Connect with us

OPINII

Drepți, cu privirea înainte!

Publicat

pe

Constat, nu cu stupoare, ci cu o indiferență iscată de existența cotidiană care ne subjugă pe toți, că, în momentul de față, avem un Guvern de avarie. O structură de conducere adunată de la trei partide, două care, istoric, nu se prea înghit, PSD și PNL, și unul care știe, de vreo 30 de ani, să stea în urma plugului și să adune cartofii scoși pe brazdă, UDMR.

Actuala coaliție aflată la putere nu excelează, nu iese din rutina birjarului care nu știe decât să țină hățurile în mână și să umble pe unde i se cere. Pandemia a uniformizat aproape totul. Evidența contează mai puțin. Important este acum să ne ascundem chipul în spatele măștilor și normelor privind restricțiile. A mai venit, parcă la cererea cuiva, ca să fie spectacolul complet, și criza generată de posibilul conflict dintre Rusia și Ucraina, care a împins atenția și zvârcolirile publice spre altă zonă. Problemele cu care se confruntă acum românii și nu numai, prețurile la energie, scumpirile care vin în lanț, benzina care mai are un pic și depășește bariera celor 7 lei per litru, au fost trecute pe un plan secund.

Grav este că nici clasa politică nu mai interesează prea mult. Cei care practică această profesiune au văzut ce se întâmplă, dar nu fac nimic pentru a restabili echilibrul, să lupte pentru nota lor de prestanță, de încredere. Constat că este suficient să ai o funcție călduță, bine remunerată și să îți vezi de viața ta, fără să ieși din coloană. Cu excepția lui George Simion de la AUR, care are un rol bine stabilit și știe să îl joace, nimeni nu mai zice nimic. Doar din când în când un cor firav de vrăbiuțe agită lozincile în care nu mai crede nimeni.

Se simte și în ceea ce numim politică doar o luptă pentru supraviețuire. Cei care ar fi putut să exceleze au coborât garda. Exemplu recent: Moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu, un ins care nu ar avea ce să mai caute în fruntea acestui minister, ținând cont câte gafe impardonabile a făcut și cât dezinteres a manifestat față de viața cetățeanului obișnuit. Nu îi fac acum o schiță caractereologică, dar ar fi trebuit să plece. Au fost voci puternice în PSD care l-au criticat cu argumente, cu dovezi clare asupra ineficienței sale ca șef la Energie, nu mai punem la socoteală discursul. Și ce s-a întâmplat? A trecut Virgil Popescu prin moțiune ca prin brânză! A fost salvat de calculul politic, de ideea de coaliție, de unitatea ca necesitate în ciuda firescului. Sunt convins că parlamentarii PSD care i-au găsit o sumedenie de vine au votat împotriva demiterii cu pumnul strâns. Asta este! Politica, de cele mai multe ori, înăbușă evidența, concretul. Spiritul de gașcă, chiar și de complezență, de împrejurări, este mai pregnant. Sunt oamenii valoroși în PSD care nu își pot revărsa acum dorința de a face bine, de a schimba lucruri, fiindcă sunt prinși pe culoarul strâmt al coaliției. Ideea de patriotism a creat un compromis.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Hai, la anticipate!

Publicat

pe

De ce vrea musai Nicușor Dan premier tehnocrat? Ce este ăla? Parcă am mai avut mofturi din astea și nu s-a întâmplat nimic bun, ne-a fost mai rău. În toate sondajele urmărite se vede clar că cetățeanul nu mai are încredere în tehnocrați. Oamenii vor să fie conduși de politicieni, de cei pe care i-au ales. Democratic, încă! Încearcă Nicușor Dan din nou cu Eugen Tomac? De ce? Fiindcă vrea să controleze guvernul, să-i atașeze un haștag la butonieră! Ne ține de atâta timp sub controlul USR-ului! Un partid de 10%. Păi, este corect? Doar UDMR-ul zâmbește satisfăcut! Chiar nu vede nimeni cum se comportă acest partid tip dop? Spune Nicușor Dan că nu îi vrea pe reprezentanțiii AUR la putere! Abordare total greșită! Nu așa ar trebui să gândească un șef de stat, mai ales acum, într-o situație de criză când unitatea și concordia sunt esențiale.

Păi, domnule președinte, îi jignești pe români, pe cele câteva milioane de cetățeni care au votat pentru acest partid, sperând evident în ceva mai bun și săturați până în gât de clasa politică care a prestat până acum, care ne-a adus în sapă de lemn! Opțiunea de vot este un exercițiu esențial, o speranță, un crez. Așa funcționează democrația, libertatea. Nu anulând alegerile sau dezavuându-i pe cei aleși de popor salvăm țara! Ce faci, îi scoți în afara legii? Le suspenzi drepturile? Îi consideri cetățeni de mâna a doua? Pentru mofturile unora de prin cancelariile Europei care parcă nu mai disting negrul de alb întorci spatele poporul român? Am pornit pe o cale greșită. Constat că, din decembrie 2024 încoace, suntem tot pe drumul pierzător. Până când?

PS. Nu am cuvinte frumoase nici față de cei care sunt acum la cârma PSD. S-au complăcut în tot soiul de jocuri pierzătoare, urmărind doar interesul și păstrarea unor privilegii. Au dat dovadă de o lașitate politică fără de precedent. Compromisul în politică trebuie să aducă bine, stabilitate, prosperitate. Cel făcut de social democrați cât au fost în barca puterii ne-a făcut doar rău. Abia acum pare să strige și ei hoții, dar e cam târziu… Hai, la anticipate! Singura cale dreaptă!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Chiar, în ce țară trăim?

Publicat

pe

Parcă suntem părți, consumabile nevinovate, ale unui plan universal al supraviețuirii în orice condiții. Altfel nu îmi explic de ce se face pe acest biet popor român atâta experimente economice, sociale și politice. Am ajuns în coada Europei. Suntem tari în superlativele disperării. Se uită la noi cu milă până și albanezii. Mâine, poimâine poate, cine știe, și niscaiva triburi pierdute de prin Africa o să ne trimită mesaje de îmbărbătare!

Nu vi se pare că celor care ne conduc li s-a urcat rău la cap? Ori nu mai știu să coordoneze țara, ori așa li se comandă de la Înalta Poartă, mutată acum la Bruxelles, ori nu mai judecă limpede! Văd atâta incoerență și inconsecvență în tot ceea ce fac acești iluștrii aleși purtători de doctorate, profesorate și alte titluri pe care și le țin înrămate deasupra capului, prin birouri, încât îmi vine să îmi iau lumea în cap, dar nu îmi mai permite vârsta. Voi pieri aici, pe glie, sub focul dezamăgirii că la noi încă se sapă adânc sub temelia neamului!

Au trecut luni de zile de la trecerea moțiunii de cenzură și nu avem guvern stabil, constituțional. Ne bălăcim cu cei pe care nu i-am ales. Cu ultimii de pe listă! Cum vine asta? Așa se consumă democrația? Nicușor Dan, președintele pe care eu nu l-am votat, ne vrăjește, gesticulează și privește în gol, spre un colț nedefinit. Sunt dezamăgit și de reprezentanții clasei politice. De cei care ar fi trebuit să conteze! Aceștia nu vorbesc de sacrificiu, de compromisuri, de scos pieptul înainte pentru binele țării. La bază sunt numai calcule subiective, de interes. Cum stăm în sondaje? Ce facem dacă intrăm acum la guvernare, pierdem electoratul? Lasă-i mai bine să se frigă ei! Așteptăm momentul!

Fraților, țara contează mai puțin pentru acești aleși de complezență ai neamului! Ăștia sunt îndrăgostiți de putere, de funcții, de onoruri. Vor doar bani mai mulți! Sunt doar ei și sistemul care îi ține în față de-a pururea!

Mă uitam zilele trecute la un podcast realizat de Marius Tucă. L-a avut ca invitat pe jurnalistul Dan Tomozei, stabilit de vreo 16 ani în China. Spunea acesta, oripilat, că nu pricepe cum noi, românii din țară, mai facem față existenței dure pe care o ducem din cauza unei conduceri nesăbuite. Mărturisea Tomozei, cu tristețe, că, în două săptămâni, a scos din buzunar, în România, pentru cele de trebuință vieții de zi cu zi, cât ar fi cheltuit în China trei luni! Rău am ajuns! Uitați-vă la românii care muncesc prin străinătățuri și au venit acasă în vacanță. August este luna lor. Pot fi recunoscuți ușor. Umblă dezinvolt, în pantaloni scurți, tricouri ușoare și papuci. Unii mai cară la gât câte un lanț greu de aur, să se vadă că trudesc pe acolo.

Reclama

Revenind la ce ne doare. Și românașii noștri veniți acasă pentru câteva zile sunt triști, năuci. Nu mai înțeleg sistemul nostru. Și ei spun că în țară cheltuie pe mâncare în câteva zile cât ar da în Germania, Belgia sau Spania pentru cel puțin o lună de zile! Îi obosește România. De abia așteaptă să fugă de ceea ce reprezintă acasă! Nu se simt în siguranță aici. Nu îi protejează nimeni. Nu văd nicio schimbare în bine. Așa am ajuns. Suntem la nivelul de jos, ne târâm spre înainte. Suntem supraviețuitori. Urmașii lui „dă din coate până nu mai poate”! Chiar, în ce țară trăim?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite