Connect with us

OPINII

Marea resetare a lumii

Publicat

pe

În ultimul timp, am fost reținut, m-am abținut de la comentarii, de la analize, puncte de vedere, critici. Sunt doar simple exerciții democratice, care îți sporesc armata de dușmani și reprezintă excelente pretexte de a fi înjurat ca la ușa cortului de unii mormoloci de pe rețelele de socializare, transformați într-un soi de influenceri de turmă sau teleghidați de anumite cercuri de interes.

De ce să mai intervii, să te așezi în drum, să fii călcat de trenul istoriei pornit de mecanicii din umbră ai lumii și programat să nu se oprească decât la semnalul lor, în gările preferate, indiferent de ceea ce se întâmplă în jur? Am constatat că până și politicienii au rămas fără cuvinte. Nu știu cum trebuie procedat în această perioadă de confuz mondial, când rosturile lumii au fost date peste cap de entități care nu își asumă responsabilitatea faptelor lor. Nu este încă momentul. Ne fericesc zi de zi cu câte o schimbare care ne spulberă orice intenție de a mai întrezări binele. Viitorul este ghemuit în tenebre.

A fost pandemia. Practic, atunci a fost deschisă Cutia Pandorei. A venit apoi liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, după care a început războiul din Ucraina. Cui pe cui se scoate. Sfera politică a intrat în amorțire. A trecut pe modulul de avarie. Acum, pare că rezistă din inerție. Democrația, libertatea, pe fondul unei neputințe generale, pare că se diluează. La ce mai sunt bune când te copleșește lupta pentru supraviețuire? De pe chipurile oamenilor începe să dispară nuanța aceea plăcută de senin, de liniște, de mulțumire. Cutele de pe frunte s-au adâncit, ba chiar s-au răspândit și în suflete…

Trăim o perioadă ciudată la umbra acestui vârtej care ne-a amețit existența și care ne pregătește ceva și mai tare. Și nu are treabă cu politica, cu liderii de opinie, cu democrația. Acestea sunt piese care și-au pierdut consistența, rolul. Nu știm ce vine. Nu știm ce ne așteaptă. Confuzia s-a răspândit mai abitir decât COVID-19. Există, cu siguranță, undeva, un comandament general care a trecut la butoane. Orice criză, a spus-o istoria, a generat revoluții, războaie, a anihilat democrația, libertatea. Ne dăm cu părerea, avem dreptul la opinie, ne înjurăm unii pe alții, lansăm soluții, variante de ieșire la liman, dar nu schimbăm nimic. Facem doar exerciții civice într-o lume plină ochi de incertitudine și jocuri oculte. Pare că vin vremurile unei resetări existențiale dictate de nu știm încă cine. Lumea merge înainte sau își caută un nou început?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

La mulți ani, România! La mulți ani, popor frumos!

Publicat

pe

Este 1 Decembrie, români! Suntem mai triști. Suntem mai fericiți. Sau doar suntem. Și încercăm să fim mai departe, chiar dacă timpurile sunt hâde! Chiar dacă patriotismul se ascunde sub interese, funcții, salarii imense și câte alte ghișefturi despre care cei care au pierit pe baricade în 1989, dacă ar fi auzit atunci, ar fi râs amar și poate ar fi plecat acasă dezamăgiți.

Este ziua noastră, a celor care respirăm cu fața aproape de glodul bătucit în istorie de cotropitori. A celor care și-au semănat propriul sânge, pentru ca noi să avem astăzi rod bogat. Este ziua olarului, a dăltuitorului în piatră, a lucrătorului de pe ogoare, a brutarului și zidarului. Este ziua valului care a rezistat pe marea istoriei zbuciumate.

Să nu o lăsăm să fie doar a lor, a dispozitivelor stereotipe, a insignelor, a însemnelor, a gesturilor de vitrină și a discursurilor reci, linerare, în care, de la an la an, vezi doar o virgulă schimbată și un pas de defilare mai antrenat!

Este ziua noastră, români! A celor care nu mai marșăluim în opinci până la Alba Iulia, dar care avem aceiași răbdare și încredere că mâine, poate, va fi mai bine.

1 Decembrie deschide poarta speranțelor, bucuriilor și încrederii. O zi de sfârșit și început. Un dar copt prin jertfa străbunilor și oferit nației române. Să luăm și noi câte o bucățică din această împlinire istorică a Unirii și să ne ungem cu ea sufletele ostoite de neîmplinire și dezamăgire. Să credem mai mult în Dumnezeu și să fim mai atenți la mersul vremurilor și la cei ce vor să le stăpânească!

Este 1 Decembrie, români. Rugați-vă divinității pentru binele neamului nostru și priviți curat, liber, curajos, dincolo de tribunele ticsite de conducători trecători. La mulți ani, România! La mulți ani, popor frumos!

Citește în continuare

OPINII

Drosophila de Facebook…

Publicat

pe

Nu mai este o noutate faptul că spațiul virtual a devenit și o tribună a nebunilor, a incompetenților și a tot soiul de refulați sau elemente marginale ale societății, care încearcă să își facă loc în memoria colectivă cultivând bălării și mitraliind, folosind invective și rahatul mintal pe care îl produc din belșug, pe toți cei care stau în calea mediocrității lor, amestecată cu o doză nemăsurată de răutate.

Cum spunea un maestru al presei românești, „prostul satului, ajutat de rețelele de socializare, a devenit influencer” și, din această postură, ldă sfaturi, îi jignește la greu pe cei care nu îi împărtășesc ideile mizerabile, incită la ură și își varsă lăuturile produse de creierul său pe aleile civilizației fără să îi pese.

Cad victime acestui preistoric coborât din copac direct pe Facebook chiar și oamenii pe care nu i-a văzut în viața lui, cu care nu a interacționat niciodată. Încearcă să fie vizibil. Pozează în salvatorul nației, în eroul uliței. El care s-a aflat într-un continuu naufragiu pe valurile vieții, iar țintele și scopul lui existențial sunt să murdărească imaginea altora…

Pe ăștia trebuie să îi suportăm atâta timp cât există Facebook-ul. Acolo au ei cuib. În această junglă ciudată unde binele se amestecă cu răul, ca într-un turn Babel modern, unde se folosesc like-uri și comentarii mincinoase. Cu asemenea ființe care trăiesc în peșterile întunecate ale Facebook-ului nu ai cum să comunici. Nu le poți schimba limbajul, gândirea, conduita. Nu îi poți pune pe drumul cel bun, fiindcă ei trăiesc din scuipat oamenii. Fără această ură ancestrală mor, se dezintegrează, devin nimeni.

Cel mai bine este să nu îi bagi în seamă, să îi ocolești, să nu le dai nicio atenție. Să nu le dai aer. Sunt precum musca de bălegar, cu cât o agiți mai tare, cu atât te sâcîie mai mult. Indiferența este cel mai eficient insecticid pentru o astfel de „Drosophila de Facebook”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats