri în momentul în care discutăm despre orice proiect de investiții. Știți foarte clar că acolo chiar se lucrează și este în fază de finalizare planul de manangement al parcului, care ar urma să definească, în momentul în care va fi aprobat de către instituțiile competente, ce
înseamnă o zonă de dezvoltare durabilă, zonă de protecție sau zonă de protecție exclusivă.

O altă precizare – acolo sunt mai multe idei, mai multe concepte referitoare la pârtiile de schi. Și mai fac o precizare foarte importantă pentru opinia publică: discutăm despre o pârtie de schi, dar nu a discutat nimeni, până acum, de infrastructura conexă pârtiilor de schi, în speță drumul de acces la pârtie, drumul tehnologic care ar trebui să deservească pârtia, instalațiile de alimentare cu energie electrică, instalațiile de alimentare cu energie pe cablu, instalațiile de zăpadă artificială pentru pârtiile de schi. Aceste lucruri nu se pot întâmpla într-o noapte și presupun un efort titanic, nu numai prin prisma, să spunem, a coordonării, ci, mai ales, pentru ceea ce înseamnă această zonă.

Sigur că s-au făcut pași înainte și eu cred că astăzi va fi o primă discuție. Vă rog pe dumneavoastră și pe reprezentanții mediului de afaceri și ai posibililor investitori, ai autorităților, ai instituțiilor cu rol de control și implementare, să ridicăm problemele care sunt de luat în calcul pentru ceea ce vrem să dezvoltăm acolo.

De asemenea, eu am speranța că, în cadrul viitorului POR 2021 – 2027, vom putea accesa, cel puțin la nivelul regiunii, fonduri pentru dezvoltarea stațiunilor turistice de interes național, pentru că, vă spun sincer, nu e ușor să găsim atâtea resurse financiare pentru a crea acolo infrastructura de drumuri, infrastructura de alimentare cu apă și rețeaua de canalizare, infrastructura de alimentare cu energie electrică, gaze, infrastructura conexă, stradală, ceea ce înseamnă parcări, iluminat public și tot ce trebuie să avem într-o stațiune în secolul al XXI-lea”, a precizat Alexandru Oprea.

A urmat la cuvânt consultantul, care a expus, din punct de vedere tehnic şi geografic cam tot ce presupune acest prim proiect de pârtie pe care el l-a evaluat la circa 27.000.000 de euro, prea puţin în opinia unora care cunosc muntele şi ceea ce înseamnă investiţii de calitate, durabile în acea zonă.

Pârtia se va dezvolta în perimetrul denumit „Plaiul lui Păcală”, sperăm să nu ne trezim cu o… păcăleală. Nu ar fi prima! Expozeul consultantului semăna cu ceea ce am mai ascultat de mai multe ori în cadrul unor asemenea dezbateri ce vizau dezvoltarea turismului în Bucegii dâmboviţeni.

Din nou, un început! S-a vorbit de vânturi, direcţia din care bat, viteză, cum pot ele împiedica activitatea, utilizarea pârtiei, de precipitaţii şi umbra muntelui care poate influenţa stratul de omăt.

Arhitectul şef al judeţului, Teodor Bâte, mai intervenea, din când în când, pentru a domestici explicaţiile consultantului. Una peste alta, şi acesta a recunoscut, nu ar fi primul, că acţiunea la care se înhamă autorităţile judeţului este una dificilă şi de durată, care implică, în afară de fonduri, şi o mulţime de avize de la varii instituţii ale statului, care, de multe ori, nu se grăbesc deloc cu aprobările şi mai găsesc tot soiul de chichiţe în legislaţie de care, evident, se leagă.

Arhitectul judeţului a spus clar că va continua acest proiect şi nu se va lăsa până ce nu va fi gata. Să-i dea Dumnezeu sănătate şi viaţă lungă, că are nevoie pentru implementarea acestui proiect pe care vecinii noştri din Prahova îl doresc eşuat!

Nu prea a fost înghesuială la luările de cuvânt. Arhitectul Dumitru Barbu, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa cu mulţi ani în urmă şi fost arhitect şef al judeţului, care a luptat la vremea respectivă pentru un astfel de deziderat, priveşte cu optimism temperat iniţiativa.

A spus Barbu că, până când se va ajunge la implementarea proiectului, se mai pot schimba legile, şi cea a Mediului, şi cea a Apelor. Arhitectul a spus că este nevoie în tot acest demers de implicarea clasei politice, a parlamentarilor, a Guvernului pentru a facilita dezvoltarea proiectului. În rest, mai avem de aşteptat…