Connect with us

OPINII

Jocuri de imagine şi călăritul în politică

Publicat

pe

PSD-ul, cel mai mare partid parlamentar, este într-o mare încurcătură. Votarea pe bandă rulantă a tuturor aberaţiilor liberale, invocându-se sănătatea românilor, lipsa de siguranţă şi de consecvenţă a liderului Marcel Ciolacu, care una declară dimineaţa, alta la prânz şi cu altceva iese seara, au început deja să bulverseze electoratul de stânga, chiar şi batalioanele fidele social-democraţiei.

Mămăliga ciolaciană a explodat în aceste zile odată cu punerea pe tapet a Legii privind izolarea şi carantinarea cetăţenilor români. Ca şi înainte de votul dat pe prelungirea stării de alertă, liderul PSD s-a întâlnit la ceas de seară cu secretarul de stat Raed Arafat care, în ultimul timp, a arătat o apetenţă ciudată pentru constrângere şi dictatură. După consumarea acestui dialog, proiectul de act normativ elaborat de liberali, ultracomentat şi criticat de o bună parte a partidelor politice şi societăţii civile româneşti, a trecut ca prin pâine prin Camera Deputaţilor. Asta a demonstrat clar că parlamentarii PSD au fost sfătuiţi de tătucul Ciolacu să nu se opună. Au pigulit, pe ici pe colea, legea plină de tuleii abuzului, să arate un pic de bune intenţii, după care i-au dat drumul spre Senat.

Între timp, opinia publică s-a inflamat puternic, multe dintre articolele antidemocratice ieşind în vileag şi aprinzând fitilul unor revolte sociale mocnite. În aceste condiţii, social-democraţii, cei mai tari din Parlament, dar care le-au cântat în strună liberalilor, au întors foaia şi au trecut la analizat minuţios legea elaborată de urmaşii Brătienilor cu un total caracter antidemocratic.

Aproape că nu ştii ce se întâmplă la nivelul conducerii centrale a PSD, de ce au operat politic până acum în acest mod slugarnic, aproape vasal, care i-a dezavantajat total. Ce interese sunt la mijloc, cine le forţează mâna de iau aceste decizii care se pot încadra la capitolul sinucideri politice? Cum de reuşeşti să îţi pierzi identitatea, să renunţi la riscul de a face politică adevărată, pentru binele comun, pedalând doar pe calcule politice ce ţin de interesul de grup?

Eu totdeauna am crezut şi încă mai cred că politica pusă în slujba naţiunii, în slujba unei idei, a unui concept, se face prin sacrificiu şi risc.bLa noi sunt la modă calculele politice, jumătăţile de măsură lozincile, demagogia şi aranjamentele de culise.

Ceea ce nu au observat actorii care joacă din răsputeri pe marea scenă a politicii naţionale este că publicul, cetăţeanul, le-a observat falsitatea discursului, replicile care nu au corespondenţă în practică, lălăitul şi mimica neexpresivă, forţate de diferite conjuncturi oculte. Electoratul, crezut multă vreme orb şi credul, uşor de manipulat, a devenit între timp un critic atent şi acerb al spectacolului politic şi îi sancţionează dur pe cei care doar mimează interesul naţional şi se joacă cu cuvintele.

În Europa, cetăţenii au început să-şi îndrepte atenţia spre partidele mici, care sunt mult mai limpezi şi consecvente în programe şi enunţuri și care nu au fost atinse de morbul puterii. Formaţiunile mari sunt din ce în ce mai constipate, mai greoaie, mai reci, mai insensibile la binele comun. Exemplul clar, alegerile locale din Franţa, unde ecologiştii, care nici măcar nu au fost băgaţi în seamă în sondaje, au ieşit câştigători în marile oraşe, inclusiv în Paris.

Sperăm ca PSD să îşi revină şi să facă opoziţie adevărată, nu doar la nivel declarativ.

P.S. Este greu de înţeles cum o formaţiune mamut, bine organizată, cu structuri puternice, care deţine supremaţia în cele două Camere ale Parlamentului, se lasă călărită şi umilită de PNL, ajuns la guvernare printr-o mişcare de tip ocult, neelucidată corect până acum.

OPINII

Păcatul, ca o entorsă a sufletului…

Publicat

pe

S-a întors lumea cu fundul în sus. Și cred că nu este de ieri, de azi, ci dintotdeauna. Ne-am făcut că nu vedem multe dintre neajunsurile și slăbiciunile firii umane. Le-am adăpostit la umbra nepăsării și a ignoranței sau poate a bunului simț. Le-am îndurat în momentele esențiale ale existenței. Am închis ochii și am făcut sfânta cruce.

Ne doare când observăm credința dusă la nivel de surogat, de obicei, de tradiție, fără să apară acea străfulgerare a purității și încrederii în Divinitate în sufletul și în mintea noastră. Nu mai luptăm cu slăbiciunile noastre. Doar mimăm acest lucru. Mergem după turmă. Atât. Sărbătoarea, pentru marea majoritatea, atunci când se apropie, înseamnă îndestulare materială, goană după asigurarea unei mese bogate, mațul plin și sintagme spuse din complezență. Automatisme de factură spirituală.

Am aflat în aceste zile, cu multă stupoare și indignare (poate era mai bine dacă nu ne otrăveam mintea și sufletul cu astfel de informații), că un preot de prin Teleorman a fost arestat pentru 30 de zile pentru săvârșirea infracțiunii de întreținerea de relații sexuale cu un minor. A fost prins în fapt! Asemenea știri acum, în pragul Sfintelor Sărbători de Paște, numai bine nu fac. Agită și mai mult societatea timorată și stresată de vremurile pandemice pe care le trăim.

Preotul de prin Videle a comis-o rău de tot. O fi singurul cu astfel de apucături păcătoase? Culmea, în comunitatea în care slujea, enoriașii, de obicei supuși, umili, încrezători și adepți ai mesajului de echilibrare psihologică „să faci ce zice popa, nu ce face”, aveau mare încredere în darul său. Îl apreciau. Uite că totul s-a spulberat! Rămânem cu gustul amar al unei greșeli imense care cutremură clar un sistem în care credem cu tărie. Cineva a vrut să se întâmple și asta. Și a rostogolit mizeria taman acum, când ne pregătim de Paște.

Noi, românii nu prea suntem obișnuiți cu astfel de greșeli, mai ales săvârșite de slujitorii bisericii. Ținem la firesc. La reguli. Înghițim și trecem cu vederea multe, dar asta e prea de tot. Ne-a împlântat în suflet un pumnal! Considerăm că face parte deja din normalitate când vedem preoți implicați în afaceri mari. Patroni de restaurante, magazine, shaormerii, hoteluri. Nu ne mai pasă când observăm pe cel care propovăduiește în biserică și spune „fericiți cei săraci cu duhul” cum se plimbă în Mercedes-uri și BMW-uri de sute de mii de euro. Este obișnuință. Stil de viață. O stare pe care am adoptat-o din mers. Așa sunt vremurile! Fiecare trebuie să trăiască. Să-și asigure confortul. Că nu mai știm ce ne facem cu menirea, cu harul, cu sacrificiul, e altă poveste. Rămâne teologie și filozofie sacră. Subiecte de dialog la ceas de seară.

Mare păcat că, din cauza unui preot de tipul celui de la Videle, au de suferit biserica străbună, credința, toți cei care sunt cu adevărat slujitorii lui Dumnezeu, care se luptă pentru binele comunităților, al oamenilor. O pată care se șterge greu. Se va întâmpla și asta. Românul este iertător. Biserica Ortodoxă va ieși biruitoare. Neghina este totdeauna dată la o parte, chiar dacă nu știm cu precizie când. Să fim încrezători! Dumnezeu are grijă de toate.

Citește în continuare

OPINII

Renașterea, ca o fantomă…

Publicat

pe

Se aude că ALDE, partidul copt de Călin Popescu Tăriceanu într-un cuptor unde mai păstrase fumegând ceva cenușă liberală, vrea să renască precum binecunoscuta pasăre legendară. Deocamdată, au apărut fulgii, două-trei voci care încearcă să reintre pe pista de alergare politică. Sunt câțiva oameni care au început să-și facă simțită prezența pe rețelele de socializare și pe la prietenii din media, sperând că așa, bătând timid din aripioarele plăpânde, vor fi din nou reperați de electorat. Slabe șanse!

Mortul politic cu greu se va mai întoarce de la groapă. Asta și în cazul PRO România. Poate vom putea vedea doar ceva de tip zombi bălăbănindu-se a disperare, încercând să atragă atenția asupra sa. În rest, slabe șanse de reușită. Fostul lider ALDE Dâmbovița, Ionel Petre, am auzit că a fost ales vicepreședinte ALDE la nivel național. E ca și cum ai fi numit împărat într-un apartament. Politicianul are vervă, verb, știe când să atace, cu ce, pe cine. Se chinuie să revină în cercul atenției, dar e greu să o faci de pe o bicicletă omorâtă de alții.

ALDE a pierdut. Revenirea pare imposibilă. Zbaterile unor lideri sunt de apreciat, dar nu au consistență electorală, nu mișcă masele. Simple valuri care se pierd în neant imediat ce vectorii se opresc din suflat! Partidul a pierdut din cauza inconsecvenței și a tuturor jocurilor și păcatelor lui Tăriceanu. Nici alianța cu Ponta și PRO România nu i-a făcut bine. Și invers e valabil! Partidele micuțe nu au șanse să crească în actuala conjunctură. Poate doar dacă apare vreun lider mesianic…

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT