„Ziua Imnului”, în județul Dâmbovița, a trecut, așa, ca o boare, cam nebăgată în seamă, de parcă pandemia ne-a supt și întreaga vlagă a patriotismului. Mulți reprezentanți ai partidelor politice, ai bisericii, dar și membri ai societații civile au criticat onest nepăsarea reprezentanților Guvernului în teritoriu vizavi de nemarcarea cu oarece vizibilitate a acestei sărbători.

Monica Ilie, viceprimar al municipiului Târgoviște, a luat o poziție fermă, curajoasă, criticându-i pe mai marii Prefecturii Dâmbovița, care, ascunși la umbra COVID-ului, au trecut „Ziua Imnului” la evenimente diverse, necelebrând în niciun fel această sărbătoare.

„Astăzi ar fi trebuit să marcăm Ziua Imnului Național. Din păcate, reprezentanții Guvernului în teritoriu au considerat că este prea mare deranjul organizării unui eveniment care să arate respectul cuvenit acestui simbol național.
Să știți, domnilor, că am fi respectat toate regulile impuse de pandemia de coronavirus, am fi purtat mască și am fi stat la distanță unul de celălalt, dar am fi avut ocazia să fim împreună și să ascultăm Imnul țării noastre.
Să știți că Primăria și-ar fi îndeplinit întocmai, ca de fiecare dată, toate obligațiile! Prea ușor trecem peste astfel de momente, prea puțin prețuim simbolurile țării noastre, prea lipsiți de respect părem față de istoria acestui neam, prea ne-am îndepărtat de moștenirea noastră!
Cui folosește această uitare, această dezrădăcinare națională, această îndepărtare a românului de român? Nu invocați cazurile de COVID-19, priviți spre celelalte orașe, municipii din țară, priviți spre București unde evenimentul este în plină desfășurare! Cui folosește ca Târgoviște să rămână în uitare?

Imnul naţional al Românei are o istorie proprie, interesantă, deopotrivă tumultoasă şi surprinzătoare. Timpul consemnează primul Imn de Stat al României, compus în anul 1862 de către maiorul Eduard Hübsch, devenit 19 ani mai târziu, cu versurile poetului Vasile Alecsandri, ,,Imnul Regal Român”. Acesta a fost interpretat, pentru prima oară în această formă, la încoronarea Regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1881. Acordurile sale au fost auzite în ţara noastră până în anul 1947, rămânând, până acum, cel mai longeviv imn al nostru, cântat nu mai puţin de 66 de ani.

Odată cu instaurarea puterii comuniste şi înlăturarea Regelui Mihai I al României, noile autorităţi au înlocuit imnul regal cu un nou imn, numit ,,Zdrobite cătuşe!”, care va fi intonat până în anul 1953.

Reclama

La 23 august 1953, locul acestuia va fi luat de un nou imn intitulat ,,Te slăvim, Românie!”, pe versurile poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, iar în 1975 apare ,,Pe-al nostru steag e scris Unire”, o variantă a unui cântec patriotic compus de Ciprian Porumbescu, pe versuri de Andrei Bârseanu. Dedicat unirii Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, în anul 1859, cântecul a fost imn al României pentru o scurtă perioadă, între anii 1975-1977.

„Trei culori” a fost decretat Imn al Republicii Socialiste România începând cu anul 1977, având acelaşi titlu şi aceeaşi muzică cu cântecul original compus de Ciprian Porumbescu. Textul iniţial a fost modificat semnificativ şi adaptat ideologiei epocii.

În 1990, „Trei culori” a fost înlocuit cu actualul imn al României, „Deşteaptă-te, române!”, muzica de Anton Pann, versuri Andrei Mureşanu. Nici istoria actualului Imn nu este lipsită de emoție, textul fiind scris în atmosfera generată de Adunarea de la Blaj, de pe Câmpia Libertății. De atunci, cântecul a fost intonat cu ocazia fiecărui moment crucial prin care România a trecut, insuflând curaj, unind întregul popor în sentimente nobile”, a punctat, pe pagina sa de Facebook, Monica Ilie – viceprimar al municipiului Târgoviște.