Connect with us

OPINII

ROMÂNIA, ţară de Ciocoi?

Publicat

pe

Motto: NOI din greu muncim, EI cu drag huzuresc…

Cine sunt EI? Nişte neica-nimeni. O şleahtă de lichele, de Ciocoi de tot felul – farfuze şi domnişorei, soţi, soţii şi amante, gineri şi nurori, fini şi baroni mai mult sau mai puţin locali, coropişniţe transpartinice infame şi câte și mai câte alte specimene de incompetenţi notorii trândavi, aroganţi şi plini de arginti, dar într-o perpetuă foame de bani, pentru ei şi în profitul mai-marilor Europei, aşa cum li se ordonă nevertebraţilor lingăi naţionali de către alde Zeiţa von der Leyen. Strâns legaţi de tenebroasa caracatiţă a Marii Finanţe, a Interlopimii autohtone plătitoare de tribut, dar şi de haimanalele din Ciordi-spora votantă. Doar banii n-au miros…

EI sunt cocoţaţi în funcţii şi posturi de conducere. De regulă, bugetari. La Stat. Dacă nu, aciuiaţi măcar pe lângă o sinecură parazitară descentralizată ori vreo altă căpuşo-lipitoare unde se adăpostesc vremelnic pentru a sifona banii poporului, în aşteptarea febrilă a vreunei oportunităţi şi mai bănoase. Bineînţeles, cu salarii enorme, cu indemnizaţii aiuristice şi sporuri de… rânjet, cu avantaje în natură de ordinul miilor de Euro. Fără să facă nimic, fiindcă oricum, habar n-au…

Pe lângă toate acestea, EI se dedau de zor la obişnuitele lor „afaceri oneste”, adică iau şpăgi grase din contracte supra-supra-evaluate. Unele, absolut inutile, ca de pilda, faimoasele studii de PRE-fezabilitate, reactualizate ciclic, prin care se plătesc milioane ca să fie întrebaţi „specialiştii” ce a fost mai înainte, oul sau găina… Acum, cu COVIDIA, afacerile prosperă! Scopul este acela de a încasa comisioane, nimic altceva. Din ce bani? Din banii Ţării. Adică din banii de la NOI.

EI au pensii ameţitoare. Dacă se poate – si cum în Tara asta se poate orice – în acelaşi timp cu salariile lor uriaşe! Ies la pensie în floarea vârstei. Chipurile, extenuaţi de muncă. Ca prin farmec, a doua zi se refac subit. Apoi sunt angajaţi din nou. Tot în funcţii mari. Cum? Pentru EI, foarte simplu: prin relaţii inter-ciocoieşti, de partid ori trans-partinice, rudenii sau cumetrii, pile, bani… I-a apucat cumva, dintr-o dată, ca niciodată, dorul de muncă? Nicidecum! Doar ca să le iasă „bănuţii”…

Reclama

Hoardele de Ciocoi vor mereu Bani, cât mai mulţi. Îşi întemeiază neo-dinastii ciocoieşti. Îşi pregătesc progeniturile imberbe să ne conducă.
Cine suntem NOI? Oamenii normali. Exploataţii. Anonimii. Sărăcimea. Cei ce muncim cinstit pe bani puţini. Fără plata orelor suplimentare. Fără drepturi nici recunoaştere. Plătitorii de biruri, tot mai multe, mai apăsătoare, instituite pentru NOI de către guvernanţii autohtoni şi de către atotputernica Zeiţă von der Leyen.

CIOCOILOR, vreţi BANI? Aţi uitat Blestemul lor? Va fi vai şi-amar de voi…

Avocat Vladimir Ţunţi ȘTEFĂNESCU

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

În ce țară mai trăim?

Publicat

pe

De mai bine de trei luni, suntem conduși de un Guvern demis. Un primar declarat incompatibil rămâne în funcție, bine aparat de sistem. De neimaginat! Prefectul i-a tăiat doar 10% din salariu! Președintele României convoacă la negocieri pe cine vrea burta lui, sfidând partidele care au câștigat alegerile. Dar, nu par nici ele prea mult deranjate la stomac! La Cotroceni încep alte discuții. În același stil și ritm care nu vor duce la nimic bun.

Cu o zi, două, înainte de micșorarea accizei la motorină, prețurile la pompă au crescut. O minune marcă românească! Și Statul tace. De ce? Îi convine? Președinta Curții Constituționale, instituția care a anulat alegerile prezidențiale, se întâlnește la secret cu premierul demis Ilie Bolojan. Unde credeți? În curtea Senatului României! Se întâmplă înainte ca judecătorii constituționali să decidă soarta Legii Integrității contestată de Nicușor Dan și alianța PNL-USR. Întâmplare? Coincidență? Magistrații au protestat când au aflat de această întâlnire de taină. Dar, așa cum se întâmplă la noi, puterea tace. Este o formă de sfidare. Românul tace. Din ignoranță. Tăcerea a devenit nu regulă de aur, ci indiferență patologică. Pe toată linia!

Stupoare! De Sfânta Marie Mare, președintele țării nu a fost prezent la Ziua Marinei. L-a trimis pe premierul demis, cu 10% credibilitate, la ceremonialul militaro-religios. Nicușor Dan a mers la slujba religioasă, departe de Constanța, apoi a vizitat, într-o ținută de stradă, o mătușă! A uitat că este șeful statului și această demnitate conferită prin votul și încrederea poporul român impune un alt comportament și un alt program.

Reprezentanții Partidului Social Democrat nu mai au zvâc, parcă au intrat într-o amorțire controlată. Busola acestui partid nu și-a revenit. Caută la nesfârșit Nordul. Direcția. Pare că nu vor să o găsească! E mai bine așa!

La AUR, în afară de șiruri de vorbe și declarații, nu se simte nimic. Reprezentanții acestei formațiuni stau doar cu ochii pe sondaje. Se trăiește politic încă din teorii. Practica este inconfortabilă.

Reclama

Democrația a devenit parcă o cocotă violată, la rând, de întreaga clasă politică. Nimeni nu o mai respectă. Este jignită și scuipată din ce în ce mai des pe ambii obraji. Ba unii, din vârful grămezii, o dezbracă și râd de ea în văzul lumii și nu le pasă.

Suntem avertizați că, din cauza închiderii centralei nucleare de la Cernavodă și a importurilor masive de energie electrică, prețurile vor sări în aer. La toate. Întrebarea este unde și cât vor mai exploda? În curând, nu o să mai fie nici aerul la liber!

Dronele au devenit deja o obișnuință la graniță, pe mare și pe plaje. Ro- Alert, un simplu ceas deșteptător! Distrugerea acestor aparate de război nu mai aduce medalii și onoruri piloților. A fost un film. A trecut momentul. Acum, gata, intrăm în normalitate!

Cei 8 centimetri câștigați pe Dunăre nu au avut efectul scontat. Unitatea 2 tot s-a închis! Explozia a creat dâmbul. Barjele, înțepenite în prostie. Au fost sparte degeaba câteva milioane de euro. Răspunde cineva? Pagube colaterale!

Una tare! Unele țări din Vest caută să închirieze închisori în statele europene pentru infractorii lor. La noi, sigur nu vor găsi. Deocamdată, sunt pline de bărbați care și-au bătut nevestele și amantele, de șoferi băuți și fără permis de conducere, de hoți de mărunțișuri și traficanți rurali de cannabis.

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Publicat

pe

România se află într-un blocaj politic fără de precedent. De ce? Fiindcă de la an la an, din 1990 încoace, am observat că reprezentanții clasei politice sunt din ce în ce mai slabi, fără discurs, fără esența aceea de patriotism, mai neinteresați de dezvoltarea socio-economică a țării. Au transformat o profesiune de credință, de har, de curaj, într-o banală meserie de făcut bani și de stat la adăpost!

Se vede de la o poștă că, în cei peste 35 de ani scurși de la revoluție, s-a dezvoltat minunat sistemul interesului de grup. Politicienii și acoliții, patroni de firme, o parte importantă a bugetarilor, spuma de prin ministere, agenții, companii și alte componente ale structurilor de forță, au dus-o și o duc bine. Nu au mai avut parte de convulsii sociale, mișcări de stradă, proteste și alte manifestări publice ce țin de domeniul democrației și libertății. La ce mai folosesc? Ne adunăm cu ora, scandăm și suflăm în vuvuzele și apoi plecăm acasă, că ni se face foame. Problemele rămân la fel. Nerezolvate.

Românii de rând, noroc cu aderarea la Uniunea Europeană, s-au răspândit pe Bătrânul Continent in căutarea unui trai mai bun. Unii au rămas prin Occidentul prosper, alții au trudit, au strâns ban pe ban să revină acasă pentru a-și turna în ogrăzi căsoaie, embleme ale scăpării de sărăcia materială, căci restul nu îi interesează. Cum merge țara? Cine ne sunt conducătorii? Sunt bune sau nu deciziile pe care le iau? Nu contează. „Să mai meargă afară o vreme”, îți zice românul pribeag. „Mai am de făcut un gard, o magazie și, gata, poate să se termine tot!”. La atât se oprește libertatea și democrația. Și, la umbra acestei stări, politicienii noștri, buni dar mai mult rău intenționați, reprezentanții sistemului nevăzut mereu cu mâna pe butoane, își fac de cap.

Cum este posibil să fim conduși în continuare de un guvern demis prin moțiune? Cum este posibil ca cele două mari partide care au dărâmat teoretic Guvernul Bolojan să nu își asume guvernarea din prima clipă, să iasă cu pieptul în față, să demonstreze că luptă pentru țara asta? Simulacre de politicieni. Vânduți, obișnuiți doar cu manevre de culise, cu semne, pixuri și creioane colorate, cu orgolii și ambiții, doar pentru a-și păstra jilțul, privilegiile.

Și ne-am pricopsit și cu un președinte de țară, unul din zona ONG. Ales pe criteriul „nu am avut încotro”. Fiindcă, așa suntem noi românii, nu riscăm. Preferăm apele line, fără să realizăm că sunt mai periculoase și mai adânci decât cele nărăvașe.

Reclama

Acum ce facem? Așteptăm. Ce? Frământăm nedumerirea. Cel mult, înjurăm și comentăm spărgând semințe de floarea soarelui și aruncând cojile pe caldarâmul fierbinte al patriei. Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite