Proiectul USR „Fără penali în funcții publice” a fost înscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Parlamentului din această vară (1-15 iulie 2020). Cu alte cuvinte, efortul de strângere a celor peste 1 milion de semnături de susținere nu a fost în zadar.

„Propunem revizuirea Constituției, în sensul completării art. 37 cu un nou alineat, alin. (3), prin care cetățenii condamnați definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție să nu mai poată fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, până la intervenirea unei situații care înlătură această consecință extrapenală a condamnării, reglementată prin lege organică”, explică deputatul Dumitru Lupescu – preşedintele USR Dâmboviţa.

– Măsura nu se aplică decât persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, fiind exonerate cele care primesc pedepse penale mai ușoare (ex. amenda penală), pentru respectarea principiului proporționalității;

– Măsura nu se aplică decât condamnaților care au săvârșit fapte penale cu intenție, fiind exonerați cei care au comis infracțiuni din culpă, deoarece acestea prezintă un grad de pericol social mai redus și nu pot fi apreciate ca fiind de natură să pună sub semnul îndoielii onestitatea și moralitatea făptuitorului;

– Masura nu privește doar candidaturile pentru Camera Deputaților, Senat și Președinția României, ci și cele pentru organele administrației publice locale, ca o recunoaștere a importanței semnificative a acestor funcții publice și pentru asigurarea egalității de tratament la nivelul întregii administrații, printr-o reglementare unitară și coerentă sub acest aspect;

– Măsura nu se aplică pentru întreaga durată a vieții condamnaților, fiind în mod expres limitată până la intervenirea unei situații care, potrivit legii organice, înlătură această consecință extrapenală a condamnării; aceste situații sunt în prezent dezincriminarea faptei, amnistia postcondamnatorie și reabilitarea, aceasta din urmă putând fi de drept (care operează în temeiul legii, dacă persoana condamnată la pedeapsa amenzii sau a închisorii de până la 2 ani nu săvârșește o altă infracțiune în decurs de 3 ani de la data executării pedepsei) și judecătorească (care se dispune la cerere, prin hotărâre judecătorească, dacă persoana condamnată la pedeapsa închisorii cuprinse între 2 ani și 25 de ani nu săvârșește o altă infracțiune în decurs de 4 până la 10 ani de la data executării pedepsei).