Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

Turismul montan dâmboviţean şi o nouă porţie de… teorie!

Publicat

pe

Astăzi – 7 octombrie 2019, s-a consumat un nou episod din serialul ştiinţifico-fantastic intitulat dezvoltarea zonei turistice Padina-Peştera. Primul sezon al acestui scenariu a debutat prin anii 2000. Acum a început un nou sezon. Intriga este aceiaşi. Doar protagoniştii s-au schimbat puţin. Nu mai sunt aceiaşi şefi la conducerea Consiliului Judeţean, consultanţii, la fel, schimbaţi de vremuri, iar auditoriul, şefii unor instituţii deconcentrate a căror implicare este ultra-necesară în acest proiect deocamdată ficţionar sunt alţii, cu excepţia directorului Parcului Natural Bucegi, ing. Horia Iuncu, care, acum, ca şi atunci, a cerut, după cum bine a remarcat şi arhitectul Dumitru Barbu, „să facem ce se poate” pentru atingerea acestui deziderat.

Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Alexandru Oprea, a vorbit despre importanţa acestui proiect, care poate aduce plus valoare Dâmboviţei, turismului practicat pe aceste meleaguri. Prima staţiune care se va construi de la zero în România după 1990, prima care se va realiza într-un Parc Natural. Orizontul de materializare ar fi între 5 şi 7 ani, dacă se vor găsi bani pentru execuţia investiţiilor şi 30 de ani, dacă fondurile nu vor apărea prea curând. Mulţi, din pesimism, optează pentru a doua variană…

Se vrea amenajarea unei prime pârtii de schi în zona Cocora, cu tot ceea ce implică funcţionarea unui asemenea obiectiv.

„Sigur că putem discuta despre ceea ce s-a făcut și, mai ales, despre ceea ce nu s-a făcut. Până să vin la această întâlnire, am avut o discuție cu reprezentanții Parcului Natural Bucegi, pentru că ar trebui să știm acest lucru – este singura stațiune turistică proiectată a fi făcută, în ultimii 30 de ani, în România, de la zero și singura stațiune turistică ce se construiește într-un parc natural. Deci, cred că ar trebui să avem în vedere aceste lucruri în momentul în care discutăm despre orice proiect de investiții. Știți foarte clar că acolo chiar se lucrează și este în fază de finalizare planul de manangement al parcului, care ar urma să definească, în momentul în care va fi aprobat de către instituțiile competente, ce
înseamnă o zonă de dezvoltare durabilă, zonă de protecție sau zonă de protecție exclusivă.

O altă precizare – acolo sunt mai multe idei, mai multe concepte referitoare la pârtiile de schi. Și mai fac o precizare foarte importantă pentru opinia publică: discutăm despre o pârtie de schi, dar nu a discutat nimeni, până acum, de infrastructura conexă pârtiilor de schi, în speță drumul de acces la pârtie, drumul tehnologic care ar trebui să deservească pârtia, instalațiile de alimentare cu energie electrică, instalațiile de alimentare cu energie pe cablu, instalațiile de zăpadă artificială pentru pârtiile de schi. Aceste lucruri nu se pot întâmpla într-o noapte și presupun un efort titanic, nu numai prin prisma, să spunem, a coordonării, ci, mai ales, pentru ceea ce înseamnă această zonă.

Sigur că s-au făcut pași înainte și eu cred că astăzi va fi o primă discuție. Vă rog pe dumneavoastră și pe reprezentanții mediului de afaceri și ai posibililor investitori, ai autorităților, ai instituțiilor cu rol de control și implementare, să ridicăm problemele care sunt de luat în calcul pentru ceea ce vrem să dezvoltăm acolo.

De asemenea, eu am speranța că, în cadrul viitorului POR 2021 – 2027, vom putea accesa, cel puțin la nivelul regiunii, fonduri pentru dezvoltarea stațiunilor turistice de interes național, pentru că, vă spun sincer, nu e ușor să găsim atâtea resurse financiare pentru a crea acolo infrastructura de drumuri, infrastructura de alimentare cu apă și rețeaua de canalizare, infrastructura de alimentare cu energie electrică, gaze, infrastructura conexă, stradală, ceea ce înseamnă parcări, iluminat public și tot ce trebuie să avem într-o stațiune în secolul al XXI-lea”, a precizat Alexandru Oprea.

A urmat la cuvânt consultantul, care a expus, din punct de vedere tehnic şi geografic cam tot ce presupune acest prim proiect de pârtie pe care el l-a evaluat la circa 27.000.000 de euro, prea puţin în opinia unora care cunosc muntele şi ceea ce înseamnă investiţii de calitate, durabile în acea zonă.

Pârtia se va dezvolta în perimetrul denumit „Plaiul lui Păcală”, sperăm să nu ne trezim cu o… păcăleală. Nu ar fi prima! Expozeul consultantului semăna cu ceea ce am mai ascultat de mai multe ori în cadrul unor asemenea dezbateri ce vizau dezvoltarea turismului în Bucegii dâmboviţeni.

Din nou, un început! S-a vorbit de vânturi, direcţia din care bat, viteză, cum pot ele împiedica activitatea, utilizarea pârtiei, de precipitaţii şi umbra muntelui care poate influenţa stratul de omăt.

Arhitectul şef al judeţului, Teodor Bâte, mai intervenea, din când în când, pentru a domestici explicaţiile consultantului. Una peste alta, şi acesta a recunoscut, nu ar fi primul, că acţiunea la care se înhamă autorităţile judeţului este una dificilă şi de durată, care implică, în afară de fonduri, şi o mulţime de avize de la varii instituţii ale statului, care, de multe ori, nu se grăbesc deloc cu aprobările şi mai găsesc tot soiul de chichiţe în legislaţie de care, evident, se leagă.

Arhitectul judeţului a spus clar că va continua acest proiect şi nu se va lăsa până ce nu va fi gata. Să-i dea Dumnezeu sănătate şi viaţă lungă, că are nevoie pentru implementarea acestui proiect pe care vecinii noştri din Prahova îl doresc eşuat!

Nu prea a fost înghesuială la luările de cuvânt. Arhitectul Dumitru Barbu, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa cu mulţi ani în urmă şi fost arhitect şef al judeţului, care a luptat la vremea respectivă pentru un astfel de deziderat, priveşte cu optimism temperat iniţiativa.

A spus Barbu că, până când se va ajunge la implementarea proiectului, se mai pot schimba legile, şi cea a Mediului, şi cea a Apelor. Arhitectul a spus că este nevoie în tot acest demers de implicarea clasei politice, a parlamentarilor, a Guvernului pentru a facilita dezvoltarea proiectului. În rest, mai avem de aşteptat…

ACTUALITATE

A fi recunoscător este întotdeauna o necesitate și un alt mod de a mulțumi lui Dumnezeu

Publicat

pe

Au trecut 16 ani de când vicarul eparhial Ionuț Ghibanu slujește Sfânta Biserică creștin ortodoxă, 16 ani de muncă neîntreruptă în sprijinul comunităților locale, al celor care au nevoie de cuvântul lui Dumnezeu, de sfaturi, de ocrotire, de mângâiere sufletească, de încredere și speranță. Într-un text pe care îl publică astăzi, preotul Ionuț Ghibanu mulțumește lui Dumnezeu pentru această supremă chemare, dar şi celor prin care a lucrat dorința Divinității.

„A fi recunoscător este întotdeauna o necesitate și un alt mod de a mulțumi lui Dumnezeu, Care lucrează prin oameni și își manifestă bunăvoința Sa. Acum 16 ani, a binevoit Dumnezeu să mă cheme să-L slujesc, în rândul clericilor, prin bunăvoința și înțelepciunea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nifon, cel care mi-a călăuzit pașii spre înțelegerea tainelor acestei vieți, a slujirii oamenilor și a bunei vestiri a Dătătorului a tot binele!

Bunul Dumnezeu a lucrat, cu Atotînțelepciunea Sa și la vremea potrivită, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon m-a hirotonit diacon, mai întâi, iar mai apoi, preot. Au trecut, iată, 16 ani de la acel înălțător și magnific moment când mi-am împlinit vocația.

Rămâne și astăzi minunarea înaintea misterului divin la fel de pătrunzătoare, cum de altfel crește mereu recunoștința către Bunul Ierarh care a recunoscut în mine chemarea spre cele înalte, mi-a acordat nețărmurit încredere, bunăvoință, ajutor și cu generoasă disponibilitate mi-a împărtășit din fabuloasa sa înțelepciune și cunoaștere!

Pentru toate acestea și pentru multe bune altele îi mulțumesc cu filială recunoștință, asigurându-l de respectul, prețuirea și atașamentul meu. Acum și aici, precum și mereu! Mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate și pentru providențiala îndrumare și de neînlocuitul ajutor venit prin Ierarhul Său-Nifon, Arhiepiscop și Mitropolit al Târgoviștei”, a scris vicarul eparhial Ionuț Ghibanu pe pagina sa de Facebook.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Tradiţii şi obiceiuri de toamnă la „Ziua Recoltei” de la Săcuieni. FOTO

Publicat

pe

Sorin Vasile Ioniţă, primarul de la Gura Ocniţei, i-a obişnuit deja pe locuitorii comunei cu organizarea unor evenimente socio-cultural-artistice inedite, cu acţiuni care să-i reunească cu mic cu mare, măcar de câteva ori pe an, pe oamenii din toate satele componente, să le deschidă pofta de a urmări şi participa la reînnodarea tradiţiilor, la retrezirea obiceiurilor străbune, la comunicare deschisă.

Experimentele culturale de la Gura Ocniţei au prins rădăcini, au devenit indispensabile, ca şi aerul. Ca să se ajungă aici, alături de edilul comunei, au lucrat, cot la cot, funcţionarii primărei, bibliotecarii, directorul căminului cultural, cadrele didactice, copiii şi adolescenţii.

La Gura Ocniţei, se face administraţie performantă, se implementează proiecte de succes şi mai este timp şi pentru cultură. Aproape că nu a rămas anotimp, neîmbrăcat în haine de sărbătoare. Totul a pornit de la întâmplare, de la jocul firesc al întrupării noului şi s-a ajuns la perenitate, la continuitate şi excelenţă.

Edilii nu puteau trece cu vederea nici octombrie cel prosper, luna când se adună roadele în hambare, când gospodarii răsuflă uşuraţi, mulţumiţi de recolta de peste an. Şi aşa s-a conturat „Ziua Recoltei” la Săcuieni. Manifestarea a fost organizată pe terenul de sport de la marginea aşezării, aproape de zăvoiul Ialomiţei.

Sute de localnici, dar şi oameni sosiţi din comunele învecinate, au venit la sărbătoare pentru a bea must obţinut la faţa locului din struguri proaspăt culeşi şi oferit gratis tuturor participanţilor, pentru a gusta tradiţionalii mici, dar şi pentru a admira expoziţia cu produse agricole specifice zonei.

Cei prezenţi au avut ocazia unică de a cumpăra la preţuri super reduse murături, gemuri şi dulceţuri preparate ecologic şi frumos prezentate de copiii şcolilor din localitate. Un model inedit de aprofundare a unor îndeletniciri tradiţionale, de transmitere a unor reţete culinare care, nevalorificate, se pot pierde.

Primarul Sorin Ioniţă a stat tot timpul printre oameni, a dialogat cu ei despre problemele curente ala obştei, i-a însufleţit şi încurajat pe micii artişti care au susţinut un spectacol extraordinar pe scena amenajată la „Ziua Recoltei”. Amfitrionul acestei zile de sărbătorire a hărniciei de la Săcuieni a fost neobositul omul de cultură Victor Mihalache.

Ca să nu se ajungă la nicio umbră infimă de monononie, organizatorii i-au capacitat şi invitat pe participanţi să se prindă la diferite concursuri a căror miză a fost buna dispoziţie. Şi pentru ca ziua să fie încununantă cu succes, spre seară, întreaga suflare a putut urmări, cu emoţie, un recital susţinut de renumitul grup folcloric „Nemuritorii”.

„A fost ca o zi de poveste. O zi de toamnă caldă, liniştită, în care ne-am adunat cu toţii şi am desluşit tainele bunei înţelegeri, ale socializării, ale tradiţiilor şi obiceiurilor noastre de toamnă, când, în pasul firesc al timpului, omul îşi pregăteşte cămările pentru iarna ce o să vină, îşi trece în revistă cu bucurie agoniseala de peste an. Şi cum poţi cinsti cum se cuvine munca, truda gospodarului, dacă nu printr-un astfel de eveniment, unde elementele de bază au fost fructele, legumele, murăturile pregătite de copiii noştri îndrumaţi de dascălii lor şi mustul, ca emblemă sigură a toamnei? Tot acest spectacol a fost întregit de tinerele noastre vlăstare prin maratonul de folclor autentic consumat pe scenă”, ne-a declarat Sorin Vasile Ioniţă – primarul comunei Gura Ocniţei.

Citește în continuare

PUBLICITATE ELECTORALĂ

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web