Connect with us

Dâmboviţa

Case în pericol de prăbușire și terenuri înghițite de apele râului Dâmbovița, la Decindeni. VIDEO

Publicat

pe

Dragomirești, sat Decindeni. La 10 kilometri de municipiul Târgoviște. Așezare udată la rădăcină, de sute de ani, de apele repezi ale râului Dâmbovița. Nimic nu pare, la prima vedere, că ar deranja viața oamenilor care trăiesc aici. Majoritatea sunt gospodari înstăriți. Case frumoase. Multe apărute noi. Nelocuite deocamdată. Cei care le-au ridicat muncesc încă prin străinătățuri pentru a le chivernisi mai bine. Din loc în loc, mai vezi câte o locuință părăsită sau lăsată mai de izbeliște. Fie proprietarii au plecat spre alte zări, fie sunt bătrâni și nu mai pot ține pasul cu noul, fie au în spate un destin crunt sau, cum încă mai zic oamenii, vreun soi de blestem ancestral.

Suntem la Decindeni să căutăm Ulița Zăvoiului. Am aflat că oamenii care locuiesc în acel colț de sat au mari probleme. Râul Dâmbovița, a cărui albie a fost exploatată nejudicios, fiind golită de pietriș și nisip de balastierele care au acționat în zonă, parcă se răzbună acum pe localnici. Își cere tribut. Le mușcă din pământ. O face încet-încet, dar sigur. An de an, a înghițit câte o halcă bună până ce s-a apropiat de case.

Am ajuns în punctul cu pricina. Un pâlc de case spre care duce un drum strâmt dar îngrijit. Asfaltat. Semn că autoritățile locale s-au preocupat de existența acestor oameni. În jur, multă verdeață. Livezi de pomi fructiferi. Meri, dar mai ales pruni. Mai jos zăvoiul. Când se face un pic de liniște, auzim râul cum curge. Un sunet înfundat. Parcă vine din măruntaiele pământului.

O bătrânică ne privește atent de după un gard. Parcă ar vrea să afle care este rostul nostru pe acolo. O salutăm politicos și îi spunem de ce am ajuns aici. Are o tresărire a speranță, amestecată bine cu deznădejde. „Aoleu, maică! Măcar de s-ar face ceva. Ne tot duc cu vorba de ani de zile. O să ne ia gârla de tot”, își scutură femeia durerea în fața noastră.

În acel perimetru de sat, câteva case îngrijite. La unele încă se mai lucrează. Prin curți, forfotă. Bătrâna se oferă să ne ducă până la râu. „Nu este departe, s-a mutat lângă noi”.

Ne așteptam să vedem prundul râului, un peisaj normal. Pășim pe o cărăruie printre două gospodării. Dintr-o curte ni se mai alătură o femeie. „A venit de la județ comisie. De la Prefectură. I-a adus săracul domn’ primar, să vadă ce belea a căzut pe capul nostru. El nu poate să facă nimic. Aici sunt cei de la Apele Române. Statul. Ei trebuie să miște ceva, până nu ne ia apa cu totul’.

Ne-am apropiat de ultima casă. Pare părăsită. Aproape condamnată. La câțiva pași de această urmă de gospodărie, se deschide hăul. Râul este undeva jos, la circa 15-20 de metri în vale. Curentul apei își vede nestingherit de treabă. Roade la malul pe care se află locuințele și acareturile oamenilor.

Mai vine un bărbat. Culegea la prune. Lasă un pic treaba pentru a ne povesti despre ceea ce se întâmplă aici. „Este pericol mare. De ani de zile, tot atragem atenția asupra situației de aici. Trăim cu pericolul în permanență lângă noi. Pe aici erau grădini. Le-a mâncat apa. S-au dus. Aveau pomi niște oameni. Nu a mai rămas urma de ei. Așa se va întâmpla și cu livada noastră”. Ne roagă să îl urmăm printre pomi. Ne duce într-un loc pentru a vedea mai bine cumplitul peisaj. Imagini de-a dreptul îngrozitoare. Privind din unghiul ales de gospodar, parcă te uiți la o scenă de film de groază. Abia acum am realizat cât de groasă este situația.

Ne întorceam la pâlcul de oameni care își spun cu năduf focul. Din căsuța care pare că este deja pedepsită la distrugere totală iese un bărbat. Pe chipul lui, un amestec de furie și nepăsare. Ne roagă să îi vedem locuința. Pe lângă sărăcia de care este atinsă rău, ne mai arată că a început și să se deschioleze din cauza malului care se tot rupe. Atunci se mișcă pământul.

„Vin la noi. Filmează. Se uită. Nu fac nimic. Doar se uită. Eu noaptea nu dorm. Se aud bubuiturile, cum se rupe malul. Să vină să stea în locul meu. Să vadă cum bușește noaptea. Nu face nimeni nimic. Ce să fac? Unde să mă mai duc?”, se plânge bietul om, disperat că râul îi va înghiți până și sărăcia lucie în care trăiește.

Acum este o perioadă cumva liniștită. Râul curge mai domol. Oamenii se tem de momentul în care apele, alimentate de torenți, de ploile de la munte, se va umfla din nou. Atunci e belea! Curenții bat vijelios în mal și rup din el. Următorul episod s-ar putea să fie unul fatal pentru ultima căsuță. Se poate prăbuși în hău cu toate anexele de pe lângă ea. Urmează restul. Stresul este imens pentru cei care trăiesc aici.

Oamenii spun că fenomenul eroziv a debutat în urmă cu șase-șapte ani. De atunci au aflat și autoritățile competente, respectiv Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și Apele Române, despre nenorocirea care pândește acest colț de sat. Nu au făcut nimeni nimic. Primarul Dragoș Vlădulescu a tras numeroase semnale de alarmă. Ultima oară, a adus la fața locului reprezentanții ai Comitetului Județean pentru Situații de Urgență săptămâna trecută. Le-a explicat cum stau lucrurile. Localnicii, la fel, le-au cerut să intervină cât se mai poate.

Primăria Dragomirești nu poate face nimic. Și-ar încalca atribuțiunile. Așa este la noi legea, nu poți interveni pe proprietatea altuia, recte Apele Române! Nici să folosești banii administrației locale pentru o lucrare în afara teritoriului pe care îl administrezi. Ar fi deturnare de fonduri. Așa că cei abilitați în a face ceva au venit, au văzut, au plecat…

„Așa este la noi, în România. Așteptăm să se întâmple necazul, apoi ne facem că intervenim. Ar fi simplu de făcut treabă. Un excavator. Câteva zile de lucru. Măcar să mute cursul din această zonă pe partea cealaltă. Să nu mai bată apa în malul ăsta. Să nu mai mănânce pământul. Dar nu ne ascultă nimeni”.

Plecăm și noi. Îi lăsăm pe oameni în uliță. Se uită lung după noi. Le-am alimentat un pic speranța. Pentru ei, faptul că află lumea de necazul cu care se confruntă le mai limpezește gândurile care îi macină ca și râul, de atâta amar de ani. Așteptăm și noi să vedem când se va mișca Instituția Prefectului ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, Comitetul pentru Situații de Urgență și cei de la Apele Române, un fel de stat în stat pe care nu îi deranjează nimeni.

Dâmboviţa

Coliziune între un TIR și un microbuz pe DN 72 la Caragiale

Publicat

pe

Două persoane au ajuns la spital, ca urmare a unui accident rutier pe DN 72, Târgoviște-Ploiești, în zona „La Popas” – comuna IL Caragiale. Este vorba despre o femeie de 38 de ani și de un bărbat, șoferul microbuzului care a intrat în coliziune cu un TIR. Cele două victime au fost transportate la UPU Târgoviște.

La fața locului au intervenit pompierii din Moreni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și modul de descarcerare, o ambulanță SMURD și un echipaj SAJ.

Polițiștii urmează să stabilească împrejurările în care s-a produs acest eveniment rutier.

Citește în continuare

Dâmboviţa

Românii vor da venitul pe 3-4 luni pentru plata facturilor la gaze și energie electrică!

Publicat

pe

Cu explozia prețurilor la energia electrică și gaze naturale nu este de glumit. Dacă prin țară, din loc în loc, au început să bușească facturile într-un dans bine coordonat, parcă pentru a testa gradul de suportabilitate al oamenilor, greul încă nu a venit pentru marea majoritate a populației. Urmează.

Reprezentanții Partidului Social Democrat au inițiat un proiect de lege care are în vedere plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Numai într-un asemenea mod, prin adoptarea acestui act normativ, românii pot fi puși cât de cât la adăpost de furia prețurilor în această iarnă. Frigul nici nu îl mai luăm în calcul!

„Iată unde ne-a dus politica găunoasă a domnului Cîțu și a partenerilor săi de coaliție. Uitați unde am ajuns. Fiecare român simte în buzunarul propriu costul ridicat la factura de gaze și de energie electrică. Dublarea facturilor la utilități, electricitate și gaze, înseamnă un cost suplimentar de aproximativ 5.766 de lei pentru fiecare român pe an, 1200 de euro pentru fiecare gospodărie din România”, a spus Corneliu Ștefan – președintele PSD Dâmbovița.

Liderul social-democrat a făcut o analiză și mai amară, care arată unde se vor scurge veniturile românilor, din cauza indiferenței manifestate de actualii guvernanți care nu au catadicsit să se mobilizeze, să pregătească măsuri viabile de contracarare a acestor explozii ale prețurilor.

A dezvăluit Corneliu Ștefan că un român cu salariu minim pe economie, de 1.386 de lei pe lună, va fi obligat să dea pentru plata utilităților venitul pe care îl obține din muncă pe cel puțin patru luni.

„Cei cu un salariu mediu, de 3.545 lei pe lună, vor plăti la utilități salariul pentru o lună și jumătate. În cazul pensionarilor, și le aduc aminte tuturor pensionarilor, că anul trecut, pe 1 septembrie, guvernanții liberali trebuiau să indexeze punctul de pensie. Iată, a trecut un an și punctul de pensie nu că nu s-a indexat, dar nici măcar nu mai deschid subiectul pe această temă cei din Guvernul României.

Stimați reprezentanții ai Guvernului, stimate domnule prim-ministru, stimată doamnă ministru al muncii, cu ce își vor mai procura medicamente sau alimente bătrânii, dacă trei luni de zile toată pensia o vor da pentru plata facturilor la gaze și energie electrică?

Sunt peste 2,9 milioane de pensionari care au o pensie mai mică de 1.600 de lei pe lună, iar 1, 5 milioane de pensionari au o pensie sub 1000 de lei pe lună. Aceștia vor trebui să cheltuie pensiile încasate pe patru luni de zile pentru utilități. Iar cei sub 1000 de lei pe lună vor da pensia pe 6 luni pentru plata utilităților”, a concluzionat președintele PSD Dâmbovița.

În opinia social-democraților, cele mai corecte măsuri pentru rezolvarea crizei care tocmai a pornit trebuie să plece de la compensarea facturilor simultan cu plafonarea prețurilor și creșterea capacității interne de producție de energie.

„Adoptarea de urgență a unei hotărâri de Guvern care să dea posibilitatea consiliilor de administrație de la Hidroelectrica și Nuclearelectrica să limiteze marja de profit a acestor companii, și nu în ultimul rând , prețul final la energia produsă de aceste companii să se plafoneze, să scadă conform propunerile noastre. De urgență trebuie accelerat procesul de absorbție al fondurilor europene prin fondul de modernizare unde România are 10 miliarde de euro și le poate investi de urgență în sistemul energetic, pentru creșterea capacității interne de producție”, a mai adăugat Corneliu Ștefan.

Puterea liberală tace când este vorba de soarta celor mulți, de fapt, nu a stat niciodată acest lucru în preocuparea lor. Acum sunt interesați de congresul de pe 25 septembrie. Resetarea PNL este mai importantă decât soarta națiunii.

„Am pierdut patru luni de zile și nu avem nici un răspuns din partea Guvernului României și, implicit, din partea fostului ministru al Fondurilor Europene, domnul Ghinea, celebrul Ghinea, un ministru care a lansat numai gogoși în spațiul public. Nici până astăzi nu avem un PNRR aprobat de Comisia Europeană. Nici până astăzi nu avem autoritățile de management aprobate. Nici până astăzi nu avem un proiect major în România aprobat de cei din conducerea acestui minister”, a declarat președintele Consiliului Județean Dâmbovița Corneliu Ștefan.

Proiectul de lege privind plafonarea prețurilor la energia electrică și la gaze naturale promovat de PSD, spune Corneliu Ștefan, este o dovadă clară a faptului că social-democrațiilor nu le este indiferentă soarta românilor, existența de zi cu zi a cetățenilor acestei țări.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT