Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

Actori şi spectatori s-au contopit pe aceeaşi scenă a vieţii în „Crimă şi pedeapsă”

Publicat

pe

Dumitru Acriş - regizor "Crimă şi pedeapsă"

Este o experiență de-a dreptul interesantă ca, la miezul nopții, urmând parcă pașii unui ritual religios, să mergi la teatru, pentru a te contopi cu un act de creație, ca și cum ai privi și asculta într-o biserică un cor liturgic. Totul, la acea oră târzie, are izul unei primeniri spirituale, al nașterii, din întuneric şi tăcere, dar și din zvârcoliri regizorale şi actoriceşti, a unui tablou realist. Și dacă ar fi fost numai atât…

Regizorul Dumitru Acriş a concentrat publicul pe scenă, într-o anume cutie existențială.
Drama „Crimă și pedeapsă”, extrasă de Acriş cu siguranță destul de dificil din muntele de compoziție literară complexă a romanului cu același nume, a fost animată artistic printre spectatori, în același spațiu, parcă închis ermetic.

Jocul actorilor şi traumele psihologice ale personajelor s-au consumat printre iubitorii de teatru, care au făcut parte din această inedită montare, au contribuit, prin prezenţa lor, prin stările lor, prin modul de a privi, de a interacționa la nivel vizual, mental, mimic, la compoziția scenică. Dumitru Acriş a avut o idee genială, aducându-i în spațiul vital al actorilor, în imediata apropiere a respirației lor, în arena chinurilor facerilor artistice. I-a ținut astfel ancorați în piesă, sub tensiune, prinși în vâltoarea dialogurilor tensionate, i-a integrat în succesiunea evenimentelor.

Dacă piesa „Crimă și pedeapsă” s-ar fi jucat după tiparul firesc, publicul în sală, pe locul lui comod, călduț, ar fi intervenit oarece plictis și neatenţie, fiindcă, orice am spune, literatura rusă – dramele conștiinței umane tratate profund de Dostoievski, tablourile în care abundă stări, sentimente, neprevăzut, conflictul social, tragi-comedia existențială, amestecată cu un soi de mistică – nu poate fi traductibilă pentru toată lumea. Proza celebrului autor rus este precum muzica clasică, numai că notele sunt schimbate în cuvinte.

Acriş a tradus pe cât a putut acestă „muzică literară”, în ceea ce se cheamă scenariu de teatru. A insistat pe poveste și pe ceea ce este nevoie în arta dramatică, pe zbuciumul personajelor, pe elementele de gestică, de mişcare, de trăiri interioare. Este mare lucru şi dificil să te produci printre spectatori, să intri chiar în perimetrul lor intim și să joci ca și când nu ar fi nimeni acolo, deși știi că toți ochii, mai mult ca niciodată, îți urmăresc evoluţia, fiecare zvâcnire a venelor, fiecare cută, fiecare lacrimă, fiecare vorbă rostită, fiecare exprimare.

Publicul a avut ocazia, nu de a vedea o piesă de teatru consumată în cadrul general, obișnuit, firesc, ci a pătruns în miezul acesteia, a fost parte a spectacolului, a vibrat în același timp cu personajele. Actorii de la Teatrul „Tony Bulandra” Târgovişte au jucat admirabil. Se vede treaba că și noi suntem mai de la răsărit, iar profunzimile și trăirile sublime ale acestei părți de lume nu ne sunt străine.

Nu putem da o notă unui anume actor, fiecare contopindu-se desăvârşit cu personajul. „Crimă şi pedeapsă” a fost un spectacol complex despre viaţă şi moarte, despre provocările existenţiale.

ACTUALITATE

Un pasionat de speologie a descoperit intrarea dinspre Moroeni în tunelul Izvor, detonată de Securitate

Publicat

pe

Foto: Constantin Stan
Foto: Constantin Stan

Un bărbat din Brașov, Constantin Stan, pasionat de natură, de speologie, pensionar militar, s-a angajat într-o misiune dificilă, dar extrem de captivantă. Aceea de a decoperta intrarea dinspre Moroeni în tunelul Izvor, săpat pe sub muntele Paduchiosu până la Sinaia.

Inimosul brașovean a reușit să găsească gura tunelului astupată în anii 80 de Securitate. Tunelul urma să unească feroviar Valea Ialomiței cu Valea Prahovei. Conducerea Căilor Ferate Române a decis, în 1913, să lege Bucureștiul de Sinaia, prin Titu-Târgoviște-Pietroșita. Lucrările i-au fost încredințate renumitului inginer Julius Berger, iar tunelul urma să aibă o lungime de 5.818 metri. Investiția a fost părăsită în perioada Primului Război Mondial și reluată în 1938. Ulterior, trupele germane de ocupație au preluat șantierul de la tunelul Izvor, fiind interesate să îl execute total. Se pare că nemții au lucrat cel mai mult la acest tunel. Evident, finalul războiul a prins tunelul Izvor neterminat.

Foto: Constantin Stan

Foto: Constantin Stan

În 1985, gura de intrare de la Cărpiniș, Moroeni, a fost blocată, spun oamenii locului, la ordinul Elenei Ceaușescu. Se vorbea atunci că ceva a speriat-o îngrozitor, de a trimis Securitatea pentru a detona intrarea. Acum, brașoveanul Constantin Stan dorește să redeschidă acest tunel. Primii pași au fost deja făcuți. Intrarea de la Cărpiniș – Moroeni a fost descoperită. Constantin Stan vrea să meargă mai departe. Se pare că în tunel, în partea dinspre Dâmbovița, există o locomotivă abandonată, un prototip de o imensă valoare. Vom reveni cu un amplu material despre demersurile întreprinse de Constantin Stan pe lângă autorități.

Citește în continuare

ACTUALITATE

112 persoane infectate cu noul coronavirus într-o biserică din Germania

Publicat

pe

Dacă la noi fețele bisericești doresc să fie reluate cât mai repede slujbele religioase la care să participe mulțime de credincioși, în Germania, autoritățile sunt decise să nu permită astfel de întruniri.

Asta se întâmplă după ce, la Frankfurt, 112 persoane s-au infectat cu COVID-19 în timpul unei slujbe desfășurată într-o biserică baptistă. Nu mai punem la socoteală numărul contacților care, deocamdată, depășește 150 de persoane.

Reprezentanții comunității religioase din Frankfurt au anunțat că au fost respectate toate măsurile de igienă și de distanțare fizică, însă, în final, au admis că au existat unele deficiențe în respectarea normelor impuse.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT



error: Conținutul este protejat!!