Connect with us

Dâmboviţa

Ionuț Vulpescu, deputat: Cum poți fi edilul unei capitale europene și trata instituțiile de spectacol ca pe un mare cămin cultural?

Publicat

pe

Deputatul Ionuț Vulpescu a luat poziție ori de câte ori anumite structuri politice, ale puterii locale sau centrale, au arătat indiferență față de cultura națională, au tratat componentele ce alcătuiesc moștenirea spirituală a neamului nostru cu dezinteres. Fostul ministru al Culturii nu putea trece cu vederea comportamentul ostil al primarului general al Capitalei față de zona culturală bucureșteană. Deputatul social-democrat, cunoscător al problemelor cu care se confruntă instituțiile culturale din Capitala României, oamenii care slujesc ghidați de har și pasiune în aceste temple ale spiritualității, a atras atenția în nenumărate rânduri despre slaba finanțare a sectorului cultural și despre indolența greu de mascat a responsabililor din administrație. În ultima sa declarație politică, Ionuț Vulpescu a criticat Primăria Generală a Capitalei pentru indiferența manifestată față de instituțiile culturale din București.

„Vreau să fiu cât se poate de bine înțeles! Subiectul acestei declarații politice nu are nicio legătură cu stânga sau dreapta. Are legătură cu binele public și este despre calitatea politicilor publice în domeniul cultural, generate și aplicate acum de Primăria Generală a Bucureștiului, un oraș mai mare decât câteva țări, membre ale UE, în termeni de număr de locuitori. De ce Primăria Generală a Capitalei a ucis din fașă independenții din sectorul artelor spectacolelor?

Poziția mea este cunoscută și constantă, în materie: cultura traversează o criză, materială, dar și morală, care nu cu rotația cadrelor se rezolvă, și nici invocând greaua moștenire.

Este dezamăgitor să vezi că singurul lucru care a reușit să stârnească interesul populației bucureștene, și nu numai, pentru zona culturală a fost scandalul iscat între Primăria Capitalei și teatrele bucureștene, care de curând au fost supuse evaluării anuale a managerilor. În urma acestor evaluări, managerul Teatrului Nottara a fost demis, managerul Teatrului Metropolis a demisionat și două posturi au fost scoase la concurs, pentru Teatrul Excelsior și Opera Comică pentru copii, fie sub pretextul unor investiții prea mari în producții care au adus încasări mai mici decât așteptările Primăriei Municipiului București, fie sub pretextul unor investiții prea mici în proiecte culturale, în condițiile în care cea mai mare parte din bugetele instituțiilor de cultură din România merge către plata salariilor angajaților și către cheltuielile de întreținere a instituției.

Proiectele culturale se fac, după cum bine știm, din mărunțișul rămas după împărțirea banilor de la Buget. Interesantă e retorica din dialogul dintre unii reprezentanți ai instituțiilor de spectacolelor și Primărie. „Pentru că te-am votat, trebuie să ne ajuți!”. Greșit. Pentru că e în fișa postului, Primarul General e responsabil de dezastrul subfinanțării acestor instituții, înțelegând că singurul rol pe care îl are e să distribuie manageri în spectacolul puterii. Adică, cine să conducă mai convenabil forme de faliment cultural.

Este momentul în care Primăria Generală trebuie să se trezească, și să înțeleagă că nu este un ”centru de profit”, că misiunea ei nu este aceea de a obține ”valoare pentru acționari”, alții decât cetățenii, ca o corporație oarecare. Bunurile publice, iar activitățile culturale țin de acest domeniu, al bunurilor publice, au alt regim, și alt ”mod de producție” decât o fabrică de conserve. Dar sigur nu-i pasă de oraș și de cetățenii lui. Dacă i-ar păsa, ar gândi în perspectivă, pe termen lung, și ar ieși din tiparul ăsta birocratic de gândire. O birocrație corporatistă, dar birocrație. Orașului îi lipsește sufletul cultural, și se vede. Iar ce se vede nu place nimănui, indiferent de ideologie, vârstă sau de educație. Teatre cu infrastructură vulnerabilă, actori care până mai de curând marșau la Ziua Supraviețuirii Artiștilor, piese politice ridicole în care, vorba lui Caragiale, documentele zboară „două la primărie, două la prefectură” și vistieria instituțiilor de cultură tot goală e. Ceea ce trăim e maniera în care Primăria Generală a Capitalei face economie la buget de la Cultură. De ce? Pentru că, cel mai probabil, Primarul General al Capitalei a făcut economie de cultură în educația sa umană și politică. Altfel, nu se explică deloc cum poți fi edilul unei capitale europene și trata instituțiile de spectacol ca pe un mare cămin cultural”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dâmboviţa

Radu Popa, deputat: Rolul unor lideri este să îndrume, prin comportament și poziționare, mersul corect, etic și moral al societății

Publicat

pe

Deputatul Radu Popa a scris, pe pagina sa de Facebook, un text foarte inspirat despre ceea ce se întâmplă acum în România, despre corupția care și-a întins tentaculele peste instituțiile de bază ale statului român, despre joaca unora, pentru bani mulți, cu sănătatea românilor. Mai înfierează deputatul Popa extremismul care înmugurește tolerat și susținut tocmai de bubele din societate. Extremism care, spune parlamentarul, încearcă să se ascundă sub mantia unui fals patriotism. A mai vorbit Radu Popa și despre indiferența manifestată de unii de la vârf, pentru care problematica națională și subiectele care ard sunt vax. Sunt interesați mai mult de propriul confort. Nu sunt deranjați și nu deranjează!

„În ultimele zile, România a traversat câteva situații cu impact major asupra societății: corupția mascată de la Romarm și apariția unei liste publice a așa-zișilor filoruși, unde apar nume importante din spațiul public, personalități marcante ale vieții publice, lideri de opinie, parlamentari etc. În primul caz, detonarea încrederii în sistemul sanitar prin sabotarea echipării cu materiale medicale în plină criză sanitară este extrem de grav. Dăunează grav sănătății publice, dacă îmi permiteți.

În al doilea caz, asistăm la escaladarea discursului extremist pentru că apariția unei astfel de liste oferă prilej de amplificare și de exacerbare a discursului extremist și naționalist. Patriotismul nu e naționalist. E o pânză făcută din gloria trecutului peste care se sudează mătasea ideilor prezentului și este apanajul omului inteligent. Mătasea nu e un element contodent, ci poate să fie un bun pretext de bună-dispoziție psihică. La noi, însă mulți tac. Putem bănui de ce.

Am făcut un tur de orizont printre personalitățile publice care populează viața noastră județeană și am văzut cum pentru mulți, subiectele de mai sus pur și simplu nu există! Probabil, sub greutatea funcțiilor și sub asediul mai multor idei luminoase ei au fost acaparați de alte realități. Dar rolul unor lideri tocmai acesta este: să îndrume-prin comportament și poziționare-mersul corect, etic și moral al sociețății care le-a dat prima scenă. Altfel, unii semeni pot cădea ușor în capcana de a confunda civilizația cu confortul și, în final, asta să ducă la construirea și promovarea unor modele false. Însă, o astfel de eroare ar avea ca rezultat promovarea unor oameni care nu numai că nu știu ce să facă cu propria lor existență dar au tendința să impună-prin acceptare tacită-alte modele greșite.

Sociologul francez Bourdieu a studiat aceste comportamente și a construit un tipar. El a denumit acest comportament ”violența simbolică” și reprezintă un cadru în care cetățenii dintr-o anume categorie sunt dominați de alții dintr-o categorie dominantă. Puterea celor care domină ”se exercită cu consimțământul inconștient al persoanei care o suferă și care ascunde relațiile de putere care stau la baza relației în care este configurată” după cum spune Bourdieu.

Pe baza cercetării, el apreciază că ”strâns legate de violența simbolică sunt, prin urmare, conceptele de habitus, procesul prin care are loc reproducerea culturală și naturalizarea anumitor comportamente și valori, și de încorporare, procesul prin care relațiile simbolice au efecte directe asupra corpului subiecților sociali”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

ADMINISTRAŢIE

Dâmbovița: A fost semnat încă un contract de execuție în cadrul mega-proiectului de apă și canalizare

Publicat

pe

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, ne anunță despre intrarea pe linie dreaptă a încă unui proiect important pentru confortul și civilizația comunităților din Dâmbovița. Este vorba de semnarea contractului de reabilitare și extindere a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Târgoviște, Aninoasa, Șotânga și Ulmi. Valoarea acestei investiții este de aproximativ 7.400.000 de euro.

Lucrările presupun execuția a 8, 6 km de rețea distribuție apă potabilă și 443 de branșamente, precum și 19,6 km de canalizare și 639 de racorduri. De asemenea, vor fi reabilitate și retehnologizate două stații de pompare. Totodata, se vor construi patru noi stații de pompare a apei uzate și 10,2 km de conducte de refulare. Alte 1,5 km conducte de refulare vor fi reabilitate. Lucrările de execuție au ca termen de realizare 12 luni.

La Ulmi se reabilitează 5,6 km de rețea de alimentare cu apă și se vor efectua 362 branșamente. Va fi extinsă rețeaua de canalizare cu 16,2 km și se vor efectua 515 racorduri. De asemenea, vor fi construite 4 stații noi de pompare a apei uzate și se vor amenaja 10,2 km de noi conducte de refulare.

La Târgoviște se va executa extinderea rețelei de alimentare cu apă cu 1,6 km și vor fi realizate 54 branșamente. Se va extinde rețeaua de canalizare pe o lungime de 1,2 km și vor fi efectuate 26 de racorduri.

La Șotânga, se va extinde cu 1,4 km rețeaua de alimentare cu apă și se va efectua branșarea a 27 de consumatori. De asemenea, va fi extinsă rețeaua de canalizare pe o lungime de 725 m și vor fi racordate la canalizare 29 de gospodării. Se vor reabilita/retehnologiza 2 stații de pompare existente și vor fi reabilitate 1,5 km de conducte de refulare.

La Aninoasa, se va executa extinderea rețelei de canalizare cu 1,4 km și branșarea la aceasta a 69 de gospodării.

„Contractul semnat este parte a celui mai mare proiect cu fonduri europene din întreaga regiune, „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Dâmbovița″, prin care, cu ajutorul fondurilor europene de aproximativ 422.000.000 de euro, vom reuși să creștem gradul de confort a peste 250.000 de dâmbovițeni”, a precizat președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats