Mă uit în aceste zile la bătălia internă din sânul PSD Dâmboviţa. Pare nefirească, ilogică, neprincipială, injustă, cinică, nedătătoare de speranţe. Oameni care, până mai ieri, făceau parte din aceeaşi echipă, chiar comunicau bine, exista înţelegere, camaraderie, colegi care acţionau pe aceeaşi baricadă a mai binelui pentru judeţ, sunt acum în tabere diferite.

Cu siguranţă, dacă stai şi analizezi profund, ajungi rapid la un rezultat care îţi dă fiori. Unii s-au aşezat în spatele cuiva dintr-un interes, urmărind numai să-şi menţină unele privilegii. Sunt unii primari de la PSD, nu îi nominalizez acum, care au copiii aranjaţi prin varii instituţii, au ocupat anumite demnităţi cu sprijinul cuiva şi, acum, trebuie să presteze. Alţii ştiu că pâinea şi cuţitul sunt încă la Consiliul Judeţean Dâmboviţa, iar acolo este şef Alexandru Oprea, care face parte conjunctural din echipa Rovanei Plumb.

Am aflat că aseară s-ar fi afluit unii primari social-democraţi pe la CJ până târziu în noapte. De ce? Care este rostul acestor întâlniri de taină în cadrul unui partid care trebuia să fie unit, monolit? Cu părere de rău o spun, Rovana Plumb, de când a descălecat în Dâmboviţa, a reuşit să dezbine, să îi împartă pe social-democraţi în buni şi răi. La fel s-a procedat şi cu presa, unii putând păşi pe covorul roşu al partidului, alţii devenind persoane non-grata…

Sincer, Rovana Plumb nu poate să stăpânească acest judeţ, problematica acestui teritoriu. Nu poate interacţiona în parametrii sincerităţii cu oamenii. E rece. Nu emană încredere de lider. Şi, fie vorba între noi, nici nu prea mai are timp. Jobul de înalt eurodemnitar la Bruxelles nu îi permite să răspundă la necesităţile organizaţiei, ale acestui judeţ, care a cam fost lăsat de izbelişte. Şi, prin interpuşi, prin persoane cărora să le încredinţeze în lipsă sceptrul, nu se poate face treabă. Mă uit la ceea ce se întâmplă acum în această organizaţie, altădată celebră prin unitate, prin rezultate şi prolificitate politică. Este mâncată de interese!

Cel mai bine ar fi ca doamna de fier a PSD să se retragă politicos din această competiţie, să nu se mai lase pradă intereselor altora, care o vor în faţă dintr-un simplu orgoliu sau teamă de normalitate. Rovana Plumb ar trebui să înţeleagă că filiala unde a venit adusă de Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă trebuie coordonată de oameni ai locului, de cei cu rădăcini în acest judeţ. Nu trebuie ca PSD Dâmboviţa să fie comparat cu o asociaţie familiară. În anul scurs de după decapitarea lui Adrian Ţuţuianu, cam aşa s-a simţit.

Dacă Rovana Plumb câştigă din nou, prin maşinaţiuni şi abnegaţii de culise, cum aud că se întâmplă, nu este bine. Organizaţia va rămâne în continuare scindată, debusolată, perdantă. Ba chiar există riscul ca mulţi primari să renunţe la calitatea de membri ai PSD.

Retragerea sau înfrângerea Rovanei Plumb, duminică – 19 ianuarie, la conferinţa judeţeană de alegeri, nu este un moft, un orgoliu al cuiva, o dorinţă cu iz competiţional, ci o necesitate, o caracteristică a reechilibrării PSD Dâmboviţa.

În PSD Dâmboviţa, se simt paşii înceţi, uşor nesiguri, ai reintrării în normalitate. De aproape un an de zile, organizaţia este într-o totală degringoladă, fără un centru concret de putere, condusă, dirijată din cu totul alte locuri, numai din sediul partidului, nu. O structură în care şi despre care şi-au dat cu părerea toţi neaveniţii.

Acum, după mai multe sforţări de intrare în normalitate, în firesc, ale unor lideri şi membri locali neracordaţi la echipa Plumb, intensificate mai ales după eliminarea lui Liviu Dragnea şi culminând cu pulverizarea Vioricăi Dăncilă, conducerea centrală a dat semnalul organizării unei conferinţe extraordinare de alegeri. Pe 19 ianuarie!

Gestul celor de la Bucureşti trebuie privit cu mare atenţie, cu circumspecţie. Marcel Ciolacu, preşedintele interimar al PSD, provine din eşalonul dur al social-democraţilor, din care face parte şi Rovana Plumb.

Faptul că aseară, lidera PSD Dâmboviţa, având alături mai mulţi demnitari locali, a ieşit într-o conferinţă de presă, pentru a-şi anunţa decizia de a candida pentru un nou mandat de şef al organizaţiei, este clar că a răspuns semnalului dat de Bucureşti, că, de acolo, i s-a dat liber.

Deocamdată nu ştim cine va fi contracandidatul Rovanei Plumb. Se fac multe speculaţi. Se vorbeşte de alcătuirea unei echipe de forţă, care să îl sprijine pe tânărul deputat Corneliu Ştefan. Dar, momentan, în această tabără, dacă ea există cu adevărat, se tace, când ar trebui să se iasă în faţa presei, în faţa opiniei publice, în faţa poporului PSD. La noi, la români, nu de puţine ori, contează doar ceea ce se vede şi, deocamdată, nu am zărit-o decât pe Rovana Plumb…