Connect with us

ACTUALITATE

Maia Morgenstern filmează la Malu cu Flori. „Capra cu trei iezi”, prima ecranizare după povestea lui Ion Creangă

Publicat

pe

Plaiurile minunate, pitoreşti, încărcate de farmec, de linişte şi armonie proaspătă, aşezată, din zona comunei Malu cu Flori, județul Dâmbovița, puţini ştiu că, de ceva vreme, au devenit platou de filmare, locul unde s-a turnat un lung metraj.

Pe o păşune ca o mică insulă înconjurată de dealuri şi păduri dese de fag, s-a închegat, de câteva săptămâni, un studio cinematografic. Aici se lucrează intens la filmul „Capra cu trei iezi”, adaptare după celebra poveste a lui Ion Creangă realizată de tânărul actor, regizor şi scenarist Victor Canache.

Perimetrul paşnic, străbătut îndeosebi de păstori, de oameni ai locului, care urcă la grădini sau care merg în pădure, de cei ce vor să mai scurteze drumurile între sate, este împânzit acum de decoruri, de aparatură sofisticată pentru filmare, reflectoare, macarale video şi alte tipuri de ustensile folosite de artişti în actul de creație al celei de-a şaptea arte. Nu mai vorbim de furnicarul de oameni, majoritatea tineri. Tăcuţi, dar veseli, crispaţi de munca depusă, dar optimişti, doritori de a duce la bun sfârşit ceea ce au început.

În curând, se vor încheia filmările, urmând partea de procesare, de montaj, care va mai lua ceva timp până ce opera va fi desăvârşită şi va ajunge pe ecrane, în faţa criticilor de film.

Am ajuns pe platoul de filmare amplasat pe islasul sătesc, la o margine înfundată a comunei, avându-l ca ghid pe primarul de la Malu cu Flori, Ion Constantin. Edilul este stimat şi apreciat, considerat un bun prieten de toţi membrii echipei de filmare, de la maşinişti și figuranţi până la artişti, şi asta fiindcă a fost alături de ei şi i-a sprijinit în acest demers cultural. Primarul de la Malu cu Flori, după cum ne-a spus cineva din echipă, a sărit întodeauna atunci când au avut nevoie de câte ceva, fie pentru un anumit transport, fie pentru amenajarea vreunui decor, fie în alte treburi ce au ţinut de buna administrare a taberei cinematografice.

Şi, uite aşa, prin comunicare, ospitalitate şi sprijin, Malu cu Flori va intra în istoria filmului românesc contemporan, va deveni, probabil, un loc pe care turiştii, iubitorii de film, cei care nu au auzit până acum de Malu cu Flori vor dori să-l vadă. Aceste locuri frumoase au posibilitatea de a intra într-un circuit turistic. Sunt destule meleaguri în Europa care au devenit de notorietate, fiind căutate de turişti, pornind de la o întâmplare, de la un film celebru realizat în decorul acelor zone. Malu cu Flori are o şansă, iar primarul Ion Constantin ne-a spus că nu va lăsa să scape aest val al afirmării, această oportunitate de imagine cu care nu te întâlneşti prea des.

Când am ajuns pe platoul de filmare absolut natural, alcătuit din elemente tradiţionale confecţionate din materiale refolosibile cu care s-a încropit un colţ din lumea arhaică a satului românesc, echipa de filmare se afla într-o pauză de masă. Fiecare pe unde putea, în grupuri, individual, în tăcere, cu vorbe puţine şi, cu siguranţă, în minte cu gânduri multe, cu ceea ce trebuie să urmeze după consumarea acestui moment de tihnă…

Mulţi posibil să vă gândiți că este vorba de „Capra cu trei iezi”, povestea simplă şi tristă a lui Ion Creangă. Acea parabolă tragică a necuminţeniei, a neascultării, care, sincer, în copilărie, m-a înfiorat. Nu am putut să concep multă vreme că lupul îi va mânca pe bune pe cei doi frăţiori iezi şi că povestea se încheie cu o simplă răzbunare care, oricum, nu poate şterge drama şi starea de tulburare indusă de această naraţiune trepidantă şi tensionată.

Regizorul Victor Canache a păstrat esenţa poveştii, intriga acestei fabule, dar a adus-o în lumea normală, a transformat-o într-o dramă umană, într-un scenariu despre dragoste, ură şi răzbunare. Un conflict cum numai în tragediile greceşti mai întâlneşti. VEZI TRAILER

Şi cine ar fi putut să pătrundă cel mai bine în străfundurile tragismului, în măruntaiele dramei, decât doi actori hârşiţi în astfel de roluri, care au ştiut totdeauna să treacă prin aceste stări de crepuscul uman, de zvârcolire a sufletului şi a minţii? Maia Morgenstern – în rolul mamei şi Marius Bodochi – întruchipându-l pe bărbatul cu caracter de lup, de fiară hămesită care nu concepe să nu aibă totul, să fie refuzat. Măştile animalelor sunt date la o parte, apărând în toată splendoarea sa conflictul uman cu note distincte de folclor popular.

Maia Morgenstern era deja pregătită pentru a trage noi cadre. Se odihnise puţin. Era complet pregătită pentru a intra în piela personajului copleşit de durere, de dorinţa de răzbunare. În scurtul dialog pe care l-a avut cu noi şi cu colegii de la televiziunea Clar TV din Câmpulung Muscel, ne-a spus că a fost fascinată de scenariul creat de Victor Canache după povetea lui Ion Creangă. A fost uimită de puterea de muncă a regizorului Canache şi a echipei sale, care au avut forţa de a construi din nimicuri întreg decorul funcţional, de a crea un film cu scene intense, sângeroase, un film unde este vorba despre justiţie, despre dreptate, despre determinarea de a nu lăsa lucrurile la voia întâmplării, de a căuta dreptatea.

Actorul Marius Bodochi, senin, calm, cu o anumită candoare în voce, ne-a vorbit despre acest proiect pe care l-a considerat deosebit de interesant, despre rolul pe care îl face, unul nu tocmai uşor, care implică trăiri intense, anumite stări pe care numai un artist polivalent le poate analiza şi parcurge cu uşurinţă.

Bodochi, care îl întruchipează pe lup, pe omul rău, răbunător, care nu acceptă să fie refuzat şi se răzbună pentru orgoliul său rănit luând viaţa iezişorilor, să nu spunem copii, ne-a mărturisit că simte o plăcere deosebită să lucreze cu tinerii, cu regizorii tineri care au „mai multă imaginaţie, au candoare şi, atunci când îţi cer lucruri care ţie ţi se par nepotrivite, o fac totuşi cu candoare, precum se joacă copiii, precum adultul care se uită la nişte copii care se joacă. Victor Canache are candoare, dar are şi inteligenţă. Filmul pe care îl regizează nu este pentru copii, este o poveste pentru oameni mari, pentru cei buni dar şi pentru cei cei răi. Ăia buni vor învăţa ceva de aici, iar cei răi vor învăţa să fie mai puţin răi. Am primit rolul cu multă bucurie, cu multă plăcere, mai ales că am fost alături de Maia Morgestern cu care joc în câteva spectacole. Ne înţelegem foarte bine şi eu zic că am reuşit să facem împreună cu regizorul Canache o echipă artistică care ştie ce vrea. De la această poveste, lumea ar trebui să înveţe ceva şi să simtă ceva. Povestea pe care o văd să o poată spune şi altora, să îi poată modifica pe dinăuntru, sufleteşte”, ne-a spus Marius Bodochi.

Tânărul regizor Victor Canache este dâmboviţean de fel, are rădăcinile copilăriei prinse pe undeva prin Vulcana Pandele. A ales acest loc pentru filmarea peliculei sale, fiindcă are multiple asemănări cu un peisaj mirific din satul natal şi se potriveşte de minune intrigii pe care a închegat-o, coincide cu atmosferea şi decorul pe care şi le-a dorit pentru filmul „Capra cu trei iezi”. În 2017, a fost primul semnal al acestui mare proiect. Atunci, tot la Malu cu Flori, a filmat scurt metrajul „Capra cu trei iezi”, un triller psihologic care, de fapt, a fost sămânţa a ceea ce a încolţit şi a crescut astăzi.

„Am vrut să dezvolt povestea lui Ion Creangă. Am vrut să dezvălui cum arată povestea asta dacă înlocuieşti animăluţele, metaforele, cu oameni şi cu situaţii reale. Eu îmi amintesc, când eram mic şi mi se citea povestea, că nu suna deloc a fi o poveste pentru mine. Am zis acum haideţi să o arăt cum este de fapt. Să vedem ce părere au alţi oameni. Am primit ajutor din toate direcţiile pentru realizarea acestui film. De la domnul Tiberiu Popescu de la Centrul de Echitaţie Copaci, acolo am stat, acolo am putut să ne concentrăm la ceea ce avem de făcut. Apoi Primăria Malu Cu Flori, domnul primar Constantin Ion, ne-au primit cu braţele deschise, nu am auzit nu decât atunci când nu se putea efectiv face ceva. Domnul Ionel Duţescu ne-a ajutat foarte mult”, ne-a mărturisit regizorul Victor Canache, care speră ca anul viitor, în toamnă, prima ecranizare după povestea „Capra cu trei iezi” să poată fi difuzată pentru public.

În film joacă şi un copil din Malu cu Flori, Antonio, în rolul ieduţului care scapă de furia lupului. Ne-a spus blajin, fără timiditate, că îi place echipa de filmare, că este mândru de ceea ce face şi că abia aşteaptă să vadă filmul terminat.

Primarul comunei Malu cu Flori, Constantin Ion, a fost alături de regizorul Canache, de întreaga echipă de filmare. Atât cât a putut sau cât nu a putut, i-a sprijinit în acest demers artistic. Ba chiar a vrut, prin intermediul nostru, public, să le mulţumească pentru că au ales Malu cu Flori pentru acest proiect cinematografic, dând o notă de nou, de prestanţă localităţii.

„Mă bucur că aici lucrează mari actori ai scenei şi cinematografiei româneşti. Sper ca acest film, în afară de reuşita în domeniul cultural-artistic, să contribuie şi la promovarea localităţii noastre, a acestor locuri pitoreşti. Vom păstra acest decor, va fi pentru noi un izvor de unde să pornească dezvoltarea unei zone turistice şi de agrement care să atragă turişti, oameni dornici de linişte şi natură”, ne-a precizat primarul Constantin Ion.

Echipa regizorului Victor Canache aduce mulțumiri și Pensiunii Enotgera din Văleni Dâmboviţa – care îi găzduiește pe actori și Restaurantului Casa Gurmandului din Târgoviște – care asigură mâncarea pentru personalul implicat în acest proiect cinematografic.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Nucetul a fost în dublă sărbătoare: Izvorului Tămăduirii și Ziua Comunei

Publicat

pe

Pentru cine nu știe, Mănăstirea Nucet nu ar fi arătat așa cum se prezintă astăzi, o adevărată perlă a ortodoxiei românești, un lăcaș de închinăciune cum puține există în țară, dacă în urmă cu mulți ani câțiva fii ai acestui județ, îi numim aici pe Ion Dumitru – fost director al RNP Romsilva și pe regretații Ion Stan – fiu al satului, deputat în Parlamentul României, Costel Preda – fost director al Direcției Silvice Dâmbovița, Victor Sanda – fost prefect al județului Dâmbovița și mulți alții, nu ar fi dat o mână de ajutor serioasă pentru renașterea parcă din propria cenușă a Mănăstirii Nucet. Un rol important l-au avut și capii Bisericii Străbune care au vegheat și contribuit la împlinirea acestui vis divin. Pe aici, prin anii 70-90, printre zidurile vechilor chilii și cele de la intrare în incinta mănăstirii, copiii din sat se jucau de-a războiul, încingeau partide de fotbal sau, unii mai curajoși, urcau în turla bisericii pentru a căuta ouă de păsări sau pentru a admira așezarea de la înălțime.

Ani la rândul, doar clopotul din fața bisericii, prins în mijlocul unei schele din lemn, bine construită, străjuită de câțiva brazi semeți, bătea grav, cu un sunet fulgera până dincolo de hotarele satului. Acum, totul este astfel. Dumnezeu a ținut cu această comunitate, a dat har și putere celor care au trudit aici și au întâmpinat destule greutăți până când totul s-a săvârșit. Să nu uităm că, sub poala pădurii au ostenit, la începuturi, câteva călugărițe care viețuiau într-un vagon de campanie, cu destule lipsuri, dar cu gândul și inima la Dumnezeu! Dar asta este o altă poveste pe care, odată și odată, o vom pune în pagină…

Revenind la ziua de astăzi când lumea creștin ortodoxă cinstește sărbătorea de „Izvorul Tămăduirii”, ziua în care, spune legenda, un orb și-a recapătat vederea după ce Maica Domnului i-a vestit viitorului împărat Leon cel Mare să-l ducă pe bietul om în pădurea din apropierea Constantinopolului, să îi potolească setea și să îi spele fața. După ce-i atinge ochii cu apa acelui izvor, orbul vede din nou. Când Leon cel Mare ajunge împarat, în acel loc sfânt din pădure, înalță o biserică drept semn al recunoștinței pentru minunea săvârșită de Maica Domnului.

Și la Nucet, la umbra pădurii, la câțiva pași de mănăstire, dăinuie de ani buni „fântâna de leac”. Un loc respectat de localnici, dar care, o mare perioadă de timp, fiindcă așa erau vremurile și orânduirea, a zăcut neamenajată. Izvorul de leac a fost refăcut odată cu mănăstirea. Acum, a devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru creștin ortodocșii din județ, dar și din alte zone ale țării.

De Izvorul Tămăduirii, vin oamenii aici cu miile pentru a participa la slujba religioasă săvârșită de Înalt Prea Sfinția Sa Nifon, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, și pentru a lua apă sfințită, care să-i ocrotească de bolii și alte necazuri ale trupului și firii.

De 18 ani Nucetul, de Izvorul Tămăduirii, devine un epicentru al credinței și smereniei creștin ortodoxe. Locul unde oamenii vin, blajini, cu inimile deschise, cu ardoare și încredere deplină în Mântuitorul Nostru Iisus Hristos. Sărbătorea religioasă a devenit una emblematică pentru Nucet, care, în același interval de timp, sărbătorește și „Ziua Comunei”. Localnicii, după ce se încheie Sfânta Liturghie de la Mănăstire, după sfințirea apei, merg să petreacă în perimetrul pregătit special de administrația publică locală, unde, în cinstea satului, este organizat și un spectacol muzical artistic. Gazdă la acest eveniment cultural deosebit a fost primarul comunei Nucet – Luisa Bărboiu.

De precizat că, astăzi, de Izvorul Tămăduirii, la Nucet au fost prezenți președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, prefectul Marian Tănase, deputații Carmen Holban și Laurențiu Neculăescu, președintele Senatului Universității Valahia din Târgoviște – Claudia Gilia, președintele Administrației Fondului de Mediu – Florin Bănică, primari ai mai multor localități din județ, consilieri județeni, șefi de instituții și, evident, sute de credincioși veniți din toate colțurile județului.

În cuvântul său de învățătură, ÎPS Nifon , Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, a amintit de dimensiunea teologică a acestei sărbătorii, arătând că Izvorul Tămăduirii are în centrul său pe Maica Domnului, pe Cea care L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu, Biruitorul morții, pe Cea care mijlocește pururi pentru noi și se constituie în expresia cea mai înaltă a iubirii Creatorului.

„De aceea, privind spre Maica Domnului, ca spre izvorul nesecat al milostivirii dumnezeiești, vedem pe cea prin care Fiul lui Dumnezeu a intrat în istoria noastră și a înnoit definitiv chipul lumii”, a precizat ÎPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei.

A mai spus Înaltul Ierarh că Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare care poate fi înțeleasă numai din perspectiva Învierii Domnului, izvorul credinței, mărturiei și vieții noastre, minunea care a transformat ireversibil istoria și civilizația umană.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a spus că a participat cu inima deschisă și cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Nifon la sărbătoarea de la Nucet.

„Am fost alături de oameni veniți atât din județul nostru, cât și din alte zone ale țării, la slujba oficiată cu acest prilej.Este una dintre acele zile în care ne oprim din ritmul cotidian și ne întoarcem gândul către lucrurile care contează cu adevărat, iar numărul mare de credincioși arată cât de importante rămân astfel de momente.

M-am bucurat să văd atât de mulți oameni prezenți la slujbă și la Procesiunea la „Fântâna de Leac”, pentru că din astfel de clipe ne luăm liniștea și puterea de a merge mai departe”, este mesajul transmis de Corneliu Ștefan – președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Nuclearelectrica și Universitatea Valahia înființează programul de masterat „Tehnologii avansate pentru industria nucleară”

Publicat

pe

Nuclearelectrica și Universitatea Valahia din Târgoviște au înființat, în cadrul domeniului de studii universitare de masterat inginerie energetică, programul de masterat „Tehnologii avansate pentru industria nucleară”, care va fi disponibil începând cu anul universitar 2026‑2027.

„Programul de masterat are 120 de credite transferabile și va fi cu predare în limba engleză. Obiectivul înființării acestui program de masterat este valorificarea oportunității de dezvoltare a specialiștilor în tehnologii nucleare avansate pentru industria nucleară, reactoare modulare mici, practic implementarea concretă a unei oportunități educaționale, care să conducă la formarea generației de specialiști în tehnologii avansate, capabilă să susțină, prin specializare aplicată, pe termen mediu și lung, implementarea și operarea acestor tehnologii.

Dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești creează cadrul pentru formarea de noi specialiști în energetică nucleară la nivel național, permițând, astfel, poziționarea avantajoasă a României, într-un domeniu de interes major la nivel european și internațional – atingerea de economii de scală în utilizarea tehnologiilor nucleare avansate cu scop comercial”, se precizează într-un comunicat de presă transmis către mass-media.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite