POLITIC
Întâlnire cu ambasadorul Japoniei la București într-un Parlament asaltat de manifestanți

Ziua de marți a fost una încărcată de tensiune. Parlamentul României, cea mai importantă instituție a democrației românești, a fost luată cu asalt de așa-zișii luptători pentru libertate, pentru drepturile românilor.
Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, a avut o misiune dificilă, aceea de a reprezenta țara, de a solidifica o relație, de a se prezenta așa cum se cuvine în fața unor oaspeți străini, în condiții de asediu.
„Este ceea ce am încercat într-o zi atât de complicată cum a fost cea de marți, la Senat. Adică, să construiesc. L-am avut invitat la Comisia pentru politică externă pe ambasadorul Japoniei la București, Hiroshi Ueda, pentru a marca Centenarul relațiilor diplomatice între țările noastre. Un moment important și, în același timp, un eveniment reușit, care a generat deja ecouri bune la Tokyo, într-o țară care figurează între principalii investitori din Asia în România, care construiește cu tehnologia înaltă pe care o deține bijuteria de pod peste Dunăre de la Brăila, țară cu care ne pregătim să încheiem anul viitor un Parteneriat Strategic”, a precizat senatorul PSD Titus Corlățean.
Președintele Comisiei pentru Politică Externă a Senatului României, și-a exprimat regretul pentru riscurile de securitate generate de protestele consumate în perimetrul Parlamentului. Totodată, social-democratul Titus Corlățean a remarcat că, printr-o punere în practică a unor modalități adecvate de protecție, din fericire, nu s-au înregistrat evenimente negative în momentul în care delegația japoneză a părăsit incinta Parlamentului României.

Prezentăm mai jos comunicatul de presă transmis de Senatul României cu ocazia întâlnirii dintre președintele Comisiei de Politică Externă și ambasadorul Japoniei.
„Comisia pentru politică externă a Senatului s-a reunit marți, 21 decembrie 2021, în prezența ambasadorul Japoniei la București, Hiroshi Ueda, pentru a marca aniversarea Centenarului relațiilor diplomatice dintre România și Japonia. Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat la acest eveniment de Cornel Feruță, secretar de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice.
Ceremonia dedicată acestui moment aniversar a fost condusă de președintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlățean.
Cu acest prilej, Comisia pentru politică externă a Senatului a adoptat o Rezoluție privind aniversarea Centenarului relațiilor diplomatice româno-japoneze (anexă), prin care a fost evidențiat caracterul privilegiat și prioritar al parteneriatului dintre cele două state.
În intervenția susținută în cadrul evenimentului, senatorul Titus Corlățean a subliniat susținerea deplină pe care Parlamentul României o acordă semnării, la începutul anului 2022, a Acordului de Parteneriat Strategic între România și Japonia, care dezvoltă Parteneriatul încheiat de cele două țări în 2003, reafirmat prin Declarația de Parteneriat Reînnoit din 2013, semnată la acel moment de Ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlățean și de Fumio Kishida, Ministrul Afacerilor Externe al Japoniei, recent desemnat, la 4 octombrie 2021, prim-ministru al Japoniei.
Oficialul român a făcut referire la rolul important jucat de diplomația parlamentară, prin intermediul Comisiilor pentru politică externă și a grupurilor de parlamentare de prietenie dintre cele două țări. În acest sens, a subliniat hotărârea de a sprijini prin toate mijloacele încheierea unui Parteneriat Strategic cu Japonia cât mai cuprinzător și ambițios în implementare.
De asemenea, senatorul Corlățean a subliniat importanța intensificării și dezvoltării relațiilor economice bilaterale, având în vedere și faptul că Japonia reprezintă unul dintre cei mai importanți investitori din Asia în România. Astfel, a subliniat implicarea Japoniei în realizarea unor proiecte de mare interes pentru România, precum cel de construire a podului de peste Dunăre de la Brăila.
Oficialul nipon a mulțumit Comisiei pentru politică externă a Senatului pentru evenimentul organizat pentru celebrarea a 100 de ani de relații diplomatice dintre cele două țări și a salutat adoptarea de către comisie a Rezoluției privind marcarea centenarului relațiilor diplomatice dintre România și Japonia.
Ceremonia s-a încheiat într-o atmosferă festivă, după semnarea Rezoluției mai sus menționate și înmânarea acesteia E.S. ambasadorul Hiroshi Ueda”, se menționează în comunicatul transmis de Senatul României.
POLITIC
Claudiu Târziu, lider ACT: Gazul din Marea Neagră trebuie să ajungă mai întâi în casele românilor

Liderul Partidului Acțiunea Conservatoare, Claudiu Târziu, este sceptic în ceea ce privește reechilibrarea țării noastre din punct de vedere economic și energetic după ce va demara, anul viitor, exploatarea gazelor din Platforma Mării Negre. Bucuria va fi mai mult pentru alții, din Vest, care vor profita de gazele extrase de pe teritoriul țării noastre, nu pentru românii de rând.
„De anul viitor, România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Și 6 români din 10 nu au țeavă de gaz la poartă. A recunoscut-o ministrul Dezvoltării. Doar 40% dintre români au acces la rețeaua de gaze.
Platforma din Marea Neagră e deja montată. Primele gaze ies în 2027. O parte din ele sînt deja vîndute în Germania. Între timp, în satele din Moldova, iarna se trece tot cu lemne. Bătrînii cară lemne în spate. Copiii fac lecțiile lîngă sobă.
Nu sînt împotriva exportului. Sînt împotriva unui stat care vinde bogăția țării și le lasă românilor fumul. Gazul din Marea Neagră e al românilor. Mai întîi trebuie să ajungă în casele lor. Apoi în fabricile lor. Cu energie scumpă nu faci fabrici. Faci recesiune. Avem gaz pentru Germania. Pentru Vaslui, încă nu”, a precizat europarlamentarul Claudiu Târziu – liderul ACT.
POLITIC
Bugetul statului, la ora adevărului. Moțiune simplă depusă de AUR împotriva ministrului de Finanțe

Senatorul de Dâmbovița Ciprian Constantin Iacob ne informează că AUR a depus o moțiune împotriva ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare. Spune parlamentarul, pe pagina sa de Facebook, că Ilie Bolojan a acuzat Guvernul Ciolacu că a ascuns adevărata amploare a dezechilibrului bugetar și că Alexandru Nazare pare pregătit să continue tradiția.
„Ciolacu preluase această practică de la Ciucă, iar Ciucă de la guvernele anterioare. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, cel vechi și cel nou, pare pregătit să continue exact aceeași tradiție. Guvernele se schimbă, discursurile se ajustează, dar reflexul de a administra informația dată populației în loc să rezolve problemele reale ale românilor rămâne neschimba”, a precizat senatorul Ciprian Iacob.
Alianța pentru Unirea Românilor a depus, la Senat, o moțiune simplă împotriva ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, sub titulatura „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”.
Prin acest demers, ne spune parlamentarul Ciprian Iacob, AUR acuză prezentarea după bunul plac a situației finanțelor publice. Reprezentanții Alianței pentru Unitatea Românilor cer publicarea periodică a estimărilor deficitului bugetar, calculate potrivit metodologiei europene ESA, alături de datele privind deficitul în numerar.
În moțiunea depusă de AUR se atrage atenția asupra diferenței de peste 28 de miliarde de lei dintre deficitul bugetar raportat de Ministerul Finanțelor și cel calculat potrivit metodologiei ESA pentru primele șase luni ale anului 2026. Ministerul Finanțelor a comunicat un deficit de aproximativ 41 de miliarde de lei, datele Eurostat invocate în moțiune indică un deficit de peste 69 de miliarde de lei.
„Românii primesc cifrele convenabile, calculate pe metodologia bazată pe fluxurile de numerar, în timp ce indicatorul în baza căruia este evaluată situația fiscală a României la Bruxelles rămâne inaccesibil publicului din țară”, se menționează în textul în textul moțiunii.
Prezentarea deficitului în numerar, fără o estimare actualizată a deficitului ESA, nu oferă cetățenilor o imagine completă asupra situației bugetare. Diferența dintre cele două metodologii este esențială, întrucât amânarea unor plăți poate îmbunătăți temporar deficitul în numerar, fără ca obligațiile financiare ale statului să dispară
„O factură neplătită la timp nu înseamnă cifre mai bune la deficit, iar amânarea unei plăți nu echivalează cu eliminarea ei. Transparența bugetară nu trebuie să se oprească acolo unde încep cifrele incomode”, precizează senatorul Ciprian Iacob.
În moțiunea simplă inițiată de parlamentarii AUR se arată și faptul că există o contradicție politică reprezentată de menținerea lui Alexandru Nazare la conducerea Ministerului Finanțelor, în condițiile în care Guvernul Ilie Bolojan, din care și acesta a făcut parte, a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură susținute inclusiv de PSD. Culmea, spun reprezentanții AUR, același partid a votat învestirea Guvernului Luca Niculescu, acceptând păstrarea ministrului responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale care i-a îngenuncheat pe români.
„Partidul care a demis un guvern pentru politica sa economică îl menține la conducerea finanțelor publice tocmai pe omul responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale”, se mai arată în moțiune.
AUR vorbește și despre costurile suportate de români în urma măsurilor fiscale luate de Guvernul Bolojan. Din cifrele prezentate reiese că, în primele nouă luni ale anului 2026, încasările din TVA au crescut cu 24,8%, veniturile din contribuțiile de asigurări cu 6,8%, iar cele din impozitele pe salarii și venituri cu 7,8%. Cheltuielile statului cu dobânzile au crescut cu 26,8%, ajungând la 50,6 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 11,6%.
„Avem, astfel, o politică fiscală în care statul încasează tot mai mult de la cetățeni, plătește tot mai mult pentru dobânzi și alocă tot mai puțin din bugetul național pentru investiții de capital”, a adăugat senatorul AUR Ciprian Iacob.
AUR cere ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, modificarea practicii de raportare a execuției bugetare, astfel încât Ministerul Finanțelor să publice, trimestrial, atât deficitul calculat în numerar, cât și estimarea actualizată a deficitului potrivit metodologiei ESA. Alianța pentru Unirea Românilor mai solicită guvernanților actuali ca românii să aibă acces la imaginea completă a finanțelor publice și să li se explice diferențele dintre indicatorii bugetari, asta în condițiile în care populația și companiile suportă povara măsurilor fiscale.
„Românii nu cer două contabilități, domnule ministru: una pentru București și alta pentru Bruxelles. Cer un singur adevăr! Spus la timp și în întregime”, se menționează în finalul moțiunii simple.
ADMINISTRAŢIEacum 7 zileCJ Dâmboviţa vrea să modernizeze singur drumul din munte. S-a transmis o nouă solicitare la Prahova
ACTUALITATEacum 3 zileCJ Dâmboviţa a montat pe drumurile județene indicatoare informative „control radar”
ADMINISTRAŢIEacum 7 zileConsiliul Județean Dâmboviţa finanțează rețeaua de aducțiune apă în comuna Râul Alb
ADMINISTRAŢIEacum 7 zileProiecte importante pentru Târgoviște, puse în practică în asociere cu CJ Dâmboviţa
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăPrimăria Pucioasa vrea să consolideze și să reabiliteze cinci blocuri care prezintă risc seismic
ACTUALITATEacum o săptămânăMinistrul Muncii a vizitat centrele sociale recent construite în județul Dâmbovița
SOCIALacum 4 zileA lovit un om cu mașina și l-a abandonat în șanț. Victima a fost găsită după 12 ore și a decedat la spital
ACTUALITATEacum 4 zileAccident cu trei persoane încarcerate, una inconștientă, pe DN72, la Șuța Olteni


























