Parlamentarii liberali membri în delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), între care şi deputatul PNL de Dâmboviţa Cezar Preda, au adresat o scrisoare Comisiei de Monitorizare a APCE, în contextul în care, în data de 16 ianauie 2020, acest for a hotărât, la solicitarea PSD, activarea procedurii de investigare a României pe tema modificării unor articole din legislația electorală, precum și aprobarea de principiu a sesizării Comisiei de la Veneția pe același subiect.

„Demersul Partidului Social Democrat survine în urma deciziei Guvernului României de a-și angaja răspunderea pentru corectarea unei anomalii din legislația electorală națională. Astfel, Guvernul României a hotărât să modifice Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, în sensul de a se reveni la situația din 2008, anume alegerea primarilor în două tururi de scrutin, astfel încât candidații să câștige cu o majoritate absolută (50% plus 1).

Urmare a acestei decizii, Partidul Social Democrat, partidul majoritar din Parlamentul României, invocă, într-o manieră tendențioasă și prezentând date trunchiate, o încălcare a democrației, întrucât ar fi afectată stabilitatea dreptului electoral. Dar, potrivit definiției unanim acceptate la nivel internațional, lato sensu, democrația se referă chiar la conducerea unei țări de către poporul acesteia, adică măcar de o majoritate absolută.

În acest sens, trebuie subliniat că legiuitorul român a reglementat, încă din 1925, pentru candidatul la funcția de primar, obligația de a obține majoritatea absolută (50% plus 1) a voturilor exprimate de către electori în primul tur de scrutin, în vederea câștigării alegerilor.

Odată cu organizarea primelor alegeri libere după evenimentele care au avut loc în decembrie 1989 în România, următoarele cinci rânduri de alegeri locale au respectat tot principiul majorității absolute (1992, 1996, 2000, 2004, 2008).

Un alt aspect important este că nu se preconizează modificarea sistemului electoral majoritar uninominal, în care este declarat ales candidatul cu cel mai mare număr de voturi, ci doar introducerea unui al doilea tur între candidații cel mai bine plasați, ceea ce conferă câștigătorului legitimitatea izvorâtă din obținerea unei majorități absolute.

Așadar, modificarea nu contravine termenului recomandat prin Codul bunelor practici în materie electorală, redactat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), pentru că această condiție a majorității ce se intenționează a fi reintrodusă acum reprezintă un element colateral conceptului de sistem electoral. Chiar dacă este unul esențial în asigurarea reprezentativității, el nu este de natură să modifice în sine sistemul electoral majoritar uninominal actual.

De asemenea, modificarea promovată nu reprezintă o noutate pentru alegători, de natură să genereze confuzie sau incertitudine, astfel că nu se poate considera că aduce atingere principiului predictibilității și securității juridice, fiind vorba de o revenire la o condiție aplicată în mod tradițional în legislația electorală românească începând cu 1992.

Totodată, trebuie reținut că introducerea unui al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor este o măsură care mărește întinderea regulilor democratice asupra alegerilor locale din România și de aceea nu poate fi în niciun caz un element care să impună o monitorizare specială sau sesizarea Comisiei de la Veneția. Din contră, alegerea primarului în două tururi de scrutin asigură un grad mai ridicat de legitimitate pentru persoana aleasă, care devine expresia voinței majorității alegătorilor din comunitatea locală, dar și o corectitudine mai mare în desemnarea autorității executive de la nivelul administrației publice locale, care reprezintă unitatea administrativ-teritorială atât în relațiile cu alte autorități publice, dar și cu persoanele fizice sau juridice române și străine.

Învederăm, de asemenea, că schimbările preconizate vin ca urmare a unui val de nemulțumiri din partea societății, nemulțumiri generate de condițiile pentru alegerea primarilor prin organizarea unui singur tur de scrutin, aplicate la scrutinele din 2012 și 2016 (fiind eliminată condiția obținerii majorității de 50% plus 1 din voturi). Cauza a fost aceea că cetățenii au perceput măsura ca fiind o alterare a standardului democratic la nivelul comunităților locale. Ca urmare, a avut loc o degradare a autorității locale subsecventă diminuării legitimității acelor primari aleși fără materializarea încrederii unei majorități a alegătorilor.

Un efect nedorit al acestei măsuri a fost că unii primari au manifestat o atitudine incompatibilă cu funcția de autoritate publică pe care o exercită, întrucât au început să urmărească perpetuarea mandatului prin obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități a comunității – chiar semnificativă – și nu a unei majorități reprezentative. Acest fapt este inacceptabil pentru o societate care își propune consolidarea sistemului democratic, apărarea valorilor și a principiilor care fac parte din patrimoniul european, protejarea și întărirea funcției de reprezentare a cetățenilor prin intermediul alegerilor libere.

Un alt aspect negativ care se intenționează a fi corectat prin această modificare este restaurarea relațiilor dintre primar și consiliul local, esențială pentru dezvoltarea comunității locale. Consiliile locale sunt alese printr-un sistem electoral proporțional de listă și funcționează după regula majorității, ceea ce a dus la impas în multe cazuri dacă primarul nu beneficiază de susținerea majorității de la nivelul consiliului local. Din această perspectivă, este evident preferabilă o condiție care să constrângă la formarea de coaliții politice și de alianțe între partide pentru turul al doilea și care, în măsura în care sunt validate de electorat prin alegerea candidatului susținut de acestea, oferă o soluție de majoritate la nivelul consiliului local.

Pe ansamblu, experiențele alegerilor din 2012 și 2016, precum și migrația primarilor din 2014 (552 din totalul de 3180 au schimbat partidul, 436 cu destinația PSD) au dus la întoarcerea opiniei publice către soluția revenirii la sistemul alegerii primarilor în două tururi de scrutin în condițiile în care susținerea publică a acestei idei în sondajele de opinie actuale se apropie de 80%. De altfel, este una dintre principalele revendicări ale amplelor manifestații de stradă proeuropene din România din anii precedenți, care au avut loc în timpul guvernărilor PSD tocmai în contextul afectării standardelor democratice și ale statului de drept.

Totodată, subliniem faptul că la nivelul societății românești există o percepție consolidată asupra raportărilor ostile ale PSD față de exercitarea liberă a dreptului de vot, construită pe repetate demersuri ale guvernărilor anterioare de natură a îngrădi dreptul de vot prin tertipuri procedurale. În acest context este percepută acum în societate și ostilitatea PSD față de inițiativa legislativă în discuție.

Nu în ultimul rând, subliniem că subiectul revenirii la sistemul tradițional al alegerii primarilor în două tururi de scrutin nu este nou, el a precedat alegerile locale din 2016, când a intrat în dezbatere parlamentară, făcând obiectul mai multor inițiative legislative. În ciuda susținerii măsurii din partea românilor, la nivelul Parlamentului României, norma a fost refuzată în mod sistematic, dar nu prin respingerea acesteia prin vot, ci prin utilizarea unor tertipuri procedurale și prin tergiversarea deciziei finale timp de mai mulți ani.

Astfel, procedura inițiată de către Guvernul României, care se derulează acum în Parlament și care este un instrument prevăzut de Constituția României, are și rolul de a corecta această situație, de a clarifica lucrurile și a definitiva demersurile începute în 2016. Angajarea răspunderii presupune un act de decizie al Parlamentului, care urmează să hotărască dacă acceptă inițiativa legislativă sau dacă o respinge, iar în acest din urmă caz consecința fiind demiterea Guvernului. În cazul acceptării inițiativei, Curtea Constituțională urmează a fi sesizată asupra actului normativ, înainte de a intra în vigoare. Este important de subliniat acest lucru întrucât precedentele guverne ale PSD au făcut abuz de ordonanțe de urgență, instrumente care ocolesc Parlamentul și îi permit să decidă doar post-factum, precum și Curtea Constituțională, care se poate pronunța abia după intrarea ordonanțelor în vigoare.

Având în vedere toate aceste considerente, vă recomandăm să vă aplecați cu reținere și prudență asupra afirmațiilor și solicitărilor Partidului Social Democrat și să nu alimentați în vreun fel demersurile motivate strict politic, iar nu juridic ale acestuia”.

Documentul a fost semnat de senatorii Alina Gorghiu şi Viorel Riceard Badea şi de deputaţii Cezar Preda, Corneliu Mugurel Cozmanciuc, Ionuţ Marian Stroe

Scorul obţinut de PNL în judeţul Dâmboviţa – 53,6% la alegerile prezidenţiale este unul istoric. Performanţa este cu atât mai importantă cu cât liberalii nu au decât 18 primari, din cei 89. Au avut 19, dar l-au exclus din partid pe edilul de la Crângurile, bănuit de partizanat cu PSD.

Dacă scădem comunele Hulubeşti şi Crevedia, unde primarii sunt oficial de la ALDE şi UNPR, rezultă că PNL a câştigat la alegerile prezidenţiale 2019 în 29 de unităţi administrativ-teritoriale conduse de edili de la PSD şi a pierdut într-o singură comună cu primar de la PNL – Pucheni.

Localităţile conduse de primari PSD unde a câştigat PNL la alegerile prezidenţiale 2019 sunt: Târgovişte, Moreni, Fieni, Pucioasa, Aninoasa, Bărbuleţu, Brăneşti, Buciumeni, Bucşani, Ciocăneşti, Comişani, Corneşti, Doiceşti, Dragomireşti, Gura Ocniţei, Iedera, Moroeni, Ocniţa, Pietroşiţa, Raciu, Răzvad, Runcu, Tărtăşeşti, Valea Lungă, Văcăreşti, Văleni Dâmboviţa, Vişineşti, Vulcana Băi, Vulcana Pandele.