Conectați-vă cu noi

OPINII

Zăngănit de primăvară!

Publicat

pe

În plină eră a coronavirusului, când s-a instalat, în toată lumea, un soi de panică vecina cu disperarea și cu neputința, la noi se întâmplă altceva. Suntem cu ale noastre. Pierduți în timp.
Pe fondul ciudat al neînțelegerilor politice, de pregătire a ciudatelor anticipate, salvatoare de orgolii și ambiții, sub deviza milenară și poporană „ţara arde și baba se piaptănă”, se reaude o trâmbiţă dătătoare de tremur și nesiguranță. O resetare a unui dezechilibru!

E primăvară, te-ai gândi la un clinchet de ghiocei. De unde! Este vorba de zgomotul cătuşelor, bine asonat cu excesul de zel al organelor în uniformă sau al celor cu rang de magistrat. Constat, aşa, ca omul simplu, că cineva, pe nebăgate de seamă, a dat din nou drumul la câini. S-a încropit, grabnic, pe vremurile astea incerto-liberale, telejustiţia, plimbatul învinuiţilor, în special cei de rang înalt, prin faţa camerelor cu cătușe la mâini. Li se mai trage câte un ghiont de către organ, fie masculin sau feminin, li se mai face un vânt, aşa de timorare… Să vadă poporul că nu există milă pentru nimeni. Gesturi și apucături, zic unii, necontrolate, negândite, reflexe de milițian.

Eu zic altfel. Totul este bine calculat. Să dea bine la imagine, să creeze oarece opinii, dispute. Un soi de demonstrație de campanie. Cineva vrea să arate că este vigilent, neîndurător cu cei care calcă pe bec. Nu contează că îl cheamă Gheorghe, Vasile sau Sorina Pintea. Nu are importanţă că este naş pe tren, infirmier, că vinde gogoși, că este ministru, director general sau popă. Cătuşa e una pentru toți, dură, rece, strânge la mâini și face bine la imagine. Bineînțeles, la imaginea celor care conduc! A vânătorilor de trofee!

Poate liberalii cred că, dacă se produc asemenea spectacole de forță pe vremea lor mai mult interimară, le dă bine la portret, la procente. Se înșală. Vezi epoca Băsescu. Nu am fost fan Sorina Pintea. Ba chiar am criticat-o de câteva ori pentru o serie de gafe și forţări cu iz de joc de imagine, dar ceea ce i se întâmplă mi se pare jenant pentru o țară europeană, în secolul 21, nu în evul mediu timpuriu. Nu poți trata o femeie, un fost demnitar, un om care, la un moment dat, a semănat încredere, respect, care, poate, a și performant, ca pe o otreapă, ca pe o ființă nesemnificativă, ca pe un rebut pe care îl duci la cuptor. A mai rămas, pe bune, bătaia cu pietre sau execuția pe stadion ca la chinezi.

Am urmărit ceea ce se întâmplă în spațiul public, pe rețelele de socializare, transformate, din păcate, în funeste și oribile tribunale, locuri unde se descarcă cel mai mult venin, cantități impresionabile de ură și dezinteres crud. Este ceva de nedescris. Facebook-ul, creat pentru a-i apropia pe oameni, pentru a leaga prietenii, pentru a aduce plus valoare comunicării și spiritului uman, s-a transformat într-un maidan al răzbunarilor, al conflictelor și manipulării bine canalizate. O junglă în care, dacă intri, sigur se găsește cineva să te muște!

Sunt adeptul justiției. Vreau ca cei care greșesc să plătească, dar nu terfeliţi, nu cu încălcarea celor mai elementare drepturi umane, nu cu zurgălăi, cu mascați și alte tipuri de excese prin care unii vor să ne demonstreze cât de tari sunt. Oamenii, fie ei și cei vinovați, sunt totuși semeni de-ai noștri, nu trofee, nu norme de lucru. Rolul statului democratic, modern, bazat pe drepturi și libertăți, este acela de a-i reeduca, de a-i readuce la umanitatea pierdută într-un moment de întunecare sau de calcul greșit, dictat de sentimente corupte alimentate de ambiții și dorințe oarbe. Dimpotrivă, îi vedem pe acuzați purtați în cușcă, cu figuri de oameni hăituiți, sălbăticiţi, deprimați, transformați doar în numere de dosar. Și, în tot acest răstimp, de la tribună, demagogia răzbate nestingherită, acoperind cu zgomotul sau perfid realitatea crudă de zi cu zi…

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Pandemia politică

Publicat

pe

Vaccinarea anticoronavirus este unica șansă de reîntoarcere la normalitate, la tabieturile noastre, la comunicare, la relaționare liberă, neîngrădită de măști și de restricțiile impuse de lege. Privește omenirea către sticluța cu vaccin ca spre un zeu, ca spre un binefăcător divin. Vaccinarea declanșată la scară mondială are un ecou parcă mai vast și mai emoționant decât cel produs de sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial.

Suntem cu toții cuprinși de vraja acestui produs de laborator fiindcă este vorba de viața noastră, este vorba de șansă, de speranță, de supraviețuire. Numai că trăim în evul știrilor care se succed cu repeziciune și care se modifică de la o clipă la alta mai abitir ca tulpinile de coronavirus. De aici și neînțelegerea, apatia, ușoara neîncredere, confuzia și teoriile conspiraționiste.

Virusul ucigaș a reușit performanța de a ne îndobitoci un pic, de a ne crea unora depresii, de a-i îmbogăți pe mulți, iar pe unii de a-i ajuta în promovare și în menținerea la înălțime, pe soclurile reci pe care s-au instalat prin banale incursiuni electorale.

Coronavirusul este un binefăcător pentru actuala clasa politică mondială care are un răgaz interesant. A scos-o dintr-o criză a personalității, o ține ancorată în pandemie, acoperind problemele de esență cu care se confruntă umanitatea.

La noi, la fel. Avem un Guvern de fripturiști. S-a văzut la prima zbatere din aripi a noii puteri. Țara arde și baba se piaptănă! Cât de actual este acest citat care traduce explicit indiferența, nepăsarea, neprofesionalismul, spiritul de gașcă care, constatăm, nu se va pierde niciodată. Unde sunt doi este echipă. Când apare al treilea, s-a copt o gașcă. Așa se conduce acum țara. Rezultate, realizări, viață mai bună pentru români? Trăiască virusul căci le ascunde incompetența și neproductivitea în materie de politică, de administrație, de gestionarea problemelor țării.

Nu este vorba numai de noi, de România. Politica la scară mondială se află într-o criză fără de precedent. Nu mai scoate nimic bun. Parcă liderii cu har, înzestrați, devotați, formatorii de drumuri, de spirite, au dispărut. Am rămas cu coronavirusul și cu iluzia unor vremuri mai bune…

Ceea ce s-a întâmplat zilele acestea în Statele Unite, în Capitoliu, în templul democrației mondiale până la urmă, arată că nici în politică nu prea mai este mare lucru. Totul intră la un moment dat sub incidența perimării. Americanii, mândri, aroganți, care dădeau lecții de democrație în toate colțurile lumii, fie cu arma la picior, fie cu diplomația, au dat un spectacol jenant. O demonstrație care ar trebui să ne înfioare. Ce scurt este drumul de la democrație la anarhie! Și totul se întâmplă pe fondul crizei de personalități, de adevărați conducători!

Citește în continuare

OPINII

Bătaie pe tortul puterii

Publicat

pe

Mai interesează pe cineva ce s-a întâmplat la Timișoara acum 31 de ani? Este ziua în care Ceaușescu a dat ordin să se tragă împotriva demonstranților care cereau libertate, democrație, o viață mai bună. Era atunci. Acum altele sunt prioritățile celor care au transformat harul de a conduce, patriotismul, menirea de a face bine țării, democrația până la urmă, în simple meserii bănoase.

Nu vrem să ajungem la putere fiindcă nu mai putem noi de poporul român. Dovada clară că așa cam stau lucrurile o vedem din plin zilele acestea. Liberalii sunt preocupați cu împărțitul ciolanului. E bătaie pe funcții, pe poziții, pe ministere, pe tot ceea ce înseamnă ghișeftul guvernării. În plasa asta, deasă și oarbă, pare că au căzut și cei de la USR PLUS, care o tot dădeau înainte cu alte valori.

Orban dispare prin demisie, apare apoi de prin alte cotloane și vrea iar premier. E o joacă de-a guvernarea de toată haioșenia.

Prin Curtea Constituțională se întâmplă alte minuni. Dumnezeii peste tot ce înseamnă legislație în România, poate chiar și peste viața noastră, au decis că impozitarea cu 85% a pensiilor speciale ale nababilor, ale burgheziei de stat de care parcă Lenin ne zice să ne ferim, nu este constituțională. Păi, bine domnilor judecători semizei sau chiar mai mult ca semizeul, dacă este neconstituțională impozitarea pensiei de 40.000 de lei lunar, atunci impozitul pe salariul lui Golea, de 1.300 de lei, de ce nu ar fi? Sau pe afacerea celui care vinde covrigi în piață de 1.000 de lei pe lună?

Alte minuni ale democrației încă originale din România s-au dezbătut și prin CSM. Ministrul Justiției, un anume liberal pe numele său Predoiu, vrea să bage din nou serviciile în actul de justiție. Magistrații au respins această propunere ciudată pentru un liberal. Culmea, nu am auzit zilele acestea vânzoleală prin presă sau politică pe seama acestui subiect care aduce din nou în prim-plan dosarele făcute la comandă.

Ehei, împart băieții tortul puterii! Bătaie pe cine va lua bucățica cu floare. Astea sunt problemele celor care se tot fac că ne conduc. Și noi votăm. Din reflex. Parcă atâta ne-a mai rămas.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT



error: Conținutul este protejat!!