AGRICULTURĂ
Planul strategic pentru dezvoltarea agriculturii răspunde nevoilor fermierilor

Deputatul PSD Marian Țachianu a constatat că, după o perioadă destul de lungă în care pe la Ministerul Agriculturii nu s-a făcut mare lucru și cam toată lumea a stat ascunsă la umbra pandemiei, lucrurile încep să se miște în direcția bună.
O spune nu doar din postura de parlamentar, membru al Comisiei pentru Administrație și Agricultură, ci mai ales om implicat în activitatea din domeniul agricol, cunoscător al problemelor cu care se confruntă această ramură importantă a economiei.
Consideră social-democratul Țachianu că ministrul de resort, Adrian Chesnoiu, a deblocat mecanismele de sprijinire a fermierilor români, absolut necesare în această perioadă în care criza energetică se prăvălește peste tot ceea ce înseamnă activitate economică.
„Ministrul Agriculturii a reușit performanța ca, într-un timp record și într-o deplină transparență și colaborare cu partenerii sociali, să finalizeze proiectul strategic fundamental pentru dezvoltarea agriculturii românești în perioada 2023-2027. Vor fi folosite pentru finanțarea acestui plan strategic 15, 8 miliarde de lei, după ce își va da acordul Comisia Europeană”, a precizat deputatul Marian Țachianu.
Acest proiect, adevărată bulă de oxigen pentru agricultura României, a spus demnitarul social-democrat că a fost preluat aproape de la zero de ministrul Adrian Chesnoiu.
„La preluarea mandatului, nu se făcuse nimic pe această temă. Nici un demers. Ministrul Agriculturii nu a ascuns la sertar acest proiect. Conținutul său este rezultatul consultărilor cu partenerii sociali și instituționali. Au fost cel puțin 12 grupuri și subgrupuri de consultări. Acest plan strategic răspunde nevoilor sistematice ale fermierilor, ale satului românesc. Rolul său nu este acela de a umfla conturile și buzunarele consultanților. Nu există sume aberante pentru consultanță în planul național strategic, așa cum s-a întâmplat în PNRR”, a mai spus deputatul Marian Țachianu.
Planul elaborat de ministrul Agriculturii, social-democratul Adrian Chesnoiu, în colaborare cu partenerii implicați, prevede sprijinirea gospodăriilor tradiționale alcătuite din suprafețe de până la 10 hectare. Tinerii fermieri, care dezvoltă proiecte, vor primi acum până la 70.000 de euro pentru materializarea unui proiect. Înainte, limita era de 50.000 euro. Din punctul de vedere al deputatului Țachianu, ar fi trebuit menținută cifra de 50.000 euro pentru un proiect, astfel fondurilor ar fi ajuns la mai mulți tineri care hotărăsc să dezvolte o activitate agricolă.
„Inițiativele care implică modernizarea și aduc plus valoare în industria alimentară vor fi susținute cu sume de până la 15 milioane de lei pe proiect. Câte 3 milioane de lei vor primi cei care modernizează unitățile existente. Va fi creat un instrument pentru protejarea și sprijinirea fermierilor afectați de pierderea producției. Vor fi realizate scheme de ajutor de stat pentru investițiile care au la bază reducerea poluării și valorifică energia verde. Se mai are în vedere dezvoltarea infrastructurii de drumuri comunale și agricole”, a mai declarat parlamentarul social democrat Marian Țachianu.
ACTUALITATE
Dialog european pentru combaterea practicilor comerciale neloiale în sectorul horticol

Ieri – 28 aprilie 2026, la Hotel Diesel din București, s-a desfășurat evenimentul de multiplicare al proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA220-VET-000255736 – „Strategii de combatere a practicilor neloiale pentru produsele cooperativelor horticole direct către consumatori și prin rețelele de vânzare” (SCUT-UTP). Acest program este coordonat de „HORT INTEGRA”, în parteneriat cu organizațiile „HollandDoor” din Țările de Jos și „Coexphal”, din Spania.
La această acțiune au participat fermieri, membri ai cooperativelor horticole, experți din domeniul agricol, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului asociativ.
Întâlnirea a oferit un cadru de dialog deschis, schimb de experiență privind provocările actuale din sectorul horticol și, a oferit totodată soluțiile pentru combaterea practicilor comerciale neloiale.
Evenimentul s-a bucurat de prezența reprezentanților Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Viorel Morărescu, director general în cadrul Direcției Generale Industrie Alimentară, și Paula Gherghe. Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (Erasmus+),a fost reprezentată la acest dialog european Ana Maria Nisioiu.
Proiectul SCUT-UTP abordează o problematică de actualitate la nivel european – dezechilibrele existente în lanțul agroalimentar și impactul acestora asupra producătorilor agricoli. În mod particular, proiectul vizează identificarea și promovarea unor strategii eficiente pentru prevenirea și combaterea practicilor comerciale neloiale, care afectează în mod direct cooperativele horticole și membrii acestora.
În cadrul conferinței, a fost subliniat faptul că, deși sectorul horticol joacă un rol esențial în securitatea alimentară și în dezvoltarea economiei rurale, producătorii se confruntă frecvent cu presiuni comerciale, condiții contractuale dezechilibrate și acces limitat la piață.
Pe agenda evenimentului au fost incluse prezentări și sesiuni de discuții dedicate contextului european privind practicile comerciale neloiale, relației dintre cooperative, retail și consumatori, vulnerabilităților existente în lanțurile de distribuție, instrumentelor de protecție și modelelor de bune practici europene, strategiilor de consolidare a cooperativelor și creșterii capacității de negociere.
Dialogurile au evidențiat faptul că dezechilibrul de putere dintre producători și alți actori din lanțul valoric rămâne o provocare majoră, iar soluțiile necesită o abordare integrată, bazată pe colaborare, organizare și profesionalizare.
Totodată a fost realizată și prezentarea modelelor funcționale din alte state membre ale Uniunii Europene.
Din partea Coexphal , Spania, Juan Ignacio Pérez Zamarrón, inginer agronom și director adjunct, a prezentat experiența organizației în sprijinirea producătorilor horticoli din provincia Almería. Acesta a evidențiat rolul strategic al formării continue a membrilor cooperativelor, al standardizării producției și al implementării sistemelor de certificare pentru accesul pe piețele internaționale. De asemenea, a fost subliniată importanța cooperativelor de nivel secundar și a negocierii colective în consolidarea poziției producătorilor și în reducerea dependenței de intermediari .
Din partea „HollandDoor”, Țările de Jos, Engelie Beenen, expert cu peste 30 de ani de experiență în sectorul horticol și dezvoltarea cooperativelor, a prezentat modelul olandez, caracterizat printr-un nivel ridicat de organizare, orientare către piață și utilizare intensivă a datelor. Aceasta a evidențiat importanța implicării active a membrilor în viața cooperativelor, a definirii unei viziuni comune și a adaptării producției la cerințele consumatorilor. Totodată, a subliniat rolul digitalizării în creșterea transparenței, eficienței și puterii de negociere în lanțul valoric .
Pe parcursul evenimentului, participanții au analizat diferențele structurale dintre România, Spania și Țările de Jos, evidențiindu-se faptul că succesul modelelor europene se bazează pe cooperare reală între producători, planificare pe termen lung, investiții în inovare și digitalizare, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de acces la piață, profesionalizarea managementului cooperativelor.
S-a subliniat că, deși aceste modele nu pot fi replicate integral, principiile și mecanismele care stau la baza lor pot fi adaptate la contextul național.
Evenimentul a inclus o sesiune de masă rotundă dedicată strategiilor comune și transferului de bune practici, în cadrul căreia participanții au discutat despre soluții concrete pentru sectorul horticol din România.
Printre direcțiile identificate se numără:
– consolidarea cooperativelor și creșterea gradului de asociere;
– diversificarea canalelor de distribuție;
– îmbunătățirea accesului la informații de piață;
– dezvoltarea competențelor manageriale și comerciale;
– stimularea colaborării între actori la nivel național și european.

„Proiectul SCUT-UTP contribuie la crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unui sector horticol mai echitabil și mai competitiv, prin furnizarea de instrumente practice, programe de formare și facilitarea schimbului de experiență între statele membre.
Evenimentul a evidențiat și faptul că schimbarea nu poate fi realizată unilateral, ci necesită implicarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar, respectiv producători, cooperative, retail, instituții și organizații de sprijin.
Mesajul de bază transmis în cadrul conferinței a fost că un lanț alimentar echilibrat nu poate fi construit fără colaborare și fără o distribuire mai corectă a valorii între toți actorii implicați.
Prin inițiative precum „SCUT-UTP”, se creează premisele pentru dezvoltarea unor relații comerciale mai transparente, mai echitabile și mai sustenabile în sectorul horticol”, ne-a precizat Florin Istrate – președintele Uniunii de Ramură a Cooperativelor Horticole din România „HORT INTEGRA”.
ACTUALITATE
Atenție! Fermierii care ard miriștile și vegetația uscată rămân fără plățile de la APIA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură le reamintește fermierilor că toți beneficiarii de sprijin financiar din partea APIA, acordat sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, au obligaţia respectării:
– standardului GAEC 3 – Interdicția de a incendia miriștile, cu excepția cazurilor justificate din motive fitosanitare,
– standardului GAEC 10 – Interdicţia de a incendia vegetaţia pajiştilor permanente,
ca parte a normelor de condiţionalitate ce trebuie respectate de către fermieri.
„Totodată, fermierii care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Național Strategic PS 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.
Prin respectarea celor două norme de condiționalitate, respectiv GAEC 3 și GAEC 10, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură și menţinerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile precum și a vegetației pajiștilor permanente.
Standardul GAEC 3 trebuie respectat de către toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile. Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă ş.a.).Standardul GAEC 10 se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național.
Vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau vegetația dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente.
Obiectivul principal al standardelor GAEC 3 și GAEC 10 îl reprezintă menținerea nivelului de materie organică din sol.
Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10 de către fermieri, APIA a încheiat cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) un Protocol de colaborare privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a normelor privind condiționalitatea referitoare la interdicția de a arde miriștile, vegetația uscată, resturile vegetale existente pe terenurile arabile, a vegetației pajiștilor permanente precum și interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile și a vegetației pajiștilor permanente situate în siturile Natura 2000, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.
Conform protocolului de colaborare, APIA împreună cu GNM şi IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile și de pe pajiștile permanente, și le transmit către structurile județene din subordine, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.
În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploataţiei a fost arsă, iar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul judeţean/local al APIA la care au depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs arderea, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute.
Neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități ca urmare a nerespectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10. Documentele trebuie să fie întocmite înaintea efectuării controlului şi să fie valabile la data efectuării controlului”, se precizează într-un comunicat de presă transmis de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
ACTUALITATEacum o săptămânăEveniment de excepție la Târgoviște. Se deschide centrul comercial „Galeriile Iris”
Dâmboviţaacum o săptămânăI s-a făcut rău la volan. S-a întâmplat pe DN72A, în Voinești
ACTUALITATEacum o săptămână„Visuri la cheie” poposește în Poiana. Urmăriți povestea fraților rămași singuri pe lume! VIDEO
Prahovaacum 6 zileDoi adulți și un copil de 6 ani s-au răsturnat cu ATV-ul. Un bărbat a decedat
ACTUALITATEacum o săptămână8 mai 2026. Bursa locurilor de muncă, în municipiul Târgoviște
Dâmboviţaacum o săptămânăTânăr din Găești s-a spânzurat în pădurea de la Arsuri
ACTUALITATEacum 7 zileVIDEO. Georgian Alexandru Dinu, multiplu campion național pe care România l-a ignorat!
Dâmboviţaacum o săptămânăPercheziții în Răzvad, Gura Ocniței, Dragomirești și Târgoviște la persoane implicate în camătă, șantaj și proxenetism























