Pe părintele vicar Ionuț Ghibanu îl consider un indicator lucid, obiectiv și prompt a ceea ce se întâmplă în societate, mai ales la vârfurile ei, fie acolo, pe înălțimi, sau pe colinele situate mai aproape de noi, muritorii de rând. Pentru a afla rapid care ar mai fi pulsul conducătorilor, luat eventual în cabinete mai de taină sau cu ocazia diferitelor concursuri de împrejurări, citești scrierile părintelui Ghibanu, care nu apar deloc întâmplător. Le analizezi substanța, decodifici pildele, citești printre rânduri, mai folosești ca element ajutător și câte o fotografie care însoțește textul și, de cele mai multe ori, descoperi personajul înmuiat în cerneală și motivația care a generat dojana politicoasă, dar care frige.

Așa cum s-a întâmplat și după ce am decriptat materialul publicat sub titulatura „Cei ce conduc destinele unei comunități și nu au călăuzitor spiritual, să-și caute”, publicat pe pagina sa de Facebook. Dar, rostul nostru acum nu este acela de a scoate la suprafață personajul din politică sau din administrație pe care îl înfierează, cu subtilitatea unui duhovnic profund, părintele Ionuț Ghibanu, ci adevărul pe care îl grăiește. Fiindcă, fie vorba între noi, cei care conduc vremelnic destinele unor comunități sau urcă mai sus, printre norii confuzi și dătători de vicii ai puterii, cam uită de unde au plecat și nici nu acceptă în preajma lor sfătuitori versați, modești, obiectivi, care să emită după o analiză la rece, moduri de comportament și acțiune în spațiul public sau în activitatea desfășurată de cel ales. De obicei, sunt acceptați doar lingușitorii, amicii, simpli fotografi sau, în unele cazuri, ce oferă sistemul… Oricum, sunt binevenite fulgerele cu har trimise de părintele Ionuț Ghibanu, care brăzdează uneori cerul oportuniștilor și pe cel al celor care sar un pic de pe axa normalității.

„Întreaga noastră istorie ne arată că toți marii voievozi, străluciții conducători, au avut întotdeauna pe lângă ei un sfătuitor spiritual, un Ierarh sau / și un preot care i-a îndrumat în viața cotidiană, iar măiestria lor s-a arătat mai ales în vremuri tulburi.

Nevoia de îndrumare duhovnicească este necesară și reală, iar cei ce temporar conduc destinele unui neam, al unei comunități sau al unui oraș au nevoie de călăuzire, la fel cum Moise a avut stâlpul de foc în noaptea deșertului, prin lunga sa peregrinare și fiecare dintre noi avem în noaptea vieții noastre.

Cele spirituale sunt întotdeauna călăuză pentru cele materiale, pentru că sufletul este prioritar în orice perspectivă. Cel mai adesea, atunci când lucrurile nu merg prea bine, când furtuni se nasc din nimic și lovesc cu putere încercând zăgazurile speranței noastre, înseamnă că au fost neglijate cele spirituale. Prea mult ne-am pus încrederea în cele ce par, dar nu au în ele amprenta veșniciei.

Aceasta este pe deplin valabil și pentru fiecare în parte, atunci când vitregia vremurilor pare să stăpânească! Este nevoie de reîntoarcerea la ordinea firească a lucrurilor, la înstăpânirea celor materiale de cele spirituale, la normalitatea istoriei. Iar aceasta înseamnă că cele spirituale trebuie să fie proeminente mereu și să îndrume pe cele materiale.

Cei ce conduc destinele oamenilor nu trebuie să uite vreodată de exemplul Sfântul Daniil Sihastrul sau de ceea ce Sfântul Ierarh Nifon a făcut pentru Sfântul Voievod Neagoe Basarab! Călăuzirea spirituală nu înseamnă umilire, ci umilință spre a accede către cele înalte, nu înseamnă altceva decât a primi ajutorul Cerului prin bunăvoința inimii.

De la voievozi la creatorii României moderne și până astăzi, cine și-a pus încrederea în Dumnezeu și în aleșii lui, nu a pierit, ci s-a înveșnicit. Nu de alta, dar înainte de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, adică a biruinței Crucii și în numele Crucii, Evanghelia duminicii acesteia vorbește despre convorbirea Mântuitorului cu Nicodim, fariseu și membru al Sinedriului, om important al Israelului de acum două milenii, ce totuși nu a pregetat să vină să asculte sfatul lui Iisus-Dumnezeu Adevărat și Om Adevărat!

Oare câți mai fac astăzi aceasta? Și câți mai au conștiința nevoii de călăuzire? Cu siguranță, aici este cheia reușitei în politică, mare sau mică, națională sau locală”, a scris preotul Ionuț Ghibanu, pe pagina sa de Facebook.