Connect with us

OPINII

Pensionarea la 70 de ani, ca o execuție socială…

Publicat

pe

Gata cu libertatea, cu democrația, cu amăgitoarea bombonică electorală! Guvernanții ne pregătesc pensionarea la 70 de ani. Care mai apucă! Este de-a dreptul jignitor la adresa acestui popor să îl tratezi cu o asemenea măsură injustă, gândită în cancelariile celor care se plimbă cu autoturisme de ultimă generație, care locuiesc în castele și au conturile doldora de bani de toate neamurile.

Pentru bugetarul care freacă scaunul la rece 8 ore pe zi și care a depus cerere să își prelungească șederea la muncă până pe la 80 de ani, nu este o problemă. Știe el de ce face asta. Nu de trai rău și efort maxim la locul de muncă.

Nu zicem nimic nici de polițistul care se pensionează la 48 de ani, apoi se angajează administrator de spital. Dar, ce ne facem cu amărâtul care își rupe cârca pe la cine știe ce firmă? Mai poate căra el sacul în spate până la 70 de ani, că în nici un caz nu îl folosește patronul câțiva ani doar la udat flori și curățat covorul de praf? Cum o fi să vezi un profesor încovoiat de ani, boală și plictis că intră la ore să le predea unor puști de 15 ani lecții despre pubertate? Și lista ar putea continua…

Gestul actualei coaliții de a otrăvi atmosfera, și așa suprasaturată de stres și probleme, cu încă o doză de cianuri politice este incalificabil. Nu sunt bani la buget. Am înțeles. Dar, strofocați-vă mințile, găsiți alte soluții, căutați alternative! Umblați la pensiile speciale, nu îi mai scoateți din activitate pe polițiști, militari și jandarmi la 48 de ani și apoi îi reangajați prin varii instituții tot pe salarii barosane.

Reduceți cheltuielile prin marile companii controlate de stat cu salarii de zeci de mii de euro lunar, tăiați din zerouri la indemnizațiile pentru consiliile de administrație l. Ziceți hoo la angajări pe bani mulți prin primării, deconcentrate, agenții și alte subordonate statului.

Reclama

Nici nu vreau să îmi închipui cum voi arăta în ultimul an de pensionare, dacă Dumnezeu îmi face surpriza să ajung până acolo. Vă închipuiți, la o conferință de presă spre vârsta de 70 de ani, prezenți în sală o ceată de moși jurnaliști în fața unor politicieni mai tinerei, cu fețele plesnind de sănătate, fiindcă ăia bătrâni, cum se obișnuiește, se trag la slujbe mai blânde. Nici nu vreau să mă gândesc la acest tablou. Este ireal și inuman.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Publicat

pe

România se află într-un blocaj politic fără de precedent. De ce? Fiindcă de la an la an, din 1990 încoace, am observat că reprezentanții clasei politice sunt din ce în ce mai slabi, fără discurs, fără esența aceea de patriotism, mai neinteresați de dezvoltarea socio-economică a țării. Au transformat o profesiune de credință, de har, de curaj, într-o banală meserie de făcut bani și de stat la adăpost!

Se vede de la o poștă că, în cei peste 35 de ani scurși de la revoluție, s-a dezvoltat minunat sistemul interesului de grup. Politicienii și acoliții, patroni de firme, o parte importantă a bugetarilor, spuma de prin ministere, agenții, companii și alte componente ale structurilor de forță, au dus-o și o duc bine. Nu au mai avut parte de convulsii sociale, mișcări de stradă, proteste și alte manifestări publice ce țin de domeniul democrației și libertății. La ce mai folosesc? Ne adunăm cu ora, scandăm și suflăm în vuvuzele și apoi plecăm acasă, că ni se face foame. Problemele rămân la fel. Nerezolvate.

Românii de rând, noroc cu aderarea la Uniunea Europeană, s-au răspândit pe Bătrânul Continent in căutarea unui trai mai bun. Unii au rămas prin Occidentul prosper, alții au trudit, au strâns ban pe ban să revină acasă pentru a-și turna în ogrăzi căsoaie, embleme ale scăpării de sărăcia materială, căci restul nu îi interesează. Cum merge țara? Cine ne sunt conducătorii? Sunt bune sau nu deciziile pe care le iau? Nu contează. „Să mai meargă afară o vreme”, îți zice românul pribeag. „Mai am de făcut un gard, o magazie și, gata, poate să se termine tot!”. La atât se oprește libertatea și democrația. Și, la umbra acestei stări, politicienii noștri, buni dar mai mult rău intenționați, reprezentanții sistemului nevăzut mereu cu mâna pe butoane, își fac de cap.

Cum este posibil să fim conduși în continuare de un guvern demis prin moțiune? Cum este posibil ca cele două mari partide care au dărâmat teoretic Guvernul Bolojan să nu își asume guvernarea din prima clipă, să iasă cu pieptul în față, să demonstreze că luptă pentru țara asta? Simulacre de politicieni. Vânduți, obișnuiți doar cu manevre de culise, cu semne, pixuri și creioane colorate, cu orgolii și ambiții, doar pentru a-și păstra jilțul, privilegiile.

Și ne-am pricopsit și cu un președinte de țară, unul din zona ONG. Ales pe criteriul „nu am avut încotro”. Fiindcă, așa suntem noi românii, nu riscăm. Preferăm apele line, fără să realizăm că sunt mai periculoase și mai adânci decât cele nărăvașe.

Reclama

Acum ce facem? Așteptăm. Ce? Frământăm nedumerirea. Cel mult, înjurăm și comentăm spărgând semințe de floarea soarelui și aruncând cojile pe caldarâmul fierbinte al patriei. Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Încă un fâs de negociere la Cotroceni!

Publicat

pe

Ne îndreptăm din ce în ce mai sigur spre alegerile anticipate. Nici astăzi, la întâlnirea de la Cotroceni, nu s-a întâmplat mare brânză. Discuții. Posibile negocieri. Strângeri de mână pe fondul complezenței. Orgolii de politicieni și atât.

Criza merge mai departe, iar Bolojan și USR-iștii rămân în continuare la butoane, în ciuda câștigătorilor alegerilor parlamentare, perdanți de conjunctură, PSD și AUR. Este de noaptea minții! Numai în democrația noastră originară se poate întâmpla ca țara să fie condusă de ultimii clasați: PNL, USR și conservantul politic UDMR, aflat mereu lângă stupul cu miere.

Întâlnirea de la Cotroceni a avut, după umila mea părere, miros de aranjament meschin. Încă un fâs! Nicușor Dan, cu bagajul pregătit să plece la Paris, să sărbătorească Ziua Franței și iar cu o semipropunere de conjunctură, Alexandru Nazare, și cu încăpățânatele și de amețit poporul dorințe, PSD nu vrea să guverneze cu USR și PNL, USR și PNL nu vrea să împartă puterea cu PSD. Cu AUR nu vrea să se asocieze nimeni. UDMR prezent în tot și în toate. Minoritățile sunt în poza de grup. Ceva de vis!

Dragi politicieni, ăștia cu care, din păcate, ne-am pricopsit! Dacă aveți sânge în instalație, haideți, la anticipate! Este cel mai bun indicator al funcționării democrației în România! Simulacrele de negocieri și aranjamente de culise vă duc și mai mult în derizoriu, iar noi, poporul, avem impresia că ne desconsiderați!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite