Connect with us

OPINII

Jocuri de imagine şi călăritul în politică

Publicat

pe

PSD-ul, cel mai mare partid parlamentar, este într-o mare încurcătură. Votarea pe bandă rulantă a tuturor aberaţiilor liberale, invocându-se sănătatea românilor, lipsa de siguranţă şi de consecvenţă a liderului Marcel Ciolacu, care una declară dimineaţa, alta la prânz şi cu altceva iese seara, au început deja să bulverseze electoratul de stânga, chiar şi batalioanele fidele social-democraţiei.

Mămăliga ciolaciană a explodat în aceste zile odată cu punerea pe tapet a Legii privind izolarea şi carantinarea cetăţenilor români. Ca şi înainte de votul dat pe prelungirea stării de alertă, liderul PSD s-a întâlnit la ceas de seară cu secretarul de stat Raed Arafat care, în ultimul timp, a arătat o apetenţă ciudată pentru constrângere şi dictatură. După consumarea acestui dialog, proiectul de act normativ elaborat de liberali, ultracomentat şi criticat de o bună parte a partidelor politice şi societăţii civile româneşti, a trecut ca prin pâine prin Camera Deputaţilor. Asta a demonstrat clar că parlamentarii PSD au fost sfătuiţi de tătucul Ciolacu să nu se opună. Au pigulit, pe ici pe colea, legea plină de tuleii abuzului, să arate un pic de bune intenţii, după care i-au dat drumul spre Senat.

Între timp, opinia publică s-a inflamat puternic, multe dintre articolele antidemocratice ieşind în vileag şi aprinzând fitilul unor revolte sociale mocnite. În aceste condiţii, social-democraţii, cei mai tari din Parlament, dar care le-au cântat în strună liberalilor, au întors foaia şi au trecut la analizat minuţios legea elaborată de urmaşii Brătienilor cu un total caracter antidemocratic.

Aproape că nu ştii ce se întâmplă la nivelul conducerii centrale a PSD, de ce au operat politic până acum în acest mod slugarnic, aproape vasal, care i-a dezavantajat total. Ce interese sunt la mijloc, cine le forţează mâna de iau aceste decizii care se pot încadra la capitolul sinucideri politice? Cum de reuşeşti să îţi pierzi identitatea, să renunţi la riscul de a face politică adevărată, pentru binele comun, pedalând doar pe calcule politice ce ţin de interesul de grup?

Eu totdeauna am crezut şi încă mai cred că politica pusă în slujba naţiunii, în slujba unei idei, a unui concept, se face prin sacrificiu şi risc.bLa noi sunt la modă calculele politice, jumătăţile de măsură lozincile, demagogia şi aranjamentele de culise.

Ceea ce nu au observat actorii care joacă din răsputeri pe marea scenă a politicii naţionale este că publicul, cetăţeanul, le-a observat falsitatea discursului, replicile care nu au corespondenţă în practică, lălăitul şi mimica neexpresivă, forţate de diferite conjuncturi oculte. Electoratul, crezut multă vreme orb şi credul, uşor de manipulat, a devenit între timp un critic atent şi acerb al spectacolului politic şi îi sancţionează dur pe cei care doar mimează interesul naţional şi se joacă cu cuvintele.

În Europa, cetăţenii au început să-şi îndrepte atenţia spre partidele mici, care sunt mult mai limpezi şi consecvente în programe şi enunţuri și care nu au fost atinse de morbul puterii. Formaţiunile mari sunt din ce în ce mai constipate, mai greoaie, mai reci, mai insensibile la binele comun. Exemplul clar, alegerile locale din Franţa, unde ecologiştii, care nici măcar nu au fost băgaţi în seamă în sondaje, au ieşit câştigători în marile oraşe, inclusiv în Paris.

Sperăm ca PSD să îşi revină şi să facă opoziţie adevărată, nu doar la nivel declarativ.

P.S. Este greu de înţeles cum o formaţiune mamut, bine organizată, cu structuri puternice, care deţine supremaţia în cele două Camere ale Parlamentului, se lasă călărită şi umilită de PNL, ajuns la guvernare printr-o mişcare de tip ocult, neelucidată corect până acum.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Ascultăm și nu judecăm!

Publicat

pe

Un eveniment creștin, firesc până la urmă în lanțul existențial românesc, a dat apă la moară tuturor opozanților PSD, văzuți și nevăzuți, celor ascunși sub conturi false pe rețelele de socializare, adversarilor de pe băncile Parlamentului, dar și semi-simpatizanților aflați în starea aceea de observare perpetuă. Doar poporul este încă năuc! Nu a procesat total știrile pro și contra despre evenimentul monden timișorean.

Tăcut, abătut, românul de rând este bulversat de traiul de zi cu zi, din ce în ce mai dificil de susținut, mai mult decât de toaletele de petrecere ale nevestei lui Grindeanu și a partenerei lui Ciolacu. Omul muncii încă nu s-a dezmeticit, deși este bombardat din toate părțile, pe toate canalele, cu picuri acizi de critică la adresa social democraților și alura lor sătulă, aristocratică, de la Timișoara. Sintagma la modă în aceste zile pare a fi mai degrabă un virus comunicațional, manipulator, care a pătruns în sistemul de credibilitate al social democraților și dă peste cap toate programele: „Grindeanu, dimineața plânge de mila săracilor, iar seara merge la petreceri opulente”.

Ce să mai zici? Este greu să prezinți peisajul, decorul cu 500 de invitați de marcă de la botezul de lux al lui Simonis ca fiind doar o bucățică de normalitate. Pe acest subiect se poate specula mult Analize, mai puțin. Nu ai ce! Și unii o fac în cadență militară. Tragere de voie, cum ar ordona caporalul! Mai ales acum, când suntem măcinați de criza economică, de deficit și alte tipuri de neajunsuri care nu par să se diminueze, ci, dimpotrivă, se amplifică.

În asemenea momente, când te afli la guvernare doar de câteva zile și țara are așteptări de la tine, cred că mai multă discreție și simplitate ar fi fost de apreciat. Constat, din păcate, că politicienii noștri, nu toți, dar destul de mulți, culoarea nu contează, rodați prin culoarele puterii, nu de ieri de azi, cu legiuni de consilieri pe lângă ei, nu au învățat nimic despre conduită, comportament social la vremuri de criză și nu numai. Sau, mai grav, nu îi interesează! Iar cei cărora le pasă și au rezultate, construiesc din greu, sunt victime colaterale. Sunt luați de curent, vor nu vor. Și nu este bine!

PS. Așa că celor doi protagoniști înfierați la Timișoara, Alfred Simonis și Marcel Ciolacu, nu le rămâne decât să se conformeze sintagmei lansate chiar de ei, parcă după alegeri: „Ascultăm și nu judecăm”! În momentul de față, altceva nu este de făcut.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Europa, în resetare…

Publicat

pe

Politica dusă de actualii lideri europeni pare să fii eșuat? Toate măsurile dure puse în practică, cu atingere adusă vieții de zi cu zi a oamenilor, au dus la aprinderea flăcărilor mâniei. Protestele au cuprins Europa. Franța, Spania, Italia, Spania, ba chiar și Germania au dat semnalul că, gata, ajunge! Sute de mii de oameni au ieșit în stradă. Cuțitul a ajuns la os!

La Paris situația s-a încins. De la revolte considerate a fi naive de autorități și tratate ca atare, vezi protestul elevilor, uite unde s-a ajuns! De la conceptul de libertate, democrație, s-a trecut, într-un interval rapid, la haos. De ce? Fiindcă Occidentul, politicienii de mucava care conduc destinele Europei au cam uitat că societatea este alcătuită și din oameni simpli, ale căror nevoi de viață, modeste, echilibrate până acum, au fost răvășite, date peste cap. Au primat interesele economice și politice ale celor din umbră. Cetățeanul simplu a fost transformat în cobai.

Acum, gata! Se cere o resetare totală a sistemului politic. Se cer alți lideri, alte poziții, alte argumente ale guvernării. Roata istoriei a pornit! Și, ați văzut ce lipsiți de capacitatea de a cântări și judeca la rece lucrurile sunt politicienii români? Mânați doar de ambiții, de interesele lor de grup, de alți vectori influențatori externi, au dus țara în cap. De peste 5 luni, stăm într-un provizorat bolnăvicios, fără guvern stabil, cu prețuri la tot ce ne susține traiul luate spre aiurea. Ne jucăm de-a numirea premierilor, scoțând de la cutie nume de prim-miniștri care nu au nicio rezonanță cu votul dat de români. Principiile democrației au fost eliminate, duse în derizoriu. Au arătat, pe față, că votul nostru, nu prea mai contează. Exercițiu democratic și atât!

Cum să vii tu, Nicușor Dan, cu nominalizări de persoane care nu s-au aflat măcar pe vreun afiș electoral, pe vreo listă de candidați, cu indivizi de care poporul nu știe nimic? Până unde ajunge sfidarea, lipsa de empatie față de popor? Și vrem să fie bine? Nu are cum, nu are cine. Ne confruntăm cu simple formalisme devastatoare în mijlocul unui sistem care funcționează inertic. Norocul nostru este că albinuțele își știu rolul și își văd, încă, de treabă, suportând șocurile venite dinspre cancelariile haosului care au transformat normalitatea, echilibrul, în existență incertă.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite