Connect with us

Uncategorized

Malu cu Flori, comuna care a dat țării șapte generali ai Armatei Române!

Publicat

pe

O inițiativă lăudabilă a primarului Constantin Ion și a profesorului de istorie Ilie Popescu, un localnic îndrăgostit de meleagurile natale și de istoria acestor locuri, scoate puternic în evidență comuna Malu cu Flori, din județul Dâmbovița, și pe cei care și-au tras seva vieții din aceste pământuri.

În localitatea renumită prin frumusețile naturale, tradițiile populare și plantațiile de pomi fructiferi își au rădăcinile nu mai puțin de șapte generali care au slujit în Armata Română. Un superlativ cu care nu se pot lauda prea multe așezări din mediul rural.

Pentru a cinsti memoria și numele generalilor de la Malu cu Flori, profesorul Ilie Popescu și edilul Constantin Ion au hotărât să creeze în cadrul Căminului Cultural o „Galerie a generalilor”, care va cuprinde fotografiile celebrilor militari ai Armatei Române, care au pornit drumul în viață de pe aceste plaiuri, însoțite de numele acestora și câteva notițe despre activitatea lor profesională. Deocamdată, vorbește lumii despre generalii din comuna Malu cu Flori un panou ce se găsește în clădirea Primăriei.

„Este o inițiativă pe care am îmbrățișat-o cu drag. Nu puteam trece cu vedere faptul că șapte generali ai Armatei Române au trăit în comuna noastră, sunt fii ai acestor locuri. Este o mândrie pentru noi. Nu cred că sunt multe comunele care să fi dat țării șapte generali. Oameni destoinici, bine pregătiți, care au slujit țara de pe funcții înalte în Armata Română. „Galeria generalilor” va fi amplasată în Căminul Cultural. Va fi un exemplu pentru copiii noștri, o dovadă clară a faptului că, atunci când te dedici învățăturii, când ai un țel și ești ambițios, nu contează de unde pleci”, ne-a declarat primarul comunei Malu cu Flori – Constantin Ion.

În „Galeria generalilor” de la Malu cu Flori, care va fi așezată la loc de cinste în cadrul Căminului Cultural, sunt prezentați:

– General de brigadă Dumitru Nicolae Scarlat, născut pe 18 ianuarie 1965 în satul Capu Coastei. A fost avansat la gradul de general prin Decret Prezidențial în 2007, de Ziua Armatei Române. Avea 42 de ani. Generalul Scarlat a fost comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, continuatoarea Armatei a IV-a „Transilvania”, cu sediul la Cluj-Napoca. Generalul Dumitru Nicolae Scarlat a mai îndeplinit și misiunea de reprezentant militar al României la NATO și Uniunea Europeană, la Cartierul General al NATO de la Bruxelles.

– Generalul de Armată Decebal Ilina, care s-a născut pe 1 aprilie 1948. A avut numeroase funcții de conducere întreaga sa carieră militară. Șef al Direcției de Informații Militare, Locțiitor al șefului Statului Major Militar, Locțiitor al Șefului Departamentului Înzestrării Armatei, Secretar de Stat la Ministerul Industriei , Economiei și Resurselor.

– Generalul de brigadă Decebal Constantin Diaconescu. S-a născut la 23 aprilie 1920. Fiul învățătorului Gheorghe Diaconescu.

– Generalul Titus Popescu s-a născut la data de 25 mai 1913 în satul Runceasa. Fiul învățătorului Ion C Popescu. A fost multă vreme profesor la Academia Militară.

– Generalul Ion Șerb, poate cel mai cunoscut de către oamenii locului, a devenit general la 29 de ani! A ocupat mai multe poziții în conducerea Ministerului Afacerilor Interne. În anul 1961, după ce a a primit gradul de general-locotenent, a fost numit comandantul Armatei a II-a Muntenia. În 1969 a devenit prim locțiitor al comandantului infanteriei și tancurilor. Generalul Ioan Șerb, după o perioadă tumultoasă, s-a întors în comuna natală, Malu cu Flori. În 1996, a candidat din partea Partidului Socialist al Muncii pentru funcția de primar și câștigat alegerile, dedicându-se comunității în perioada 1996-2000. A decedat în ianuarie 2004.

– Generalul de brigadă Mihai Anton s-a născut pe 27 august 1910. A fost învățător. Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” cu mantie și spadă, cea mai înaltă decorație militară românească. În 1995 a devenit cetățean de onoare al comunei Malu cu Flori. Generalul Mihai Anton a decedat în luna iunie 2004.

– Generalul Constantin Emilian Pahonțu s-a născut în martie 1948 în satul Micloșanii Mici. La 29 ianuarie 2003, prin Decretul 74 al Președintelui României, Constantin Emilian Pahonțu a fost înaintat la gradul de general de brigadă, după care a fost trecut în rezervă.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

Senator Ciprian Iacob: Securitatea națională nu se bazează pe noroc! VIDEO

Publicat

pe

Senatorul AUR Dâmbovița Ciprian Constantin Iacob a atras atenția, de la înalta tribună a Parlamentului, că incidentul din Portul Constanța, unde o dronă maritimă a explodat, în data de 5 iunie 2026, nu trebuie trebuie tratat ca un „simplu eveniment tehnic, încheiat fericit pentru că nu au existat victime”. Este clar că statul român nu a funcționat, iar țara noastră doar a avut noroc – spune senatorul Ciprian Iacob, care a adresat o serie de întrebări ministrului Apărării Naționale și așteaptă răspuns punctual pentru fiecare în parte.

„Securitatea națională nu se bazează pe noroc! A primit România scuze oficiale, explicații tehnice, garanții operaționale sau angajamente scrise din partea Ucrainei? A fost informat NATO despre incident. Dacă da, când, prin ce canale și ce tip de consultări au avut loc? Cine răspunde pentru această vulnerabile?

Dacă drona a fost detectată, de ce nu a fost neutralizată înainte de a ajunge în zona portuară? Dacă sistemele existente nu au detectat drona în timp util, care este explicația tehnică și operațională? La ce oră exactă a fost informat Ministerul Apărării Naționale despre prezența unei drone maritime în Portul Constanța? Cine a identificat inițial drona? Prin ce mijloace a fost aceasta observată? Care este distanța exactă dintre locul detonării și terminalele petroliere, depozitele de combustibil, instalațiile industriale sau alte obiective încadrate ca infrastructură critică? Ce tip de dronă a fost implicată în incident? Care erau dimensiunile reale ale dronei, încărcătura explozivă estimată și raza potențială de distrugere în cazul unei detonări necontrolate?

Ce sisteme de supraveghere, scanare, radar, senzori portuari, mijloace ale forțelor navale, ale gărzii de coastă sau alte instituții au detectat sau nu au detectat această dronă înainte ca ea să ajungă în port? Cine a lat decizia privind modul de gestionare a dronei înainte de detonare? A fost o decizie a MApN, a MAI, a autorităților portuare, a Parchetului, a SRI sau a unei structuri operative interinstituționale? Au existat informații transmise de partea ucraineană privind modul probabil al detonării? Dacă da, când au fost primite, ce conțineau și cum se explică faptul că momentul detonării putea fi cunoscut în condițiile în care s-a susținut public că drona fusese pierdută de sub control?

Au fost solicitate Ucrainei date tehnice complete privind drona, misiunea acesteia, traseul inițial, momentul pierderii controlului, coordonatele încărcate și mecanismul detonării? A fost analizată posibilitatea ca drona să fi avut încărcare coordonată sau trasee care vizau zone din Portul Constanța, inclusiv terminale petroliere, depozite de combustibili, instalații industriale sau alte puncte critice?

Dacă drona nu ar fi fost detonată, existau posibilități tehnice de recuperare a datelor de navigație, a traseului, a comunicațiilor care coordonat programul acesteia? Prin distrugerea dronei s-au pierdut probe relevante? Care este stadiul anchetei desfășurate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și ce date putea comunica Ministerul Apărării Naționale fără afectarea anchetei?

A cerut Guvernul României, prin Ministerul Apărării Naționale sau prin Ministerul Afacerilor Externe, explicații oficiale Ucrainei pentru acest incident? Dacă da, când și sub ce formă? A fost transmisă o notă diplomatică oficială către Ucraina? Dacă nu, de ce România nu a procedat cel puțin la fel de ferm precum Grecia într-un incident similar? A primit România scuze oficiale, explicații tehnice, garanții operaționale sau angajamente scrise din partea Ucrainei? Ce măsuri concrete dispuneți pentru creșterea capacității de detecție, interceptare și neutralizare a dronelor maritime în zona Portului Constanța și în zona economică strategică a României de la Marea Neagră?

Există în prezent o procedură clară, aplicabilă imediat, pentru situații în care o dronă maritimă, încărcată cu exploziv, pătrunde în apele române sau în proximitatea unei infrastructuri critice? Când va fi prezentat Parlamentului României în raport complet privind vulnerabilitățile constatate în urma acestui incident și măsurile dispuse pentru apărarea Portului Constanța? Cetățenii români au dreptul să știe dacă statul îi poate apăra. Parlamentul are obligația să ceară răspunsuri. Ministerul Apărării Naționale are obligația să le ofere!”, a spus Ciprian Constantin Iacob – senator AUR Dâmbovița.

VIDEO

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Uncategorized

Țara va fi iar birjărită de pseudo-tehnocrați?

Publicat

pe

Cum era de așteptat, președintele Nicușor Dan și-a numit premier. S-a întâmplat după o lună de așteptări, tatonări, încercat marea cu degetul și, cel mai important, subtilă formă de a-ți manipula conștiința și a te obișnui cu deciziile ordonate, ni s-a sugerat de dimineața până seara, pe toate canalele media că cel nominalizat va fi Eugen Tomac. Fostul președinte al Mișcării Populare, un fost apropiat al lui Traian Băsescu, consilier prezidențial onorific și tip bun la toate dacă i se ordonă. Sub chipul și comportamentul său de om de treabă, docil, politicos, ușor blajin și cu un alt tip de discurs politic, ușor naționalist și cu valențe de unionist, vom vedea ce se ascunde. Cică vom primi un guvern de tehnocrați! Acum, vin iar băieții ăia deștepți cu lada de scule să se facă că repară ce a mai rămas din țărișoara noastră? Baliverne. Nu am crezut niciodată în tehnocrați, mai ales în aceia care își ascund sub salopetă culoarea politică și epoleții. Eu, noi, voi, voiam guvern politic!

Alo, PSD, AUR, PNL, se aude? Românii, la alegerile parlamentare din 2024, au votat pentru democrație, pentru o conducere a țării pe baze doctrinare, în baza unor programe și platforme electorale afișate, asumate. Dacă știam că se ajunge la tehnocrați, de ce mai avem alegeri? De ce ne mai chemați la urne? Ne-am ales cu Nicușor Dan în urma unui frumos scenariu ticluit militărește de la anularea alegerilor prezidențiale încoace. Acum, trebuia să avem și premierul dorit de sistem, de președinte? Cred că da. De ce tac liderii PSD? De ce nu se aude nimic oficial dinspre ograda AUR? Se poartă doar păreri personale, cu valoare de bârfă sau comentariu subiectiv. Cum poți tu, PSD, ditamai partidul, odată câștigătorul alegerilor parlamentare, să accepți să înghiți broască după broască? Oare realizați spre ce vă îndreptați cu această poziție mediocro-duplicitară? Probabil că da. Se răspunde unor ordine, unor comenzi venite din abisul democrației, din ceea ce se numește poziție de drepți tip pro-occidental. Uite așa se îmbolnăvește democrația, inventând concepte, directive cu floricele în păr, dar care poartă sub petale otravă.

Ce poate face Eugen Tomac? Nimic. Va fi doar un exponent al președintelui Nicușor Dan și al camarilei din jurul său. Va răspunde unor comenzi la care nu prea a accesat omul cu chip de fier, Ilie Bolojan. Eugen Tomac este doar o încercare de a păcăli vremurile și situația în care trăim. Partidele mari, cele care au câștigat alegerile, ne arată acum, după aproape doi ani, că am votat degeaba. Pentru liderii acestor formațiuni contează mai mult imaginea, salvarea lor de la colaps, protejarea privilegiilor și pozițiilor personale decât țara! Când văd că este de rău se retrag sub carapace! Nu credeți?! Pentru o vreme, dacă ăsta este scenariul real, pentru o vreme, țara va fi birjărită de pseudo-tehnocrați.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite