Pe fondul bulibăşelii factorilor de decizie tocmai acum în pragul începerii noului an şcolar, Federaţia Părinţilor solicită Ministerului Sănătăţii să le comunice date epidemiologice referitoare la copii, astfel încât să poată lua o decizie în privinţa participării fizice a elevilor la şcoală.

Federaţia Naţională a Părinţilor vrea să ştie care este motivul pentru care ministerul refuză ca familia elevilor să poată opta între învăţământul on-line şi cel clasic, aşa cum reiese din ordinul dat. De asemenea, mai susţin reprezentanţii FNAP că declaraţia pe propria răspundere care poate duce la atragerea răspunderii penale nu ar fi conformă cu competenţele medicale ale părinţilor.

„Stimate domnule ministru,

Având ȋn vedere draftul ordinului pentru aprobarea Normelor privind instituirea de măsuri sanitare și de protecție în unitățile de învățământ în perioada pandemiei COVID-19 şi ţinând cont de nemulţumirea şi confuzia părinţilor cu privire la ȋnceputul anului şcolar, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP) solicită următoarele informaţii:

– situaţia referitoare la numărul de copii și tineri (grupa de vârstă 2 – 19 ani) infectaţi cu SARS-CoV2 şi care au făcut COVID-19 de la ȋnceputul stării de urgenţă şi până acum: numărul total de cazuri pozitive; numărul copiilor și tinerilor asimptomatici; numărul total de copii și tineri cu boala manifestă; numărul de copii și tineri cu boli asociate;

– numărul de copii și tineri cu cazuri grave (ATI)/decedaţi;

– informaţii pe grupe de vârstă (2-6 ani – grădiniţă; 6-10 ani şcoală primară, 10 –15 ani şcoală gimnazială, 15 –19 ani liceu) bolnavi / cu boli asociate / cazuri grave (ATI) / decedaţi;
– informații pentru fiecare judeţ ȋn ceea ce priveşte situaţia copiilor și tinerilor infectaţi cu SARS-CoV2 care au făcut COVID-19.

– procentul de copii și tineri din grupa de vârstă 2 –19 ani, raportat la numărul total de persoane bolnave de COVID-19, astfel: procentul de copii și tineri (2 – 19 ani) asimptomatici, din numărul total de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR; procentul de copii (2 – 19 ani) cu forme uşoare şi medii de boala COVID-19, din totalul de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR; procentul de copii (2 – 19 ani) cu forme grave (internate ȋn ATI) raportat la: numărul total de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR;

– numărul total de persoane cu COVID-19 internate în ATI;

– procentul de copii (2 – 19 ani) decedaţi din numărul total de personae decedate din cauza COVID-19.

-i de timp în care un copil/un tânăr din grupa de vârstă 2 -19 ani a fost internat ȋn spital, după cum urmează: numărul minim de zile de spitalizare; numărul maxim de zile de spitalizare; numarul mediu de zile de spitalizare.

– studii realizate la nivel naţional, european sau prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, referitoare la infectarea cu SARS-CoV2 a copiilor: cât de repede se infectează, cât de repede transmit virusul, dacă ȋl transmit etc., studii care pot ajuta părinţii să ȋnţeleagă mai bine posibilitatea ȋmbolnăvirii copiilor şi a transmiterii virusului către alţi copii sau adulţi. Considerăm că astfel de situaţii / studii pot ajuta familiile pentru a lua o decizie ȋn privinţa participării fizice a copiilor la şcoală sau pentru a ȋnţelege de ce s-a luat hotărârea că şcoala poate ȋncepe prin aplicarea scenariului verde.

– Motivul pentru care Ministerul Sănătăţii refuză ca familia elevilor că poată opta ȋntre ȋnvăţămantul on-line şi cel clasic, așa cum reiese din draftul ordinului.

De asemenea, vă atragem atenţia că declaraţia pe proprie răspundere care implică atragere răspunderii penale nu este conformă cu competenţele medicale ale părinţilor.

Înţelegem necesitatea unui triaj observaţional făcut la nivelul familiei, dar decizia finală ar trebui să aparţină asistenţilor medicali şcolari care ar trebui să existe la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ”.