Connect with us

OPINII

Liviu Dragnea și pseudo-spectacolul dezvăluirilor…

Publicat

pe

Am așteptat și eu, ca tot românul curios, seara de duminică. Nu să urmăresc cine știe ce serial tv, concurs exclusivist asortat numai cu vedete sau vreun film captivant. Nu. Ci pentru Liviu Dragnea. Primul interviu fluviu de după eliberarea sa de la Rahova. De o săptămână suntem anunțați de postul tv Realitatea despre această apariție senzațională. S-au făcut pariuri, speculații. Unii chiar s-au speriat la gândul că cine știe ce dezvăluiri face fostul lider al PSD, ce dă din casă.

Sunt convins că, pe lângă omul simplu mânat de o curiozitate tradițională, în fața televizoarelor s-au așezat, ciucure, foștii colegi de partid, opozanți, jurnaliști, șefi de prin servicii, bașca și ceva elemente cheie ale statului paralel.

Mă așteptam la un Dragnea care să apară ca un vulcan pregătit de erupție. Aruncă cu cenușă în toate zările politice, îi îngroapă pe unii sub lava fumegând. De unde! M-am liniștit repede după prima repriză de așa-zise dezvăluiri. A fost vorba doar de fâsuri, de apropouri, de băgat bățul prin gard, de arătat pisica. Nicio poveste nu a fost dusă la capăt. A rămas, așa, în coadă de pește. Dragnea a băgat glonțul pe țeavă și a lucrat ca la ruleta rusească. Pac, pac, pac. Nu a trosnit cartușul său pe nimeni. A sunat mai mult a avertisment, a spectacol de suspans, bine regizat.

Dragnea, extrem de calm, degajat, ca un actor care și-a intrat bine în rol. Versat. Același chip, același calm, cam ca atunci când ordona executații în partid. Cele două jurnaliste, foarte bine pregătite, au jucat din plin pe mâna lui Dragnea, alimentându-i din când în când entuziasmul bine temperat. A fost un show de toată frumusețea. După cum intrau valurile de spoturi publicitare, care rupeau ideile, șirul cursiv al mărturisirilor, emisiunea a fost sub audiență maximă.

Pentru mine a sunat ca o poveste plină de romantism revoluționar a unui om care acum pretinde că se luptă cu toată lumea. S-a trecut prea repede de la o secvență la alta, fără să se tragă concluzii, lăsându-ne parcă în plasa acelui „to be continued’.

Am disecat și eu, așa cum am putut, acest spectacol dramatic, cu uneltele și informațiile pe care singur le-am cules de pe câmpul plin de roadele politicii năpădite de plante parazite, bălării, cum le zicem noi, ale căror denumiri nu le cunoaștem încă, dar care dictează pare-se evoluția societății românești.

Liviu Dragnea nu a scris aseară niciun capitol de istorie. Nu ne-a expus niciun mecanism al terorii sub vraja democrației, așa cum se așteptau mulți. Nu a schematizat de nici un fel sistemul ocult și modul său de acțiunea. A dat un pic cu periuța de dinți pe ditamai matahala, gâdilând-o mai mult. Determinând-o să se întoarcă liniștită de pe o parte pe alta. Probabil atât a vrut sau atâta i s-a dat voie să mărturisească. Nici măcar nu a putut Dragnea să stoarcă câteva lacrimi de emoție sau să declanșeze în conștiința mea vreo reacție a urii împotriva cuiva anume. Nu. Generalități. Secvențe de inedit.

A fost reținut în a-și înfiera foștii colegi de partid care, a spus-o de multe ori, l-au părăsit, l-au abandonat rapid. În ceea ce privește criticile la adresa PSD, a avut un discurs ușor critic, de politician aflat acum în altă luntre. Că Partidul Social Democrat este acum la mâna lui Iohannis, că fac opoziție de formă… Chestii uzitate de toți cei care au părăsit corabia social-democrată la un moment dat. Geoană, Ponta…

Și ce ar fi putut să spună așa de grav la adresa PSD și a liderilor acestui partid? El l-a condus. El a creat guverne, grupuri, a format echipe. Reproșând prea multe social-democraților, practic se acuza pe sine. Așa că a lăsat-o mai moale. S-a mulțumit să spună (i-a fost mai ușor) că PSD este infiltrat de agenți, că Viorica Dănicilă a fost bună până în momentul în care a intrat între tentaculele SRI și SPP. Și el unde a fost?

A mai mărturisit Dragnea că, după alegerile din 2016, Florian Coldea și Eduard Helving, șeful SRI, ar fi făcut presiuni asupra lui pentru a-l pune pe Vasile Dîncu prim-ministru. Acum, după aproape șase ani, informația sa nu mai are decât valoare de istorie. Atunci, a tăcut. Era bine…

Una peste alta, Liviu Dragnea a vrut, prin apariția sa la TV sub titulaturi de senzațional, dezvăluiri fulminante, să lanseze la apă, într-un mod practicat și de alții, un partid nou, creat din regretele și mânia sa și a prietenului său, Codrin Ștefănescu. Un ambalaj oarecum înzorzonat pentru un conținut nu tocmai digerabil.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Ascultăm și nu judecăm!

Publicat

pe

Un eveniment creștin, firesc până la urmă în lanțul existențial românesc, a dat apă la moară tuturor opozanților PSD, văzuți și nevăzuți, celor ascunși sub conturi false pe rețelele de socializare, adversarilor de pe băncile Parlamentului, dar și semi-simpatizanților aflați în starea aceea de observare perpetuă. Doar poporul este încă năuc! Nu a procesat total știrile pro și contra despre evenimentul monden timișorean.

Tăcut, abătut, românul de rând este bulversat de traiul de zi cu zi, din ce în ce mai dificil de susținut, mai mult decât de toaletele de petrecere ale nevestei lui Grindeanu și a partenerei lui Ciolacu. Omul muncii încă nu s-a dezmeticit, deși este bombardat din toate părțile, pe toate canalele, cu picuri acizi de critică la adresa social democraților și alura lor sătulă, aristocratică, de la Timișoara. Sintagma la modă în aceste zile pare a fi mai degrabă un virus comunicațional, manipulator, care a pătruns în sistemul de credibilitate al social democraților și dă peste cap toate programele: „Grindeanu, dimineața plânge de mila săracilor, iar seara merge la petreceri opulente”.

Ce să mai zici? Este greu să prezinți peisajul, decorul cu 500 de invitați de marcă de la botezul de lux al lui Simonis ca fiind doar o bucățică de normalitate. Pe acest subiect se poate specula mult Analize, mai puțin. Nu ai ce! Și unii o fac în cadență militară. Tragere de voie, cum ar ordona caporalul! Mai ales acum, când suntem măcinați de criza economică, de deficit și alte tipuri de neajunsuri care nu par să se diminueze, ci, dimpotrivă, se amplifică.

În asemenea momente, când te afli la guvernare doar de câteva zile și țara are așteptări de la tine, cred că mai multă discreție și simplitate ar fi fost de apreciat. Constat, din păcate, că politicienii noștri, nu toți, dar destul de mulți, culoarea nu contează, rodați prin culoarele puterii, nu de ieri de azi, cu legiuni de consilieri pe lângă ei, nu au învățat nimic despre conduită, comportament social la vremuri de criză și nu numai. Sau, mai grav, nu îi interesează! Iar cei cărora le pasă și au rezultate, construiesc din greu, sunt victime colaterale. Sunt luați de curent, vor nu vor. Și nu este bine!

PS. Așa că celor doi protagoniști înfierați la Timișoara, Alfred Simonis și Marcel Ciolacu, nu le rămâne decât să se conformeze sintagmei lansate chiar de ei, parcă după alegeri: „Ascultăm și nu judecăm”! În momentul de față, altceva nu este de făcut.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Europa, în resetare…

Publicat

pe

Politica dusă de actualii lideri europeni pare să fii eșuat? Toate măsurile dure puse în practică, cu atingere adusă vieții de zi cu zi a oamenilor, au dus la aprinderea flăcărilor mâniei. Protestele au cuprins Europa. Franța, Spania, Italia, Spania, ba chiar și Germania au dat semnalul că, gata, ajunge! Sute de mii de oameni au ieșit în stradă. Cuțitul a ajuns la os!

La Paris situația s-a încins. De la revolte considerate a fi naive de autorități și tratate ca atare, vezi protestul elevilor, uite unde s-a ajuns! De la conceptul de libertate, democrație, s-a trecut, într-un interval rapid, la haos. De ce? Fiindcă Occidentul, politicienii de mucava care conduc destinele Europei au cam uitat că societatea este alcătuită și din oameni simpli, ale căror nevoi de viață, modeste, echilibrate până acum, au fost răvășite, date peste cap. Au primat interesele economice și politice ale celor din umbră. Cetățeanul simplu a fost transformat în cobai.

Acum, gata! Se cere o resetare totală a sistemului politic. Se cer alți lideri, alte poziții, alte argumente ale guvernării. Roata istoriei a pornit! Și, ați văzut ce lipsiți de capacitatea de a cântări și judeca la rece lucrurile sunt politicienii români? Mânați doar de ambiții, de interesele lor de grup, de alți vectori influențatori externi, au dus țara în cap. De peste 5 luni, stăm într-un provizorat bolnăvicios, fără guvern stabil, cu prețuri la tot ce ne susține traiul luate spre aiurea. Ne jucăm de-a numirea premierilor, scoțând de la cutie nume de prim-miniștri care nu au nicio rezonanță cu votul dat de români. Principiile democrației au fost eliminate, duse în derizoriu. Au arătat, pe față, că votul nostru, nu prea mai contează. Exercițiu democratic și atât!

Cum să vii tu, Nicușor Dan, cu nominalizări de persoane care nu s-au aflat măcar pe vreun afiș electoral, pe vreo listă de candidați, cu indivizi de care poporul nu știe nimic? Până unde ajunge sfidarea, lipsa de empatie față de popor? Și vrem să fie bine? Nu are cum, nu are cine. Ne confruntăm cu simple formalisme devastatoare în mijlocul unui sistem care funcționează inertic. Norocul nostru este că albinuțele își știu rolul și își văd, încă, de treabă, suportând șocurile venite dinspre cancelariile haosului care au transformat normalitatea, echilibrul, în existență incertă.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite