ACTUALITATE
Istoria cazinoului din Constanţa

Multi dintre voi au auzit povestea a ceea ce era cel mai bun cazino construit la marginea Marii Negre, in Romania. Este posibil ca unii dintre voi sa fi auzit povestea, dar niciunul dintre voi nu stie ca este de fapt cel de-al treilea cazinou pe care Constanta l-a construit la acea vreme. Cazinoul din Constanta este impresionant in mai multe feluri, de la istoria sa pana la arhitectura.
Prima clădire a fost construită intr-o perioada in care oamenii nu erau pregatiti pentru maretie si nu aveau prea multe informatii despre ce va aduce viitorul. Ridicat in jurul anului 1880, aproape de Farul Genovese, a fost realizat integral din lemn. Aceasta a atras atentia tuturor celor pasionati de cultura la acea vreme. Gloria sa a durat pana in 1890, cand o furtuna grea a distrus, in mod literal, cladirea. Aceasta a pus bazele a ceea ce insusi ar fi construit propriul Monte Carlo al Romaniei.
Dupa ce a fost distrus de furtuna, al doilea edificiu a fost proiectat imediat dupa. Acesta avea o fundatie de piatra si două terase cu fata spre mare si port. Cel mai mare arhitect la acea vreme nu a fost altul decat Horia Creanga, nepotul celebrului scriitor Ion Creanga. Desi a durat doar 10 ani, din ce in ce mai multi clienti straini si-au facut obiceiul sa vina la cazino si sa lase mormane mari de bani in urma.
Cazinoul din Constanta va avea cateva camere de jocuri de noroc, care vor gazdui in mare parte jocuri de carti si o sala de bal imensa, unde vor fi afisate cele mai noi tinute si miscari de dans. S-a decis ca era nevoie chiar de un edificiu mai mare si astfel proiectul si misiunea de a construi un cazinou pentru a rivaliza cu Riviera Franceza au fost atribuite lui Daniel Renard.
Roman pe partea mamei si suedez din partea tatalui, D. Renard s-a nascut in orasul Neamt si a studiat la Paris. El a proiectat mai multe hoteluri si cladiri inainte de a se apuca de un asftel de proiect.
Viziunea arhitectului a predominat si frumosul nou cazinou a fost deschis oficial pentru afaceri pe 15 august 1910. Regele Ferdinand a fost cel care a asistat la marea deschidere si la acea vreme. Cazinoul din Constanta a fost cel mai mare de acest fel din Romania.
Cladirea ar avea o sala uriasa de primire, scari interioare, mai multe niveluri superioare, un birou pentru administratorul cladirii, o orchestra permanenta, mai multe sali de jocuri, o camera destinata snookerului, o sala de bal si o sala de spectacole.
Anii de glorie
La un an de la deschiderea oficiala, au fost adaugate mai multe mese si jocurile de noroc au fost promovate oficial international, din Romania, in ciuda criticilor locale. La scurt timp, Cazinoul Constanta a devenit unul dintre cele mai respectate unitati de acest gen, avand o locatie unica si un stil arhitectural superb.
Interiorul cazinoului era luxos si cu gust fin, incepand cu mobilierul rafinat si pana la candelabre incredibile. Desigur, doar cei bogati au fost lasati inauntru si nu a trecut mult timp pana cand jucatorii din intreaga lume au inceput sa se bucure de sesiuni lungi de jocuri de la Marea Neagra.
Vaste averi au fost facute si pierdute in fiecare zi, iar cei nefericiti si-au incheiat adesea viata aruncandu-se in valurile de dedesubt, doar pentru a fi revendicati de marea neiertatoare.
Dupa inceperea primului razboi mondial, cazinoul a fost redirectionat catre Crucea Rosie in jurul anului 1916 si folosit ca spital pentru tratarea soldatilor raniti.
Bombardat sever in cele doua razboaie mondiale, a reusit sa salveze viata ranitilor care s-au adapostit in interior. In anul 1934 arhitectul D. Renard, a fost chemat din nou pentru reparatii.
Cazinoul fost bombardat din nou in anul 1941, cand adapostea trupele germane in interior, si, 10 ani mai tarziu, in 1951, a fost reparat de la sol. Dreptul de proprietate al Cazinoului a fost dat partidului Laburist si sindicatelor sale in jurul anului 1950. Cele mai recente lucrari de intretinere efectuate la frumoasa unitate au fost facute in 1989, in anul revolutiei.
Ultimele informatii despre Cazinoul din Constanta
In 2007, primaria a concesionat cazinoul unui grup de investitii pentru o perioada de 50 de ani. Compania a anuntat ca va investi o suma foarte mare de bani doar in primii 5 ani, dar de curand a anulat proiectul.
In anul 2019, cazinoul a in intrat in reparatii. Mai mult decat atat, constructorul promite ca pana la finalul anului 2022 va reda splendoarea cladirii de la malul marii. (P)
ACTUALITATE
Primăria Găești face angajări pentru îngrijire persoane vârstnice la domiciliu

Primăria Orașului Găești scoate la concurs 6 posturi în cadrul proiectului „Furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice din Găești”.
„Mi-aș dori ca aceste oportunități să ajungă în primul rând la oamenii din comunitatea noastră care au pregătirea necesară și își doresc să muncească aici, acasă, pentru Găești și pentru găeșteni”, spune primarul Alexandru Iorga.
Este nevoie de:
– Psiholog
– Kinetoterapeut
– Fiziokinetoterapeut
– Asistent social
– Asistent medical
– Îngrijitor bătrâni la domiciliu
Dosarele se pot depune până la 2 septembrie 2026.
Contractele sunt pe perioadă determinată, până la 30 noiembrie 2029, cu un program de 84 de ore/lună.
Selecția se realizează prin concurs, în condițiile prevăzute în anunțul oficial.
Condițiile de participare, documentele necesare, calendarul concursului și toate celelalte informații pot fi consultate pe site-ul Primăriei Orașului Găești, la secțiunea Comunicate „Anunț de recrutare și selecție personal pe posturi în afara organigramei”.
ACTUALITATE
5,2% dintre firmele din România folosesc inteligenţă artificială. Camera de Comerţ Dâmboviţa organizează întâlniri practice pentru antreprenori

Primul eveniment, „Antreprenorul în era AI”, organizat în parteneriat cu Termene.ro, a pornit de la poziţia României în clasamentul european: ultimul loc, la o medie a Uniunii de 20%
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Dâmboviţa a organizat astăzi, împreună cu Termene.ro, evenimentul online „Antreprenorul în era AI”, primul dintr-o serie de întâlniri construite în jurul nevoilor concrete ale firmelor din judeţ.
Discuţia a pornit de la datele Eurostat privind adopţia inteligenţei artificiale în mediul de afaceri european. În 2025, 20% dintre firmele europene cu cel puţin zece angajaţi foloseau deja cel puţin o tehnologie de acest tip, faţă de 13,5% cu un an înainte. România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu 5,2%, la o distanţă considerabilă faţă de Danemarca, aflată pe primul loc cu 42%.
Un decalaj de instrumente, nu de competenţă
„Cifra aceasta trebuie citită corect”, a declarat Ștefania Stroică, Director General al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Dâmboviţa.
„Ea nu reflectă un deficit de competenţă şi nici unul de efort în mediul de afaceri românesc. Reflectă un decalaj de instrumente. La aceeaşi muncă şi la aceeaşi calificare, o firmă din România obţine un rezultat mai mic decât un competitor european care dispune de tehnologii ce reduc de la o zi la câteva minute activităţi identice.”
Datele Eurostat susţin această interpretare. Întrebate de ce nu au trecut la utilizarea inteligenţei artificiale, firmele europene care au luat în calcul această posibilitate au invocat cel mai frecvent lipsa expertizei relevante – 71%. Urmează neclaritatea privind consecinţele juridice şi preocupările legate de protecţia datelor. Costul apare abia pe locul al patrulea, iar motivul „nu ne este util” a fost cel mai rar invocat dintre toate.
Un al doilea decalaj a fost discutat în cadrul evenimentului: cel dintre firmele mari şi cele mici. În Uniunea Europeană, 55% dintre companiile mari folosesc inteligenţă artificială, faţă de 17% dintre firmele mici. Distanţa dintre ele era de 24 de puncte procentuale în 2023 şi a ajuns la 38 de puncte în 2025.
„Nu este o discuţie despre bani. Este una despre acces la învăţare”, a precizat Ștefania Stroică.
„Iar aici Camera de Comerţ are un rol de jucat. Rolul nostru nu este să explicăm firmelor ce se va întâmpla în viitor, ci să le punem la dispoziţie, astăzi, instrumentele pe care concurenţa lor europeană le foloseşte deja.”
Rolul Camerei în sprijinirea mediului de afaceri dâmboviţean
Rolul Camerei nu este acela de a vorbi despre mediul de afaceri, ci de a lucra împreună cu el. Fiecare instrument pus la dispoziţia firmelor – de la un certificat de origine până la o sesiune de formare – are acelaşi scop: reducerea distanţei dintre o companie din Dâmboviţa şi condiţiile în care lucrează concurenţa ei.
Camera reprezintă interesele comune ale firmelor în raport cu autorităţile locale, judeţene şi centrale şi le pune în legătură între ele – prin evenimente, misiuni economice şi activităţi dedicate membrilor.
Parteneriatul cu Termene.ro
Seria este organizată în parteneriat cu Termene.ro, platformă de informaţii despre companiile din România. Colaborarea combină două tipuri de resurse complementare: pe de o parte, instrumentele şi datele oficiale privind mediul de afaceri – situaţie fiscală, dosare judiciare, beneficiari reali, participări la licitaţii publice; pe de altă parte, capacitatea Camerei de a traduce aceste informaţii în utilizare practică, prin formare şi consiliere directă către firme.
Ce urmează
Următoarele întâlniri din serie vor păstra acelaşi format: o oră, o temă practică şi instrumente arătate în utilizare directă, pe cazuri reale. Firmele interesate pot contacta Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Dâmboviţa pentru a fi anunţate la deschiderea înscrierilor.
Înregistrarea evenimentului
Înregistrarea integrală a evenimentului „Antreprenorul în era AI” este disponibilă public, pe canalul de YouTube al Termene.ro:
https://www.youtube.com/live/00Qcoxqfv0g
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăRăzvad, singura comună din Dâmbovița care asigură gratuit servicii de recuperare pentru pensionari. VIDEO
ACTUALITATEacum 6 zileTârgoviște. Două concerte de „Zilele Cetății” 2026. Vezi programul integral aici!
Dâmboviţaacum o săptămânăTârgoviște. Incendiu de vegetație cu degajări mari de fum în zona Romlux
ACTUALITATEacum o săptămânăDoliu în Baroul Dâmboviţa. Avocata Flory Săndulescu a trecut la cele veșnice
ACTUALITATEacum o săptămânăCălătorii reclamă din nou Grup Atyc. Microbuze supraaglomerate, șoferi recalcitranți, toalete insalubre în autogară
ADMINISTRAŢIEacum o ziVoinești. Așa da! Confort și civilizație până-n vârf de deal, lângă pădure
Prahovaacum 3 zileCasă de 200 mp a fost distrusă de foc
ADMINISTRAŢIEacum o ziTransport gratuit în Târgoviște, în fiecare zi de vineri, începând cu luna septembrie 2026



























