Connect with us

OPINII

Refuzăm pomana lui Orban

Publicat

pe

Guvernanţii PNL au mai tras o păcăleală presei în perioada de pandemie. Şi când vorbim de presă nu mă refer la marile trusturi din Capitală sau de prin marile centre economice ale ţării, unde se descarcă sacii cu publicitate, iar salariile ştabilor jurnalişti depăşesc 10.000 de euro lunar. Nu mă doare de ei! Eu mă gândesc la gazetarul de jos, la truditorul din provincie, la pălmaşul media care scormoneşte aproape sărac după informaţii, şade în tranşee, înfruntă pericolul şi susţine cu munca lui, sub formă de corespondenţe sau sprijin dezinteresat, de breaslă, puternicile companii media bucureştene.

El ce ajutor are? Pasă cuiva de ziaristul care lucrează în domeniu din pasiune, din spirit cetăţenesc, din dragoste de adevăr şi dreptate? Nu. Ştim cu toţii că jurnaliştii locali, cei mai mulţi, din lipsă de finanţe, din lipsa unui suport şi sprijin al tătucului stat, şi-au dechis câte un portal de ştiri sau blog, unde desfăşoară activităţi de documentare şi informare a publicului singuri. Trudesc acolo în numele unui ideal şi nimeni nu le cunoaşte necazurile, păsurile, problemele. Muncesc zi şi noapte pentru a obţine un salariu minim pe economie şi acela mereu aflat în pericol.

Şi vine acum Ludovic Orban, în mărinimia sa, să cumpere presa! Nu pe cei mici, fiindcă pentru el şi compania liberală, aceştia nu contează, dar se înşeală, ci marile trusturi spre care se va îndrepta puzderia de bani. Jurnalistul de portal din provincie, cel care abia mai reuşeşte să tipărească 300 sau 500 de ziare, nu ia nimic sau, cum se spune, ia praful de pe tobă.

Condiţiile puse în „ordonanţa pomană” sunt de-a dreptul stupide şi discriminatorii. Talpa presei din România nu are cum să le îndeplinească niciodată. Se cer tiraje, un anumit număr de afişări, dovezi că jurnaliştii sunt angajaţi cu carte de muncă. Ba mai mult, fiecare publicaţie trebuie să fie înscrisă la o uniune sau organism care măsoară audienţa. Şi asta trebuia făcut cu cel puţin 6 luni înainte de apariţia pomenii guvernamentale cu rânjet de coronavirus!

Păi, domnule Orban, de unde crezi că are proprietarul de portal de ştiri local, care nu reuşeşte să-şi asigure nici măcar un salariu decent lunar, care nu are cu ce-şi angaja nici măcar doi colaboratori, să dea 3-4 mii de lei anual la instituţiile care măsoara audienţa? Cine îşi permite să piardă atâţia bani pentru a obţine de la Guvern, cel puţin teoretic, că nu se ştie dacă iese bine din test, câteva sute de lei pentru 4 luni? Ăsta nu este sprijin! Este o sfidare pe faţă a ziariştilor din România, fiindcă nu există reguli, reglementări, suport financiar din partea statului, ca în Vest.

Reclama

Nu avem de gând să primim pomana Guvernului Orban! Nu ne vindem sufletul pentru doi lei! Am trecut noi prin perioade la fel de dure şi am mers mai departe, cu capul sus, în slujba libertăţii şi plăpândei noastre democraţii. Daţi banii celor care vă perie imaginea la centru! Până la urmă, pe ei aţi vrut să-i cumpăraţi. Noi, cei din provincie, talpa jurnalismului din România, suntem încadraţi la diverse, doar aşa, să dea bine la ordonanţă. Rămânem demni, domnule Orban! Rămânem supravieţuitori!

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Merdeneaua cu unt sau despre instinctul primar al libertății și democrației!

Publicat

pe

Parcă trăim într-o zonă de confuz, unde existența se consumă conform algoritmului ivit din acest tip de ceață socială, incertitudine, neprevăzut, absurd, delir, dezinteres general. Mai pregnant în această etapă tulbure este interesul personal și de grup. În rest… Dar restul pare că nu mai contează.

Ne ducem viața conform noii sintagme izvorâte din concretul leșinat, între merdenelele cu margarină și prăjiturelele fandosite cu unt. Suntem ghidați de orgolii bezmetice. Ne absorb nimicurile. Fumăm mucuri de iluzii. Nu ar fi de mirare dacă, mâine-poimâine, ar apărea Partidul Merdenelei. Cine se gândește la o asemenea oportunitate ar trebui să se grăbească! Se aude că Autoritatea Electorală Permanentă are în program să schimbe legea partidelor. Nu o să mai poți înființa un partid așa, la capul podului sau la masa de prânz, în familie sau între prieteni.

Dar, ăștia suntem! În timp ce prețul la benzină și motorină urcă, în ciuda accizei care și-a tăiat din fustiță cam degeaba, cu prețul la energie electrică cel mai ridicat din Europa, inflație la galop, căruțe de datorii externe, plus stratul acru de criză politică, cu un președinte mim și un premier provizoriu, orbit de putere, noi ne-am găsit o jucărie pe post de protest: merdeneaua! Ne facem de lucru în ograda care nu se mai vede din bălării. Dar astea nu ne deranjează. Înotăm printre ele cu merdeneaua în gură! Ne tăvălim în propria mizerie. Și lumea râde. Cu noi sau de noi! Nu mai contează. Este muzică și ritmul pare să ne placă!

Occidentalii ies în stradă, se adună buluc, scandează, sperie, descarcă bălegarul in fața guvernelor când existența le este periclitată de decizii luate aiurea. Noi ne luptăm pentru merdenele. Cu noi. Între noi. Ținem la moft! A apărut pe piață un nou concept al manipulării libertății și democrației frecat cu puțină margarină! Până și dronele rătăcite au căzut în derizoriu. Pentru noi este mai interesantă dezbaterea publică pe tema „cu unt sau margarină?”. Solidaritatea și protestul surâd naiv. Și celor de sus le place! Nu merdeneaua! Ceea ce ne consumă pe noi!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

OPINII

În ce țară mai trăim?

Publicat

pe

De mai bine de trei luni, suntem conduși de un Guvern demis. Un primar declarat incompatibil rămâne în funcție, bine aparat de sistem. De neimaginat! Prefectul i-a tăiat doar 10% din salariu! Președintele României convoacă la negocieri pe cine vrea burta lui, sfidând partidele care au câștigat alegerile. Dar, nu par nici ele prea mult deranjate la stomac! La Cotroceni încep alte discuții. În același stil și ritm care nu vor duce la nimic bun.

Cu o zi, două, înainte de micșorarea accizei la motorină, prețurile la pompă au crescut. O minune marcă românească! Și Statul tace. De ce? Îi convine? Președinta Curții Constituționale, instituția care a anulat alegerile prezidențiale, se întâlnește la secret cu premierul demis Ilie Bolojan. Unde credeți? În curtea Senatului României! Se întâmplă înainte ca judecătorii constituționali să decidă soarta Legii Integrității contestată de Nicușor Dan și alianța PNL-USR. Întâmplare? Coincidență? Magistrații au protestat când au aflat de această întâlnire de taină. Dar, așa cum se întâmplă la noi, puterea tace. Este o formă de sfidare. Românul tace. Din ignoranță. Tăcerea a devenit nu regulă de aur, ci indiferență patologică. Pe toată linia!

Stupoare! De Sfânta Marie Mare, președintele țării nu a fost prezent la Ziua Marinei. L-a trimis pe premierul demis, cu 10% credibilitate, la ceremonialul militaro-religios. Nicușor Dan a mers la slujba religioasă, departe de Constanța, apoi a vizitat, într-o ținută de stradă, o mătușă! A uitat că este șeful statului și această demnitate conferită prin votul și încrederea poporul român impune un alt comportament și un alt program.

Reprezentanții Partidului Social Democrat nu mai au zvâc, parcă au intrat într-o amorțire controlată. Busola acestui partid nu și-a revenit. Caută la nesfârșit Nordul. Direcția. Pare că nu vor să o găsească! E mai bine așa!

La AUR, în afară de șiruri de vorbe și declarații, nu se simte nimic. Reprezentanții acestei formațiuni stau doar cu ochii pe sondaje. Se trăiește politic încă din teorii. Practica este inconfortabilă.

Reclama

Democrația a devenit parcă o cocotă violată, la rând, de întreaga clasă politică. Nimeni nu o mai respectă. Este jignită și scuipată din ce în ce mai des pe ambii obraji. Ba unii, din vârful grămezii, o dezbracă și râd de ea în văzul lumii și nu le pasă.

Suntem avertizați că, din cauza închiderii centralei nucleare de la Cernavodă și a importurilor masive de energie electrică, prețurile vor sări în aer. La toate. Întrebarea este unde și cât vor mai exploda? În curând, nu o să mai fie nici aerul la liber!

Dronele au devenit deja o obișnuință la graniță, pe mare și pe plaje. Ro- Alert, un simplu ceas deșteptător! Distrugerea acestor aparate de război nu mai aduce medalii și onoruri piloților. A fost un film. A trecut momentul. Acum, gata, intrăm în normalitate!

Cei 8 centimetri câștigați pe Dunăre nu au avut efectul scontat. Unitatea 2 tot s-a închis! Explozia a creat dâmbul. Barjele, înțepenite în prostie. Au fost sparte degeaba câteva milioane de euro. Răspunde cineva? Pagube colaterale!

Una tare! Unele țări din Vest caută să închirieze închisori în statele europene pentru infractorii lor. La noi, sigur nu vor găsi. Deocamdată, sunt pline de bărbați care și-au bătut nevestele și amantele, de șoferi băuți și fără permis de conducere, de hoți de mărunțișuri și traficanți rurali de cannabis.

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite