Connect with us

OPINII

Discurs ieftin!

Publicat

pe

Am stat şi am analizat alocuţiunea liberalului Ludovic Orban de la dezbaterea moţiunii de cenzură. L-am ascultat şi iar l-am ascultat. Oribil. Dezolant. Sfidător. Nemaiîntâlnit. Grosoloan. Neaşteptat. Nedemn pentru un politician care duce mai departe moştenirea Brătienilor.

Violenţa verbală, care se afla într-un crescendo provocat parcă de o ciudată stare emotivă, frustrare, angoase, nelinişti, neputinţă, nu a mai fost întâlnită până acum în Parlamentul României. Regretatul scriitor şi politician Corneliu Vadim Tudor, cu discursurile sale, considerate cu ani în urmă agresive, violente, a fost mic copil pe lângă Ludovic Orban.

O declaraţie care nu avea ce să caute în bagajul oratoric, diplomatic, tactic, civilizat al unui premier. Mai rămânea să pună mâna pe o puşcă şi să-i mitralieze pe toţi cei pe care îi insulta la scenă deschisă. Fiindcă acolo nu a fost vorba de un expozeu calculat, de o poziţie ispirată şi bine pregătită a unui prim-ministru, ci de un soi de manifest radical, anti-PSD, de interpretarea unui blestem, de o incantaţie, de un text de cea mai joasă factură populistă.

Tocmai de aceea, în asemenea funcţii de înaltă demnitate, ar trebui să acceadă oameni calmi, docili, cu forţă argumentativă, fini, rasaţi, împăciuitori, demni, cu har oratoric sau măcar şcoliţi în acest sens, dacă nu există neapărat aplecarea, oameni obişnuiţi cu regulile democraţiei, fie că ne convin sau nu.

La moţiune, am asistat, nu la discursul unui premier din secolul 21, dintr-o Europă modernă, ci la lamentările penibile ale unui om ajuns în culmea furiei, decis să spulbere orice, fără logică, să facă praf orice intervenţie, să meargă până la capăt, cu hangerul în vânt. Orban a fost aidoma unui haiduc, a unui conducător militar înainte de invazie sau înainte de a trimite în faţa plutonului de execuţie pe cineva.

Reclama

Nu poţi ieşi cu asemenea texte, cu asemenea expresii jignitoare în Parlamentul României! Mai era un pic şi îi înjura de mamă pe deputaţii şi senatorii opoziţiei! Sincer, Ludovic Orban a arătat ce poate. Şi-a arătat, prin discursul de la moţiunea de cenzură, micimea şi lipsa de interes faţă de această ţară, faţă de acest popor, bine camuflată în texte populiste. Un discurs ieftin, dar incitator, coborât parcă de prin anii 40, să nu spun de unde…

Sincer, nu mă aşteptam să aibă o asemenea ieşire Ludovic Orban, mai ales după ce, în ultimele trei luni, nu a demonstrat nimic şi a forţat la maximum toate regulile democraţiei. Discursul său nu a convins, ci dimpotrivă, a lansat semne de întrebare asupra bunelor intenţii…

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

De ce pierde România?

Publicat

pe

Inconsecvența politicienilor, jocurile de interese, de culise, găștile formate, fini și afini, nași, unchi, mătușe și nepoți, un cerc ciudat care se învârte nebunește, fără o țintă și nimeni nu îl mai poate opri! Un perpetuum mobile al dezastrului. Analfabetism funcțional. Posturi cheie în stat ocupate prin numiri partinice sau concursuri jalnice, în care cel bun este picat la interviul obligatoriu, la proba fizică sau la semnele de punctuație!

Dezinteresul manifestat față de țară. Colosal! Avalanșă! Totul de fațadă. Lipsa unor programe de guvernare stabile, sigure, cu rezultantă. Legislația schimbată continuu, ca la apelul bocancilor. Deloc în beneficiul românului. Întărirea statului spre absurd, cu tot tacâmul de favoruri, în detrimentul cetățeanului de rând, al mediului privat. Săracul poate să piară înăbușit în taxe, impozite și alte călușuri birocratice.

Statul a devenit ca o cetate de nepătruns, parcă nu mai contează ce se întâmplă dincolo de zidurile sale. Specialii, o clasă hrănită bine, care, în curând, își vor dori case și cartiere securizate deasupra pământului.

Demagogie crasă. Cât carul! Ăla mare, de pe cer! Politicieni orgolioși, ambiție personală. Își ascund slăbiciunea, nepriceperea și neputința în spatele unor discursuri pseudomilitante și patriotarde. Dincolo de cuvintele lor, reci, tip placă zgâriată, multe parcă create de AI, nu este nimic. Inerție!

Nu sunt capabili să facă nici un compromis dacă țara o cere, dacă este nevoie de o asemenea măsură. Nu stăpânesc această artă și nici nu vor. Pentru ei, pare mai important partidul din care fac parte decât țara! Doctrine? Care? Maculatură. Istorie. Totul are gust de ghiveci acru, din care noi suntem siliți să gustăm și să vomăm disperare.

Reclama

Suntem împinși cu bună știință într-un vortex al deznădejdii, din care nu știm dacă mai scăpăm. Noi, cei de acum, și, din păcate, și generațiile viitoare.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Nicușor Dan, la olimpiada nominalizărilor!

Publicat

pe

Așteptăm să iasă fum pe hornul de la Cotroceni. Alb, negru, nedefinit sau degeaba! S-a mai întâmplat! Au început negocierile. Cum a cântat cocoșul, la răscrăcăratul zilei, primii în poarta lui Nicușor Dan au fost social democrații. Eee, acum s-a respectat ordinea, în funcție de ponderea parlamentară! E semn bun? Sorin Grindeanu, când a ieșit de la consultării, așa, din mers, a scăpat o păsărică din gură sau a glumit. Când a fost întrebat cine va fi premier a răspuns, cu zâmbetul acela tipic, pe dreapta: Eu! De aici, s-a pornit o cavalcadă a speculațiilor pe toate gamele de undă.

Gata! O fi hotărât Nicușor Dan să îl nominalizeze pe liderul PSD? Greu de crezut, dar, ținând cont de împrejurările crunte prin care trece România, încovoiată de criză și ultima din coloana Uniunii, nu este imposibil. Ar fi singura șansă să treacă guvernul. Oricum, se tot vorbește că între Nicușor Dan și Sorin Grindeanu ar fi o înțelegere făcută pe sub masă. Va fi propus probabil și Nazare, care abia a ieșit din nuntă. Leonardo Badea este și el acolo, pe listă. Nu ar fi rău. Specialist în finanțe! Dar este greu să repari ce au stricat alții. Și îți mai rupi și imaginea. Nu știu dacă Leonardo Badea, pe care îl știu om precaut, atent la toate, s-ar arunca în așa ceva. Victor Ponta s-ar baga. Este deja obișnuit să ia pumni între corzi. Ar avea ocazia să și dea, dar și să facă treabă. Pentru muncă l-ar lăsa, dar la mulți le este frică de pumnii lui Ponta. Deci, nu.

Oricum, Nicușor Dan ne pregătește o surpriză. Așa este obișnuit, să iasă din norme. George Simion a ieșit de la Palat nemulțumit, supărat. După 30 de minute. Apropo, social democrații au zăbovit la Cotroceni doar 17 minute! E vreun semn? George Simion a stat mai mult de vorbă cu jurnaliștii, flancat de Petrișor Peiu și Dan Dungaciu. Mesaje tipice pentru George Simion. A dat de înțeles că nu va trece guvernul. Majoritatea se realizează greu. Și a precizat clar, nu trece nici un guvern din care AUR nu face parte!

A ieșit și Ilie Bolojan, premierul interimar! Aceeași mimică. Inexpresiv. Rece. Pe lângă el, niște liberali. Un pic răgușit. Parcă a pus condiții. Bolojan a spus că țara are nevoie de un guvern competent, cu program. A spus premierul provizoriu că, indiferent cine vine la putere, ar trebui să continue ce a început el. Reforma! Adică, să dea cu barda! În rest, a narat exact despre ceea ce nu a făcut. La întrebări nu a răspuns. Tipic.

Fritz, de la USR, vrea ca partidul său să facă parte din soluții. Dorește două guverne minoritare. Succesive! Nu agreează PSD. Este singurul lider care a dat numele unui posibil premier: Siegfried Mureșean! Este clar, vrea cu PNL și UDMR! Oare, va trece guvernul cu o asemenea componență? Bravo, lui Fritz! A afirmat că nu scoate din ecuație alegerile anticipate!

Reclama

Kelemen Honor, un pic abătut. Nesigur. Nu cred că știe cum se vor încheia lucrurile. Fără PNL, UDMR, PSD și ceva minorități, nu se va face guvern. Să fie scos USR-ul din ecuație. Honor a mers mai mult pe „nu știu” și cu ceva narative pe teme de economie. Țara este captivă în acest blocaj, a recunoscut liderul UDMR. Cum va ieși? Șifonată rău! Oricum, udemeriștii se pliază pe orice situație, cum au făcut până acum.

Așteptăm să iasă fumul de la Cotroceni!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite