Connect with us

OPINII

Cu mască… fără mască!

Publicat

pe

Constat că actualii guvernanţii, inclusiv măria sa Klaus Iohannis, cel fără de care nu se face şi desface nimic în ţară şi care ne-a trosnit-o că, dacă nu suntem cuminţi, ne mai bagă o dată în stare de urgenţă, au un piculeţ de apetenţă spre dictatură. Le iese parcă pe negândite!Dintr-un reflex ancestral. Le place să conducă turma. Să ne traseze sarcini, directive, ordine, la umbra acestui cumplit coronovirus, pe care nu-l vedem, dar îl simţim cum ne sufocă din toate direcţiile.

Nu este destul că acestă molimă chinezească ne-a schimbat viaţa, ne-a făcut praf planurile de viitor, ne-a măcinat sistemele de valori, sensurile curate ale existenţei, mai trebuie să suportăm şi ieşirile guvernanţilor, nu de puţine ori confuze şi neprincipiale. Am putut vedea cu toţii strategiile şi tacticile adoptate, bine calculate, dirijate probabil de profesionişti în comunicare şi alte soiuri de manipulări. Dar nu analizăm asta acum!

Tot timpul, miniştrii noştri au preferat să iasă în faţa cetăţenilor, pe canalele media, la ore târzii din noapte, pentru a ne spune ceea ce urmează să ni se întâmple. Anunţul pentru starea de alertă a pus capac. Au ieşit guvernanţii pe sticlă cu o jumătate de oră înainte de instalarea stării de alertă!

De ce au ales acest moment? Care a fost logica? Se poate înscrie prezenţa lor la acea oră în valorile normalităţii statului de drept? Eu zic că nu. A fost un gest umilitor, jignitor la adresa românilor, să vii în faţa lor pentru a le spune ce li se poate întâmpla o jumătate de oră mai târziu, dacă încalcă regulile. Nu mai vorbim de faptul că această stare de alertă, girată, din păcate, de o bucată bună din opoziţie, nu a fost pregătită temeinic, dând naştere la tot soiul de speculaţii şi interpretări avocăţeşti.

De azi, purtăm mască pe figură. Obligatoriu. De unde o procuri, cu ce bani, nu interesează pe nimeni. Nu ştiu dacă aţi constatat că, pe la multe unităţi de desfacere a unor astfel de produse, s-a mai adăugat ceva la preţul banalei măşti. Este greu de dedus ce se va întâmpla în următoarele săptămâni. Şoferul de autobuz nu îţi va permite să urci în maşină dacă nu ai mască, şeful de tren, nu te lasă în vagon. Nici în supermarket nu poţi intra fără mască la gură şi nas. Bineînţeles, aici ţi se oferă o alternativă. Pe bani. 4 lei bucata!

S-a modificat şi declaraţia. O altă belea. De parcă nu era stresul destul de mare pe capul românilor. S-au scos două aliniate şi s-au mai adăugat altele două, plus trei virgule! Şi, multe, multe lucruri rămân, aşa, în coadă de peşte.

Mai marii peste starea de alertă ne-au înşirat aseară, târziu, nişte articole de lege, rigid, ţeapăn. Ne-au dat câteva sfaturi şi ne-au lăsat să interpretăm şi să ne descurcăm. Fiecare cum om putea… Astăzi, a intrat în joc şi telefonul! RO alert!

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Păcatul, ca o entorsă a sufletului…

Publicat

pe

S-a întors lumea cu fundul în sus. Și cred că nu este de ieri, de azi, ci dintotdeauna. Ne-am făcut că nu vedem multe dintre neajunsurile și slăbiciunile firii umane. Le-am adăpostit la umbra nepăsării și a ignoranței sau poate a bunului simț. Le-am îndurat în momentele esențiale ale existenței. Am închis ochii și am făcut sfânta cruce.

Ne doare când observăm credința dusă la nivel de surogat, de obicei, de tradiție, fără să apară acea străfulgerare a purității și încrederii în Divinitate în sufletul și în mintea noastră. Nu mai luptăm cu slăbiciunile noastre. Doar mimăm acest lucru. Mergem după turmă. Atât. Sărbătoarea, pentru marea majoritatea, atunci când se apropie, înseamnă îndestulare materială, goană după asigurarea unei mese bogate, mațul plin și sintagme spuse din complezență. Automatisme de factură spirituală.

Am aflat în aceste zile, cu multă stupoare și indignare (poate era mai bine dacă nu ne otrăveam mintea și sufletul cu astfel de informații), că un preot de prin Teleorman a fost arestat pentru 30 de zile pentru săvârșirea infracțiunii de întreținerea de relații sexuale cu un minor. A fost prins în fapt! Asemenea știri acum, în pragul Sfintelor Sărbători de Paște, numai bine nu fac. Agită și mai mult societatea timorată și stresată de vremurile pandemice pe care le trăim.

Preotul de prin Videle a comis-o rău de tot. O fi singurul cu astfel de apucături păcătoase? Culmea, în comunitatea în care slujea, enoriașii, de obicei supuși, umili, încrezători și adepți ai mesajului de echilibrare psihologică „să faci ce zice popa, nu ce face”, aveau mare încredere în darul său. Îl apreciau. Uite că totul s-a spulberat! Rămânem cu gustul amar al unei greșeli imense care cutremură clar un sistem în care credem cu tărie. Cineva a vrut să se întâmple și asta. Și a rostogolit mizeria taman acum, când ne pregătim de Paște.

Noi, românii nu prea suntem obișnuiți cu astfel de greșeli, mai ales săvârșite de slujitorii bisericii. Ținem la firesc. La reguli. Înghițim și trecem cu vederea multe, dar asta e prea de tot. Ne-a împlântat în suflet un pumnal! Considerăm că face parte deja din normalitate când vedem preoți implicați în afaceri mari. Patroni de restaurante, magazine, shaormerii, hoteluri. Nu ne mai pasă când observăm pe cel care propovăduiește în biserică și spune „fericiți cei săraci cu duhul” cum se plimbă în Mercedes-uri și BMW-uri de sute de mii de euro. Este obișnuință. Stil de viață. O stare pe care am adoptat-o din mers. Așa sunt vremurile! Fiecare trebuie să trăiască. Să-și asigure confortul. Că nu mai știm ce ne facem cu menirea, cu harul, cu sacrificiul, e altă poveste. Rămâne teologie și filozofie sacră. Subiecte de dialog la ceas de seară.

Mare păcat că, din cauza unui preot de tipul celui de la Videle, au de suferit biserica străbună, credința, toți cei care sunt cu adevărat slujitorii lui Dumnezeu, care se luptă pentru binele comunităților, al oamenilor. O pată care se șterge greu. Se va întâmpla și asta. Românul este iertător. Biserica Ortodoxă va ieși biruitoare. Neghina este totdeauna dată la o parte, chiar dacă nu știm cu precizie când. Să fim încrezători! Dumnezeu are grijă de toate.

Citește în continuare

OPINII

Renașterea, ca o fantomă…

Publicat

pe

Se aude că ALDE, partidul copt de Călin Popescu Tăriceanu într-un cuptor unde mai păstrase fumegând ceva cenușă liberală, vrea să renască precum binecunoscuta pasăre legendară. Deocamdată, au apărut fulgii, două-trei voci care încearcă să reintre pe pista de alergare politică. Sunt câțiva oameni care au început să-și facă simțită prezența pe rețelele de socializare și pe la prietenii din media, sperând că așa, bătând timid din aripioarele plăpânde, vor fi din nou reperați de electorat. Slabe șanse!

Mortul politic cu greu se va mai întoarce de la groapă. Asta și în cazul PRO România. Poate vom putea vedea doar ceva de tip zombi bălăbănindu-se a disperare, încercând să atragă atenția asupra sa. În rest, slabe șanse de reușită. Fostul lider ALDE Dâmbovița, Ionel Petre, am auzit că a fost ales vicepreședinte ALDE la nivel național. E ca și cum ai fi numit împărat într-un apartament. Politicianul are vervă, verb, știe când să atace, cu ce, pe cine. Se chinuie să revină în cercul atenției, dar e greu să o faci de pe o bicicletă omorâtă de alții.

ALDE a pierdut. Revenirea pare imposibilă. Zbaterile unor lideri sunt de apreciat, dar nu au consistență electorală, nu mișcă masele. Simple valuri care se pierd în neant imediat ce vectorii se opresc din suflat! Partidul a pierdut din cauza inconsecvenței și a tuturor jocurilor și păcatelor lui Tăriceanu. Nici alianța cu Ponta și PRO România nu i-a făcut bine. Și invers e valabil! Partidele micuțe nu au șanse să crească în actuala conjunctură. Poate doar dacă apare vreun lider mesianic…

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT