Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

DSVSA Dâmboviţa, recomandări pentru unităţile de vânzare cu amănuntul în contextul COVID-19

Publicat

pe

dr. Sandu Tolea - director executiv DSVSA Dâmboviţa

Având în vedere evoluţia pandemiei cu COVID – 19 la nivelul României, precum şi măsurile restrictive de circulaţie a persoanelor şi bunurilor dispuse de Guvernul României ca urmare a instituirii stării de urgenţă, considerăm necesară implementarea şi la nivelul unităţilor de vânzare cu amănuntul înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în incinta cărora au acces consumatorii, a unor planuri de măsuri pentru reducerea posibilităţilor de răspândire a bolii.

Astfel, la nivelul fiecărei unităţi de vânzare cu amănuntul înregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, trebuie să fie elaborat un plan de urgenţă care să conţină măsurile necesare ce trebuie aplicate pe întreaga perioadă a instituirii stării de urgenţă, luând în considerare cel puţin următoarele aspecte:

I. RECOMANDĂRI PRIVIND PERSONALUL LUCRĂTOR:

a) Pentru a preveni răspândirea COVID-19, personalul angajat trebuie să menţină permanent distanţa socială recomandată de minim 1,5 metri faţă de ceilalţi angajaţi, dar şi de cumpărători, distanţă stabilită de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU).
b) Operatorul din domeniul alimentar trebuie să identifice şi să implementeze unele măsuri operaţionale, pentru a face posibilă interacţiunea cât mai redusă între personalul angajat al unităţii dar şi între personalul angajat şi cumpărători (ex. grafic de utilizare a vestiarelor destinate personalului angajat, astfel încât să se evite interacţiunea între angajaţi, dezinfectarea vestiarelor, limitarea accesului cumpărătorilor la nivelul unor raioane pe perioada în care se face reaprovizionarea cu alimente, închiderea temporară a magazinului pentru realizarea operaţiunilor de dezinfecţie, dotarea spaţiilor în care se efectuează plata produselor alimentare cu mijloace de limitare a contactului personalului cu clienţii – geamuri/panouri transparente, etc).
c) Monitorizarea permanentă de către operatorul din domeniul alimentar a stării de sănătate a personalului angajat care îşi desfăşoară activitatea la nivelul unităţilor de vânzare cu amănuntul şi interzicerea desfăşurării activităţii pentru acele persoane care au simptomatologie asemănătoare COVID-19.
d) Personalul angajat trebuie să se spele pe mâini înainte de: a începe munca, după strănut sau suflarea nasului, înainte de manipularea mâncării gătite sau a preparatelor gata pentru consum, după manipularea sau pregătirea alimentelor crude, după manipularea deşeurilor, după realizarea operaţiunilor de igienizare, după folosirea toaletei, după ce a mâncat, băut sau fumat, după manipularea banilor, dupa scoaterea mânuşilor de protectie si în general, în mod regulat.
e) Personalul angajat trebuie să evite contactul cu persoane care prezintă simptome ale bolilor respiratorii, cum ar fi tuse şi strănut, etc.
f) Personalul care manipulează produsele alimentare şi care utilizează mănuşi de protecţie, trebuie să se asigure că acestea sunt schimbate frecvent şi că mâinile sunt spălate înainte de a pune mănuşile, între schimbarea mănuşilor şi după îndepărtarea acestora.
g) Spălarea mâinilor este necesară chiar şi atunci când se utilizează mănuşi, deoarece mănuşile contaminate pot răspândi germeni pe mâini când acestea sunt îndepărtate.
h) Mănuşile de protecţie trebuie schimbate după desfăşurarea unor altor activităţi cum ar fi deschiderea/închiderea uşilor cu mâna, golirea coşurilor, manipularea banilor, etc.
i) Personalul care manipulează produse alimentare trebuie să poarte un echipament de protecţie corespunzător compus din halat de culoare deschisă, bonetă, mască de protecţie, pantaloni şi încălţăminte adecvată, ce trebuie menţinute într-o stare de igienă corespunzătoare.

II. RECOMANDĂRI PRIVIND ACCESUL CONSUMATORILOR ÎN UNITĂŢILE DE VÂNZARE CU AMANUNTUL

a) Accesul consumatorilor în unităţile de vânzare cu amănuntul trebuie să se realizeze într-un număr limitat, astfel încât să poată fi respectată distanţa socială recomandată de minim 1,5 metri între consumatori şi între vânzători, stabilită de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU).
b) Pentru respectarea acestei dispoziţii, la nivelul fiecărei unităţi de vânzare cu amănuntul vor fi postate afişe informative pentru consumatori, se va desemna personal responsabil pentru supravegherea respectării acestei dispoziţii sau vor fi realizate avertismente/anunţuri audio în mod repetat prin care se informează cu privire la măsurile generale necesare de prevenţie, inclusiv pentru situaţiile în care aceştia prezintă semne clinice reprezentate de tuse, strănut, febră, etc.
c) Consumatorii care intră în spaţiile din unităţile de vânzare a alimentelor trebuie să utilizeze mijloacele de dezinfecţie amplasate la nivelul intrărilor, conform indicaţiilor din partea unităţii.
d) De asemenea, consumatorii trebuie să fie informaţi şi asupra necesităţii ca în incinta unităţilor de vânzare cu amănuntul, pe cât posibil să nu intre în contact direct cu alte persoane, iar consumul produselor alimentare în incinta acestor unităţi să fie interzis.
e) în cazul în care, ca urmare a controalelor proprii ale unităţii sunt identificate persoane/consumatori care în mod evident nu respectă regulile minime de igienă sau distanta sociala recomandata, trebuie să fie dispuse măsuri de atenţionare, iar în cazul în care acestea nu se conformează se poate dispune măsura excluderii din unitate.

III. RECOMANDĂRI PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE CURĂŢARE SI DEZINFECŢIE IN UNITĂŢILE DE VANZARE CU AMANUNTUL IN INCINTA CARORA CONSUMATORII AU ACCES

a) Echipamentele şi ustensilele trebuie curăţate ori de câte ori este nevoie şi dezinfectate, utilizând produse/substanţe printr-o modalitate ce asigură realizarea unei igienizări şi dezinfecţii corespunzătoare.
b) Unităţile de vânzare cu amănuntul vor aplica măsuri corespunzătoare privind curăţarea şi dezinfecţia spaţiilor, echipamentelor şi ustensilelor astfel încât să se prevină contaminarea alimentelor (de exemplu, prin apă, lichidele folosite la spălare sau prin soluţiile de dezinfectare).
c) Produsele folosite la curăţare şi dezinfecţie trebuie să corespundă utilizării preconizate, respectiv să aibă un efect virucid şi folosite în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Acestea trebuie să fie identificate în mod corespunzător, depozitate în afara zonelor de preparare a alimentelor şi utilizate de o manieră care nu permite contaminarea alimentelor. Lista publică a acestor produse poate fi consultată la adresa http://www.ms.ro/2017/01/17/registrul-national-al-produselor-biocide/ la rubrica TP3 si TP4.
d) Acţiunile de curăţare/dezinfecţie în unităţile de vânzare cu amănuntul se realizează în mod obligatoriu de cel puţin două ori pe zi, cu un interval de cel puţin 4 ore între două operaţiuni, la nivelul pardoselilor, holurilor şi uşilor de acces, vitrinelor, căsuţelor de păstrare a obiectelor înainte de a intra în unitate, coşurilor de cumpărături, etc, cu care consumatorii pot veni în contact.
e) O atenţie deosebită se va acorda dezinfecţiei coşurilor/cărucioarelor utilizate de consumatori pentru transportul alimentelor în interiorul şi exteriorul unităţii, fiind necesar ca acestea să fie aspersate la un interval de cel puţin două ore cu o soluţie pulverizată pe întreaga suprafaţă a acestora, într-un spaţiu/zonă separată faţă de zonele de vânzare a alimentelor.
f) Echipamentele şi instrumentele folosite la curăţare şi dezinfecţie trebuie păstrate separat pentru a preveni contaminarea alimentelor, ustensilelor şi hainelor personalului.
g) De asemenea, vestiarele şi toaletele utilizate de personalul lucrător trebuie menţinute curate/dezinfectate în permanenţă.
h) Echipamentele de protecţie a personalului folosite la curăţarea vestiarelor şi toaletelor trebuie utilizate doar în acest scop.
i) La nivelul căilor de acces în unităţile de vânzare cu amănuntul frecventate de un număr semnificativ de persoane (supermarketuri, hipermarketuri etc), este necesară amplasarea tăvilor impregnate cu substanţe dezinfectante pentru încălţăminte, precum şi a soluţiilor de dezinfecţie a mâinilor, pentru consumatori, în dreptul cărora să fie afişate informaţii referitoare la modalitatea şi obligativitatea de utilizare a acestora.
j) Unitatea trebuie să întreprindă permanent măsuri de verificare a respectării acestor reguli pe întreaga perioadă a menţinerii stării de urgenţă.

IV. MĂSURI SUPLIMENTARE RECOMANDATE A FI DISPUSE LA NIVELUL PIEŢELOR AGROALIMENTARE

Administratorii pieţelor agroalimentare trebuie să ia măsurile necesare asigurării unui flux de personal optim prin care să se asigure respectarea distanţei sociale recomandată de minim 1,5 metri între cumpărători, dar şi între cumpărători şi comercianţi, stabilită de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU).
De asemenea, aceştia trebuie să se asigure de faptul că sunt efectuate cu frecvenţă adecvată (cel puţin 1 dată pe zi) acţiuni de curăţare/dezinfecţie a pieţei, la nivelul pardoselilor, uşilor de acces, dispozitivelor de expunere a mărfii (tarabelor), cu care consumatorii şi comercianţii pot veni în contact.
Administratorii pieţelor precum şi producătorii agricoli/vânzătorii din cadrul acestor pieţe, trebuie să se asigure că sunt respectate regulile generale de igienă şi personalul dispune de mijloace de protecţie adecvată precum mănuşi sau mască de protecţie (după caz).
La nivelul pieţelor agroalimentare frecventate de un număr semnificativ de persoane, este necesară amplasarea tăvilor impregnate cu substanţe dezinfectante pentru încălţăminte, precum şi a soluţiilor de dezinfecţie a mâinilor, pentru consumatori, în dreptul cărora să fie afişate informaţii referitoare la modalitatea şi obligativitatea de utilizare a acestora.
De asemenea, se recomandă ca zonele de intrare în pieţele agroalimentare să fie separate de zonele de ieşire.

V. MĂSURI RECOMANDATE FERMELOR COMERCIALE SI EXPLOATATIILOR DE TIP A

Avand in vedere situatia generata de pandemia cu COVID-19, va recomandam :
• actualizarea planului de continuitate la conducerea fermei in cazuri de urgenta, in paralel cu asigurarea starii de sanatate a personalului.
• asigurarea supravegherii eficiente a personalului in contextul evolutiei COVID-19
• notificarea DSVSA Dambovita a oricarei modificari aparute in desfasurarea activitatii sanitar veterinare din cauza COVID-19 pentru identificarea unor solutii rapide
• informarea si instruirea personalului privind situatia COVID-19 si necesitatea mentinerii permanente a regulilor adecvate de igiena personala si in ferma.
• intocmirea unui plan pentru asigurarea necesarului de furaje/medicamentelor necesare
• elaborarea de proceduri prin care sa se limiteze diferite contacte si prin care sa se efectueze doar actiuni stricte pentru aprovizionarea unitatii (soferii care livreaza materii prime sa nu coboare din masina,sau daca coboara sa fie echipati corespunzator sau realizarea aprovizionarii prin transbordare, proceduri pentru documente/certificate respectarea regulilor de biosecuritate).
• impartirea personalului in ture, astfel incat sa nu se intersecteze. Acolo unde este posibil se recomanda autoizolarea si cazarea personalului in ferma pentru o perioada mai lunga de timp.
• implementarea adecvata a programelor permanente de igienizare si dezinfectie.
• nu se mai accepta persoane straine in ferma, exceptie fac medicii veterinari de libera practica imputerniciti si medicii veterinari oficiali, in situatii in care apar probleme legate de bunastarea sau sanatatea animalelor. Sunt exceptati de la interdictie si soferii mijloacelor de transport care intra in ferma pentru aprovizionare (furaje , medicamente), si cei care asigura transportul animalelor.
• notificarea DSVSA Dambovita privire la orice disfunctionalitate aparuta in activitate sub raportul persoanelor suspicionate/contaminate, aflate in carantina sau izolare la domiciliu.

DSVSA Dâmboviţa – Director executiv dr. Tolea Sandu

ACTUALITATE

Pacienții cu boli cronice sunt încă discriminați în epoca COVID-19

Publicat

pe

Radu Gănescu - președinte COPAC România (Sursa foto: captură Youtube)

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice trage un semnal de alarmă, susținând că drepturile cetățenilor care suferă de diferite boli, unele chiar foarte grave, care le pun viața în pericol, sunt, în continuare, nerespectate. Statul, sistemul medical românesc, se concentrează pe COVID-19, în defavoarea bolnavilor cronici, cărora, în continuare, li se refuză internarea în spitale, fiind luate în considerație doar urgențele.

„Autoritățile trebuie să înțeleagă în acest moment că au de gestionat un sistem de sănătate cu mulți pacienți, nu doar cu cei COVID. Ca de obicei, ne situăm într-o situație extremă: interzicem orice drept și nu ne gândim niciun moment la binele pacienților. Se pare că ne-am pierdut și bunul simț și orice urmă de umanitate în anumite cazuri, iar nouă ca reprezentanți ai pacienților acest lucru ni se pare de neacceptat. Nu mai acceptăm aceste încălcări de drepturi ale pacienților și vă solicităm urgent să luați măsuri care să corecteze aceste lucruri, care în luna iunie 2020 nu mai au nicio justificare”, a declarat Radu Gănescu – președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Citește în continuare

ACTUALITATE

4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon. Trebuia să avem astăzi o sărbătoare a României

Publicat

pe

de

4 iunie 1920 – 4 iunie 2020. Sunt 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, și Ungaria, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar și stat învins în urma războiului. Momentul a reprezentat consfințirea internațională a unirii Transilvaniei, Crișanei, Banatului și Maramureșului cu Regatul României, în urma istoricului act de la Alba Iulia (1 decembrie 1918).

Am susținut și votat inițiativa colegului meu de Senat, Titus Corlățean, pentru declararea zilei de 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon, ca un punct solid de referință al identității naționale. Din păcate, din motive pe care nu le pot înțelege, Legea adoptată în Parlament nu a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. Din declarațiile dlui Corlățean, înțeleg că motivul are la bază vizita recentă a ministrului de Externe ungar în România. Dacă e așa, e revoltător pentru toți românii!

Astăzi, trebuia să avem o sărbătoare a României, trebuia să avem ceremonii specifice, trebuia să avem dezbateri, comunicări istorice, seminarii, trebuia să ne învățăm copiii despre ce s-a întâmplat la 4 iunie 1920. Nu avem nimic.

Închei cu vorbele lui Nicolae Titulescu: „Tratatul de la Trianon apare tuturor românilor, și îndeosebi celor din Ardeal, ca o consfințire a unei ordini de drept mult mai redusă decât aceea pe care veacuri de conviețuire și suferințe comune au săpat-o în conștiința istorică a neamului nostru. De aceea, în chip firesc, în opinia noastră publică, Tratatul de la Trianon evocă mai curând ideea unei completări, decât ideea unei amputări”.

Senator Adrian Țuțuianu,
Președinte PRO România Dâmbovița

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT



error: Conținutul este protejat!!