POLITIC
Adrian Năstase a luat la țintă PSD!

Fostul premier al României şi preşedinte al PSD într-o perioadă de glorie a partidului, Adrian Năstase, analizează atent ceea ce se întâmplă în formaţiunea social-democrată, care nu şi-a revenit încă după şocurile administrate de Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă şi compania de sunet pe care aceştia au avut-o în preajmă.
Năstase a atras atenţia în numărate rânduri asupra gafelor produse în sânul partidului, ba chiar, subtil, a dat şi sfaturi de care însă nimeni nu a ţinut cont.
De curând, Adrian Năstase a postat pe blogul său un text interesant, un dilog între autor şi o persoană imaginară. Ies la suprafaţă, puse pe tapet de cele două personaje, problemele cu care s-a confruntat fostul lider PSD atunci când partidul pe care l-a condus se afla la guvernare.
„M-a vizitat, ieri, un vechi prieten, cu care am făcut o lungă plimbare prin parcul de la Statuia Aviatorilor.
-Ai fost invitat, sâmbătă, la congresul amânat al lui Ciolacu? m-a intrebat el abrupt.
– Nu, i-am răspuns.
-Dar la congresul, de anul trecut, al lui Dăncilă?
-Nu, n-am fost invitat.
-Ai fost, poate, invitat la congresul lui Dragnea, din 2018?
-Nu, nici la el.
-A criticat cineva din conducerea „partidului integrării” decizia lui Iohannis de retragere a decoratiei acordată tie in 2002, pentru „fapte de arme”, legate de NATO si UE?
-Doar Codrin Stefănescu.
-in 2012, ai fost condamnat, fără probe directe si prin rationamente logico-juridice, pentru afise si căciulite distribuite in campania parlamentară si prezidentială din 2004. Ai fost condamnat să plătesti pentru acea campanie – care era si a partidului – aproximativ 350000 euro. S-a oferit partidul să contribuie cu ceva la acea sumă?
-Nu, nu s-a oferit.
-Inteleg insă că, din acest motiv, al unui proces politic legat de finantarea partidului, partidul, modificând statutul, nu-ti mai permite să fii membru al PSD – partid al cărui fondator esti, de la momentul 2001. Corect?
-Da.
-Acum, mai inteleg, conform unei decizii recente a partidului, DNA poate decide suspendarea liderilor PSD din organizatie deschizând, simplu, un dosar de urmărire penală, cum s-a intâmplat in cazul Sorina Pintea. S-a luat aceeasi hotărâre si in cazul Ion Iliescu?
-Nu cred. Desi decizia de suspendare a celor impotriva cărora s-a deschis un dosar penal s-a luat chiar in ziua in care Ion Iliescu a implinit 90 de ani.
-Impreună cu mai multi colegi, ati cumpărat, cu 250000 euro, un sediu pentru Institutul „Sincai”, pe strada Negustori. Ti-a multumit cineva pentru asta?
-Nu. Oricum, Institutul nu mai functionează.
-Ti-a multumit cineva pentru obtinerea sediului central din Kiseleff 10?
-Nu.
-Dar pentru cel din Ion Ionescu de la Brad?
-Nu-mi amintesc.
-In calitate de asociatie de utilitate publică si important think-tank, Fundatia Europeană Titulescu, al cărui presedinte esti, avea dreptul la sustinere financiară din partea institutiilor statului. A beneficiat Fundatia de finantări de la stat in perioada guvernărilor PSD?
-Nu. De fapt, FET nu a mai beneficiat de astfel de finantări din 2005.
-Este adevărat că la alegerile prezidentiale din 2009, in Prahova, Geoană – care organizase „noaptea cutitelor lungi”, de la Confort – a câstigat doar in circumscriptia Mizil, in care erai deputat?
-Da. Era candidatul partidului.
-Iar la Confort s-a votat să-ti dai demisia (!) de la Cameră. Ulterior, ai fost achitat in Dosarul Mătusa Tamara. Ti-a cerut cineva scuze?
-Nu, dar am candidat in 2008 la presedintia Consiliului national si am câstigat desi mi se pusese un contra-candidat.
– In 2005, la Congres, după alegeri, nu ai vrut să candidezi la presedintia partidului ca să nu-ti calci cuvântul dar ti s-a pus si atunci un contra-candidat.
-Asa este.
-In turul al doilea, la alegerile prezidentiale din 2004, in Caras-Severin, in Olt, in Iasi ai obtinut mai putine voturi decat in turul intâi. In alte judete ai avut scăderi importante – Bucuresti, Constanta, Arges, Bacău, Brăila, Dolj, Suceava, Teleorman, Vâlcea, Vrancea. „Baronii” partidului aveau deja sacii in cărută după turul intâi (parlamentare)?
-E clar că unii dintre ei au oprit motoarele…
-Mai am intrebări…
-Nu, multumesc. Au fost suficiente.
Stii ce concluzie se deprinde din dialogul nostru – mi-a spus amicul meu – esti foarte incăpătânat”!
POLITIC
Deputat Valeriu Munteanu: Relația dintre România și Republica Moldova nu poate deveni o anexă a relației PAS-USR

Sincer, mi se pare ciudat faptul că politicienii români se mută cu tot cu bagaje în Republica Moldova, introduși în structurile de conducere din acest stat aflat Dincolo de Prut. Și, ce este demn de urmărit, nimeresc la Chișinău numai reprezentanții USR-ului. Unii zic, poate pe bună dreptate, că acest lucru se datorează faptului că șeful statului, Nicușor Dan, care are rădăcini adânci în USR, este prieten bun cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și de aici apetitul pentru USR-iști. Altfel nu văd de unde interesul. În politica românească, acești tipi nu au excelat, cât privește reformele, zero barat.
Printre politicienii care sunt atenți la aceste mișcări de trupe se numără și deputatul AUR Dâmbovița Valeriu Munteanu. Bine a spus demnitarul într-o declarație publicată: „Maia Sandu confundă România cu USR”. Mai precizează Valeriu Munteanu că numirea deputatului USR Claudiu Năsui în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, la foc automat, imediat după ce președintele Maia Sandu i-a acordat cetățenia Republicii Moldova, nu mai poate fi privită ca un eveniment izolat, care să nu nască întrebări. Anca Dragu, fost senator USR, a ajuns guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova. Ramona Strugariu, fost europarlamentar ales pe listele USR-PLUS, a ajuns la conducerea Institutului Național al Justiției. Acum, un deputat USR în funcție a fost chemat să coordoneze unul dintre cele mai importante ministere din Guvernul Republicii Moldova.
„Nu contest dreptul Republicii Moldova de a atrage profesioniști din România și nici competențele individuale ale celor nominalizați. Problema este alta: de ce, dintre toate familiile politice și dintre miile de specialiști români, selecția politică a puterii de la Chișinău ajunge, din nou și din nou, în aceeași zonă politică? USR este un partid cu o doctrină sexo-marxistă, cu 8% în sondaje, aflat în competiție democratică directă cu PSD, PNL, AUR și celelalte formațiuni parlamentare și extra-parlamentare. USR nu reprezintă România și nici nu deține monopolul asupra competenței românești.
Sunt român basarabean și cunosc prea bine particularitățile politicii tumultoase din Republica Moldova. Diplomații străini când sunt trimiși la post la Chișinău sunt instruiți în felul următor: „Tot ce vezi și tot ce auzi la Chișinău nu este neapărat și adevărat”. Dincolo de declarațiile solemne despre relația specială a Republicii Moldova cu România, trebuie să privim, așadar, la fapte. Iar faptele ilustrează o apropiere politică preferențială între PAS și USR. Această situație este cu atât mai problematică după implicarea publică reprobabilă a doamnei Maia Sandu și a PAS în politica electorală din România. Președintele Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că relația cu Bucureștiul nu se construiește prin simpatii și antipatii pentru un candidat sau pentru un partid și nici prin importarea succesivă a oamenilor din aceeași zonă politică.
România nu este USR. Bucureștiul nu este USR. Iar relația dintre România și Republica Moldova nu poate deveni o anexă a relației PAS-USR”, a precizat deputatul Valeriu Munteanu.
Parlamentarul, care este președinte al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, a mai spus că își dorește o relație sinceră, solidă și predictibilă între cele două țări, dar președintele Maia Sandu și PAS riscă să facă praf capitalul uriaș de încredere de care Republica Moldova are nevoie la București, transformând o relație națională într-una de partid.
„Republica Moldova are nevoie de întreaga Românie, nu doar de prietenii politici ai PAS”, a adăugat deputatul AUR de Dâmbovița Valeriu Munteanu.
Dâmboviţa
Audieri în Parlament în legătură cu drona care a explodat în Portul Constanța

Reprezentanți ai Serviciului Român de Informații, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale și ai Ministerului Afacerilor Externe au fost audiați, ieri – 25 august 2036, în cadrul Comisiei parlamentare pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în legătură cu drona care a explodat în Portul Constanța, în luna iunie. S-a dorit o reconstituire completă a acestui episod, din punctul de vedere al fiecăreia dintre cele cinci instituții, ne-a informat senatorul AUR Dâmbovița Ciprian Constantin Iacob.
„În chestiunile care ating securitatea țării, explicațiile fragmentare hrănesc neliniștea publică. Românii trebuie să cunoască succesiunea faptelor, reacția structurilor statului și concluziile desprinse în urma verificărilor. Alături de colegii mei parlamentari din AUR, voi stărui ca informațiile să nu rămână captive între formule tehnice și granițe birocratice. Adevărul despre siguranța României nu aparține unei instituții. Aparține națiunii”, a precizat senatorul Ciprian Iacob – membru al Comisiei parlamentare pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăRăzvad, singura comună din Dâmbovița care asigură gratuit servicii de recuperare pentru pensionari. VIDEO
ACTUALITATEacum 7 zileTârgoviște. Două concerte de „Zilele Cetății” 2026. Vezi programul integral aici!
Dâmboviţaacum o săptămânăTârgoviște. Incendiu de vegetație cu degajări mari de fum în zona Romlux
ACTUALITATEacum o săptămânăDoliu în Baroul Dâmboviţa. Avocata Flory Săndulescu a trecut la cele veșnice
ACTUALITATEacum o săptămânăCălătorii reclamă din nou Grup Atyc. Microbuze supraaglomerate, șoferi recalcitranți, toalete insalubre în autogară
Prahovaacum 4 zileCasă de 200 mp a fost distrusă de foc
ADMINISTRAŢIEacum 2 zileVoinești. Așa da! Confort și civilizație până-n vârf de deal, lângă pădure
ADMINISTRAŢIEacum 2 zileTransport gratuit în Târgoviște, în fiecare zi de vineri, începând cu luna septembrie 2026



























