Dâmboviţa
Case în pericol de prăbușire și terenuri înghițite de apele râului Dâmbovița, la Decindeni. VIDEO
Dragomirești, sat Decindeni. La 10 kilometri de municipiul Târgoviște. Așezare udată la rădăcină, de sute de ani, de apele repezi ale râului Dâmbovița. Nimic nu pare, la prima vedere, că ar deranja viața oamenilor care trăiesc aici. Majoritatea sunt gospodari înstăriți. Case frumoase. Multe apărute noi. Nelocuite deocamdată. Cei care le-au ridicat muncesc încă prin străinătățuri pentru a le chivernisi mai bine. Din loc în loc, mai vezi câte o locuință părăsită sau lăsată mai de izbeliște. Fie proprietarii au plecat spre alte zări, fie sunt bătrâni și nu mai pot ține pasul cu noul, fie au în spate un destin crunt sau, cum încă mai zic oamenii, vreun soi de blestem ancestral.
Suntem la Decindeni să căutăm Ulița Zăvoiului. Am aflat că oamenii care locuiesc în acel colț de sat au mari probleme. Râul Dâmbovița, a cărui albie a fost exploatată nejudicios, fiind golită de pietriș și nisip de balastierele care au acționat în zonă, parcă se răzbună acum pe localnici. Își cere tribut. Le mușcă din pământ. O face încet-încet, dar sigur. An de an, a înghițit câte o halcă bună până ce s-a apropiat de case.
Am ajuns în punctul cu pricina. Un pâlc de case spre care duce un drum strâmt dar îngrijit. Asfaltat. Semn că autoritățile locale s-au preocupat de existența acestor oameni. În jur, multă verdeață. Livezi de pomi fructiferi. Meri, dar mai ales pruni. Mai jos zăvoiul. Când se face un pic de liniște, auzim râul cum curge. Un sunet înfundat. Parcă vine din măruntaiele pământului.
O bătrânică ne privește atent de după un gard. Parcă ar vrea să afle care este rostul nostru pe acolo. O salutăm politicos și îi spunem de ce am ajuns aici. Are o tresărire a speranță, amestecată bine cu deznădejde. „Aoleu, maică! Măcar de s-ar face ceva. Ne tot duc cu vorba de ani de zile. O să ne ia gârla de tot”, își scutură femeia durerea în fața noastră.
În acel perimetru de sat, câteva case îngrijite. La unele încă se mai lucrează. Prin curți, forfotă. Bătrâna se oferă să ne ducă până la râu. „Nu este departe, s-a mutat lângă noi”.
Ne așteptam să vedem prundul râului, un peisaj normal. Pășim pe o cărăruie printre două gospodării. Dintr-o curte ni se mai alătură o femeie. „A venit de la județ comisie. De la Prefectură. I-a adus săracul domn’ primar, să vadă ce belea a căzut pe capul nostru. El nu poate să facă nimic. Aici sunt cei de la Apele Române. Statul. Ei trebuie să miște ceva, până nu ne ia apa cu totul’.
Ne-am apropiat de ultima casă. Pare părăsită. Aproape condamnată. La câțiva pași de această urmă de gospodărie, se deschide hăul. Râul este undeva jos, la circa 15-20 de metri în vale. Curentul apei își vede nestingherit de treabă. Roade la malul pe care se află locuințele și acareturile oamenilor.
Mai vine un bărbat. Culegea la prune. Lasă un pic treaba pentru a ne povesti despre ceea ce se întâmplă aici. „Este pericol mare. De ani de zile, tot atragem atenția asupra situației de aici. Trăim cu pericolul în permanență lângă noi. Pe aici erau grădini. Le-a mâncat apa. S-au dus. Aveau pomi niște oameni. Nu a mai rămas urma de ei. Așa se va întâmpla și cu livada noastră”. Ne roagă să îl urmăm printre pomi. Ne duce într-un loc pentru a vedea mai bine cumplitul peisaj. Imagini de-a dreptul îngrozitoare. Privind din unghiul ales de gospodar, parcă te uiți la o scenă de film de groază. Abia acum am realizat cât de groasă este situația.
Ne întorceam la pâlcul de oameni care își spun cu năduf focul. Din căsuța care pare că este deja pedepsită la distrugere totală iese un bărbat. Pe chipul lui, un amestec de furie și nepăsare. Ne roagă să îi vedem locuința. Pe lângă sărăcia de care este atinsă rău, ne mai arată că a început și să se deschioleze din cauza malului care se tot rupe. Atunci se mișcă pământul.
„Vin la noi. Filmează. Se uită. Nu fac nimic. Doar se uită. Eu noaptea nu dorm. Se aud bubuiturile, cum se rupe malul. Să vină să stea în locul meu. Să vadă cum bușește noaptea. Nu face nimeni nimic. Ce să fac? Unde să mă mai duc?”, se plânge bietul om, disperat că râul îi va înghiți până și sărăcia lucie în care trăiește.
Acum este o perioadă cumva liniștită. Râul curge mai domol. Oamenii se tem de momentul în care apele, alimentate de torenți, de ploile de la munte, se va umfla din nou. Atunci e belea! Curenții bat vijelios în mal și rup din el. Următorul episod s-ar putea să fie unul fatal pentru ultima căsuță. Se poate prăbuși în hău cu toate anexele de pe lângă ea. Urmează restul. Stresul este imens pentru cei care trăiesc aici.
Oamenii spun că fenomenul eroziv a debutat în urmă cu șase-șapte ani. De atunci au aflat și autoritățile competente, respectiv Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și Apele Române, despre nenorocirea care pândește acest colț de sat. Nu au făcut nimeni nimic. Primarul Dragoș Vlădulescu a tras numeroase semnale de alarmă. Ultima oară, a adus la fața locului reprezentanții ai Comitetului Județean pentru Situații de Urgență săptămâna trecută. Le-a explicat cum stau lucrurile. Localnicii, la fel, le-au cerut să intervină cât se mai poate.
Primăria Dragomirești nu poate face nimic. Și-ar încalca atribuțiunile. Așa este la noi legea, nu poți interveni pe proprietatea altuia, recte Apele Române! Nici să folosești banii administrației locale pentru o lucrare în afara teritoriului pe care îl administrezi. Ar fi deturnare de fonduri. Așa că cei abilitați în a face ceva au venit, au văzut, au plecat…
„Așa este la noi, în România. Așteptăm să se întâmple necazul, apoi ne facem că intervenim. Ar fi simplu de făcut treabă. Un excavator. Câteva zile de lucru. Măcar să mute cursul din această zonă pe partea cealaltă. Să nu mai bată apa în malul ăsta. Să nu mai mănânce pământul. Dar nu ne ascultă nimeni”.
Plecăm și noi. Îi lăsăm pe oameni în uliță. Se uită lung după noi. Le-am alimentat un pic speranța. Pentru ei, faptul că află lumea de necazul cu care se confruntă le mai limpezește gândurile care îi macină ca și râul, de atâta amar de ani. Așteptăm și noi să vedem când se va mișca Instituția Prefectului ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, Comitetul pentru Situații de Urgență și cei de la Apele Române, un fel de stat în stat pe care nu îi deranjează nimeni.
La Bursa locurilor de muncă organizată, astăzi – 8 mai 2026, de către AJOFM Dâmboviţa ne-au atras atenția câteva aspecte:
– Numărul mare de autoturisme parcate în apropierea locației de desfășurare a acestui târg de joburi – Clubul Studenților din Micro VI, ceea ce ne oferă o anume imagine în ceea ce-i privește pe șomeri;
– Tinerii tratează cu destul de multă superficialitate astfel de acțiuni;
– Foarte interesate să-și găsească de lucru sunt persoanele din categoria de vârstă 40 – 50 de ani;
– Șomerii trecuți de 55 de ani considerau experiența a fi una un pic traumatizantă pentru ei, după o viață petrecută în câmpul muncii;
– Mulți dintre angajatori se arătau de la început sceptici în legătură cu posibilitatea de a-și găsi salariați potriviți cu nevoile firmelor pe care le reprezintă;
– A fost adresabilitate crescută la standurile unde se promovau cursurile de formare profesională în diferite meserii și la cel organizat de Armata Română;
– A fost bine venită inițiativa Inspectoratului Județean de Poliție de a le prezenta participanților la Bursa locurilor de muncă informații cu caracter preventiv, care să îi ajute să nu cadă victime ale unor infracțiuni;
– AJOFM Dâmboviţa și-a făcut datoria de a-i pune în contact direct pe angajatori și șomeri, dar asta nu înseamnă neapărat că și așteptările fiecărei părți s-au întâlnit cumva la mijloc.
„Am contactat 585 de agenți economici din județul Dâmbovița și au confirmat participarea 39, care au pus la dispoziție 412 locuri de muncă vacante în diferite domenii de activitate, precum alimentație publică, HoReCa, IT, transporturi, construcții etc. De asemenea, pentru cei care doresc să se înscrie la un curs de formare profesională, AJOFM Dâmboviţa funcționează cu un centru propriu de formare profesională și este autorizată pentru 14 meserii. Este important de reținut că persoanele care doresc să urmeze cursurile noastre de formare profesională trebuie să se înscrie în baza de date a AJOFM, ca șomeri indemnizați sau neindemnizați, pentru a beneficia gratuit de aceste programe de formare profesională”, ne-a precizat Constanța Anghel – director executiv AJOFM Dâmboviţa.
Prezent printre participanții la Bursa locurilor de muncă organizată astăzi, 8 mai 2026, la Târgoviște, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița – Valentin Calcan, un important investitor în domeniul HoReCa la nivelul județului Dâmbovița, a apreciat, după ce a observat cu atenție desfășurarea evenimentului, că acest tip de acțiuni nu-și vor atinge niciodată pe deplin scopul dacă românii nu-și vor schimba mentalitatea.
„Din păcate, interesul celor care participă este destul de scăzut. Sunt foarte puțini cei care sunt dornici să se angajeze. Cei mai mulți, din câte văd, sunt șomeri îndemnizați care au nevoie de celebra ștampilă, astfel încât să-și poată încasa în continuare banii.
Eu cred că este important ca fiecare să înțeleagă că, dacă vrem o țară ca afară, trebuie să și muncim ca afară. Țările de afară nu s-au făcut prin nemuncă și nu s-au făcut prin plimbarea unor ștampile de șomeri, ci s-au făcut cu truda fiecăruia și cu aport de muncă din străinătate.
România merge înainte cu sau fără angajați din țară. Iată că avem deja peste 150.000 de angajați din Asia de Sud-Est și vor veni în continuare. Pe lângă cei care încep să se întoarcă acum din Italia, din Spania…, pentru că pare că nici pe acolo nu a găsit nimeni câinii cu covrigi în coadă, pentru că au realizat că începe să fie mai bine în România decât într-o țară străină. Să ne fie limpede, orice român care lucrează peste hotare, tot migrant este pentru cei de acolo, nu este primit chiar cu brațele deschise. Eu îi invit pe toți să vină acasă, pentru că sunt locuri de muncă, iar salariile din România au ajuns să fie competitive cu cele din Italia, din Spania, nu mai vorbim de Polonia, Ungaria sau Bulgaria și Grecia. Eu cred că este doar o mândrie prost înțeleasă, a celor cărora cred că, oarecum, le este rușine să vină acasă și să recunoască până la urmă că aici este mai bine.
Eu nu reușesc să înțeleg din ce trăiesc mulți tineri care termină o școală sau chiar o facultate. Cred că de fapt este o greșeală a familiei. Cred că părinții ajută mult prea mult copiii și greșesc. În străinătate nu există așa ceva. Acolo, o familie corectă își duce copilul să se angajeze de la 17-18 ani, un part-time.
La noi, există și o idee preconcepută față de anumite meserii. De fapt, marea majoritate a oamenilor cred că au niște copii care vor ajunge doctor docenți. Eventual, au făcut o facultate, dar, ce să vezi, e vina facultății că nu a reușit să facă din copilul lor doctor docent și îi dau bani să se mai ducă la încă o facultate. Și se trezește copilul pe la vreo 35 de ani că are trei facultăți, toate plătite, și nu știe nimic și apoi se plânge că nu îl angajează nimeni. Eu cred că ar fi extraordinar să reușim să ne ducem către familie. Trebuie să înțeleagă părinții că a fi ospătar sau a fi bucătar, spre exemplu, este extraordinar de onorabil și de bine din punct de vedere financiar. Astăzi, un bucătar nu este cel care știe să facă o ciorbă. Astăzi, a fi bucătar este o artă”, ne-a declarat omul de afaceri Valentin Calcan.
La finalul Bursei locurilor de muncă – Start în carieră, organizată astăzi, 8 mai 2026, la Târgoviște, conform datelor furnizate de AJOFM Dâmboviţa, 367 de persoane din cele 783 care au participat la acest eveniment au fost selectate în vederea angajării.
Cum am spus, în plus față de agenții economici interesați să recruteze personal, au fost organizate și standuri de prezentare a ofertelor de calificare și recalificare profesională.
„Suntem prezenți la Bursa locurilor de muncă nu pentru faptul că avem posturi vacante, ci pentru a promova cursurile pe care le organizăm în cadrul programelor de formare pe care le derulăm, precum și serviciile Camerei de Comerț. Credem că putem identifica aici tineri și persoane care pot fi interesate. În toamnă, vom organiza și noi, Camera de Comerț Dâmboviţa, în parteneriat cu Universitatea Valahia, cea de-a treia ediție a Târgului de Cariere”, ne-a precizat Ștefania Stoică – director al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița.
ACTUALITATE
Liceul „Voievodul Mircea” Târgoviște organizează admitere la profilul sportiv, baschet-volei
Liceul „Voievodul Mircea” Târgoviște primește, în perioada 13-15 mai 2026, cererile de înscriere pentru susținerea probelor de aptitudini pentru admiterea în clasele cu profil sportiv, respectiv baschet-volei, băieți și fete. În oferta educațională pentru anul școlar 2026-2027 sunt disponibile 24 de locuri – învățământ de zi, clasa a IX-a. Probele de aptitudini de vor susține în data de 22 mai.
Persoane de contact:
– Prof. Marian Enache (baschet) – telefon: 0736.086.863
– Prof. Dragoș Bizdrigheanu (volei) – telefon: 0726.088.261
– Prof. Laurențiu Popescu (baschet) – telefon: 0722.417.467
– Prof. Alin Gheorghe (volei) – telefon: 0722.238.447
ACTUALITATEacum o săptămânăEveniment de excepție la Târgoviște. Se deschide centrul comercial „Galeriile Iris”
- Dâmboviţaacum o săptămână
I s-a făcut rău la volan. S-a întâmplat pe DN72A, în Voinești
- ACTUALITATEacum o săptămână
„Visuri la cheie” poposește în Poiana. Urmăriți povestea fraților rămași singuri pe lume! VIDEO
- Prahovaacum o săptămână
Doi adulți și un copil de 6 ani s-au răsturnat cu ATV-ul. Un bărbat a decedat
- ACTUALITATEacum o săptămână
8 mai 2026. Bursa locurilor de muncă, în municipiul Târgoviște
- Dâmboviţaacum o săptămână
Tânăr din Găești s-a spânzurat în pădurea de la Arsuri
- ACTUALITATEacum o săptămână
VIDEO. Georgian Alexandru Dinu, multiplu campion național pe care România l-a ignorat!
- ACTUALITATEacum o săptămână
Marius Calomfirescu, de la USR, este noul prefect al județului Dâmbovița
