Fapt fără precedent în România! Jurnalistul Victor Ciutacu a pierdut, în primă instanță, procesul pe care i l-a deschis Asociația „Dăruiește Viață” și cele două doamne fondatoare, respectiv Oana Gheorghiu – actualul vicepremier al României și Carmen Uscatu. Spune Victor Ciutacu că, în conformitate cu decizia magistraților judecători de la Tribunalul București, ar trebui să plătească, în solidar cu România TV, asta în condițiile în care sentința rămâne definitivă, 500.000 de lei respectivei organizații non-guvernamentale și câte 250.000 de mii de lei celor două fondatoare, adică peste 200.000 de euro!

Păi, zici să mai faci jurnalism în România! Vorbesc de ziariști, nu de pirații care navighează pe apele tulburi ale rețelelor de socializare! Să te mai complici cu investigații, cu scos la lumină afaceri necurate și alte mânării? Să lucrezi deontologic! Nu. Mai bine stai în banca ta. Te ocupi de floricele. Jurnalismul de investigație nu se mai poate practica în țărișoara noastră decât dacă ai un spate puternic, dacă ești parte dintr-un trust cu finanțe, dispus și care poate prelua o astfel de situație de criză, când subiecții anchetei tale, chiar dacă sunt vinovați, fiindcă li s-a stricat imaginea, le-ai alterat prestanța prin dezvăluirile tale, te târâsc prin tribunale și, cu avocați buni și cu un judecător care nu înghite breasla jurnaliștilor, te fac. Singur sau în doi-trei, cum se practică acum presa în România, și cu bani puțini, lași investigația la o parte dacă vrei să nu fii pus la zid, să nu ajungi muritor de foame, redus la tăcere.

Lucrul acesta îl înțeleg și politicienii. Dar nu toți. Doar cei care cunosc dedesubturile profesiunii și care au trudit în această breaslă mereu supusă unor riscuri enorme. Fostul deputat PSD Radu Popa este unul dintre politicienii care știu cu ce se mănâncă jurnalismul, câte riscuri implică dacă deranjezi și printre puținii care au luat poziție împotriva condamnării în primă instanță a jurnalistului Victor Ciutacu.

Victor Ciutacu – jurnalist

„Am citit și eu ceea ce i s-a întâmplat lui Victor Ciutacu. Nu comentez fondul procesului, nu știu toate probele, nu am citit dosarul, nu am urmărit emisiunea. Și, sincer, nici nu contează pentru ce vreau să spun. Contează altceva.

Când o instanță română impută daune morale de 200.000 de euro unui jurnalist care a preluat și comentat o anchetă – indiferent cât de corectă sau incorectă ar fi acea anchetă – trimite un semnal foarte clar către breaslă: anchetele sunt scumpe. Nu ilegal de scumpe. Legal de scumpe. Ceea ce e, în anumite privințe, mai grav.

Nimeni nu te oprește să scrii. Nimeni nu-ți confiscă redacția. Nimeni nu te arestează la miezul nopții. Te lasă să lucrezi. Și după aceea, printr-o sentință pronunțată în secret pe 30 aprilie și comunicată în siajul Zilei Libertății Presei – subtilitățile puterii – te informează că libertatea ta valorează sute de mii de euro daune morale, plus cheltuieli de judecată! Mesajul e simplu și eficient: data viitoare, cântărește bine”, a scris Radu Popa pe pagina sa de Facebook.

Fostul parlamentar recunoaște că jurnalismul adevărat, de investigație, nu se face doar cu oameni curajoși. Trebuie să ai în spate organizații media care să poată absorbi riscul financiar al unui eventual proces.

„Când riscul devine 200.000 de euro per dosar, cercul celor care își permit curajul se îngustează dramatic. Acesta nu e un editorial pro sau contra Victor Ciutacu. E o observație despre mecanică. Despre cum funcționează descurajarea fără cenzură formală. Despre cum o democrație poate arăta sănătoasă în statistici și bolnavă în practică.

Justiția nu a spus că ancheta e interzisă. A spus doar că e costisitoare. Ceea ce, în limbajul redacțiilor mici și al jurnaliștilor independenți, înseamnă același lucru.

E trist. E trist pentru că judecătorii nu văd nimic grav, în România, de vreo 10 ani și au ajuns să ceară sute de mii de euro de la un jurnalist”, a adăugat Radu Popa.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat în transparență decizională, ieri – 4 mai 2026, un nou proiect de ordin care modifică și completează normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative.

Demersul are ca obiectiv creșterea accesului pacienților la tratamente moderne și servicii medicale de înaltă calitate, cât mai aproape de domiciliu – a precizat președintele CNAS, dr. Horațiu Moldovan.

„Prin acest ordin, extindem rețeaua unităților sanitare care pot derula programe naționale, introducem noi terapii și facilităm accesul la tratamente pentru afecțiuni grave”, precizează dr. Horațiu Moldovan.

Practic, au fost incluse în programele naționale 29 de spitale noi, ceea ce înseamnă acces mai rapid la tratament și mai aproape de casă pentru mii de pacienți.

„Este important de menționat că toate unitățile sanitare incluse prin acest ordin sunt spitale publice. În perioada următoare, vom continua acest proces prin includerea unei serii de spitale private. În acest sens, vom publica în transparență decizională criterii clare și obiective de includere în programele naționale, astfel încât acestea să fie în interesul asiguraților și să contribuie la creșterea accesului la servicii medicale. Ne propunem să menținem un echilibru corect și o complementaritate reală între sistemul public și cel privat, în beneficiul pacienților”, a declarat președintele CNAS.

Programul național de boli cardiovasculare: + 9 spitale
– activități: proceduri de cardiologie intervențională, electrofiziologie și ablație pentru aritmii, implantare de defibrilatoare interne, tratamentul insuficienței cardiace severe (inclusiv dispozitive de resincronizare și asistare mecanică a circulației pe termen lung).

Programul național de oncologie – Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice: + 5 spitale
– activități: radioterapie modernă (IMRT), radioterapie stereotactică (SBRT) pentru adulți și copii, brahiterapie 3D, iradiere corporală totală.

Programul național de tratament pentru boli rare: + 12 spitale
– activități: tratamente medicamentoase inovatoare pentru boli rare (ex. amiloidoză cu transtiretină, boala Fabry, sindrom hemolitic uremic atipic, purpură trombocitopenică), precum și facilitarea administrării tratamentelor inclusiv la domiciliu

Programul național de diabet zaharat: + 2 spitale
– activități: asigurarea dispozitivelor moderne pentru monitorizarea glicemiei și administrarea insulinei (senzori, pompe de insulină, sisteme automate).

Programul național de ortopedie: + 1 spital
– activități: tratamentul instabilităților articulare cronice prin implanturi moderne pentru refacerea stabilității articulare

„Este important să subliniez că acest ordin vine într-un moment esențial: avem, în sfârșit, resurse suplimentare în bugetul FNUASS pentru extinderea programelor de sănătate. Acest lucru este rezultatul direct al măsurilor de eficientizare a cheltuielilor implementate în ultimul an, dar și al creșterii numărului de contributori la sistem.

În același timp, acest proiect reflectă un principiu fundamental: contribuția de 10% CASS înseamnă protecție reală pentru fiecare dintre noi. În momentul în care apare o boală gravă — precum cele incluse în acest ordin — costurile tratamentelor pot fi extrem de ridicate. Fără acest mecanism de solidaritate, aceste tratamente nu ar putea fi suportate pentru majoritatea pacienților. Prin CNAS, ele sunt decontate, oferind șansa la tratament și la viață”, a precizat dr. Horațiu Moldovan – președintele CNAS.

Urmărește Incomod Media și pe Google News