Connect with us

OPINII

Marea resetare a lumii

Publicat

pe

În ultimul timp, am fost reținut, m-am abținut de la comentarii, de la analize, puncte de vedere, critici. Sunt doar simple exerciții democratice, care îți sporesc armata de dușmani și reprezintă excelente pretexte de a fi înjurat ca la ușa cortului de unii mormoloci de pe rețelele de socializare, transformați într-un soi de influenceri de turmă sau teleghidați de anumite cercuri de interes.

De ce să mai intervii, să te așezi în drum, să fii călcat de trenul istoriei pornit de mecanicii din umbră ai lumii și programat să nu se oprească decât la semnalul lor, în gările preferate, indiferent de ceea ce se întâmplă în jur? Am constatat că până și politicienii au rămas fără cuvinte. Nu știu cum trebuie procedat în această perioadă de confuz mondial, când rosturile lumii au fost date peste cap de entități care nu își asumă responsabilitatea faptelor lor. Nu este încă momentul. Ne fericesc zi de zi cu câte o schimbare care ne spulberă orice intenție de a mai întrezări binele. Viitorul este ghemuit în tenebre.

A fost pandemia. Practic, atunci a fost deschisă Cutia Pandorei. A venit apoi liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, după care a început războiul din Ucraina. Cui pe cui se scoate. Sfera politică a intrat în amorțire. A trecut pe modulul de avarie. Acum, pare că rezistă din inerție. Democrația, libertatea, pe fondul unei neputințe generale, pare că se diluează. La ce mai sunt bune când te copleșește lupta pentru supraviețuire? De pe chipurile oamenilor începe să dispară nuanța aceea plăcută de senin, de liniște, de mulțumire. Cutele de pe frunte s-au adâncit, ba chiar s-au răspândit și în suflete…

Trăim o perioadă ciudată la umbra acestui vârtej care ne-a amețit existența și care ne pregătește ceva și mai tare. Și nu are treabă cu politica, cu liderii de opinie, cu democrația. Acestea sunt piese care și-au pierdut consistența, rolul. Nu știm ce vine. Nu știm ce ne așteaptă. Confuzia s-a răspândit mai abitir decât COVID-19. Există, cu siguranță, undeva, un comandament general care a trecut la butoane. Orice criză, a spus-o istoria, a generat revoluții, războaie, a anihilat democrația, libertatea. Ne dăm cu părerea, avem dreptul la opinie, ne înjurăm unii pe alții, lansăm soluții, variante de ieșire la liman, dar nu schimbăm nimic. Facem doar exerciții civice într-o lume plină ochi de incertitudine și jocuri oculte. Pare că vin vremurile unei resetări existențiale dictate de nu știm încă cine. Lumea merge înainte sau își caută un nou început?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Publicat

pe

România se află într-un blocaj politic fără de precedent. De ce? Fiindcă de la an la an, din 1990 încoace, am observat că reprezentanții clasei politice sunt din ce în ce mai slabi, fără discurs, fără esența aceea de patriotism, mai neinteresați de dezvoltarea socio-economică a țării. Au transformat o profesiune de credință, de har, de curaj, într-o banală meserie de făcut bani și de stat la adăpost!

Se vede de la o poștă că, în cei peste 35 de ani scurși de la revoluție, s-a dezvoltat minunat sistemul interesului de grup. Politicienii și acoliții, patroni de firme, o parte importantă a bugetarilor, spuma de prin ministere, agenții, companii și alte componente ale structurilor de forță, au dus-o și o duc bine. Nu au mai avut parte de convulsii sociale, mișcări de stradă, proteste și alte manifestări publice ce țin de domeniul democrației și libertății. La ce mai folosesc? Ne adunăm cu ora, scandăm și suflăm în vuvuzele și apoi plecăm acasă, că ni se face foame. Problemele rămân la fel. Nerezolvate.

Românii de rând, noroc cu aderarea la Uniunea Europeană, s-au răspândit pe Bătrânul Continent in căutarea unui trai mai bun. Unii au rămas prin Occidentul prosper, alții au trudit, au strâns ban pe ban să revină acasă pentru a-și turna în ogrăzi căsoaie, embleme ale scăpării de sărăcia materială, căci restul nu îi interesează. Cum merge țara? Cine ne sunt conducătorii? Sunt bune sau nu deciziile pe care le iau? Nu contează. „Să mai meargă afară o vreme”, îți zice românul pribeag. „Mai am de făcut un gard, o magazie și, gata, poate să se termine tot!”. La atât se oprește libertatea și democrația. Și, la umbra acestei stări, politicienii noștri, buni dar mai mult rău intenționați, reprezentanții sistemului nevăzut mereu cu mâna pe butoane, își fac de cap.

Cum este posibil să fim conduși în continuare de un guvern demis prin moțiune? Cum este posibil ca cele două mari partide care au dărâmat teoretic Guvernul Bolojan să nu își asume guvernarea din prima clipă, să iasă cu pieptul în față, să demonstreze că luptă pentru țara asta? Simulacre de politicieni. Vânduți, obișnuiți doar cu manevre de culise, cu semne, pixuri și creioane colorate, cu orgolii și ambiții, doar pentru a-și păstra jilțul, privilegiile.

Și ne-am pricopsit și cu un președinte de țară, unul din zona ONG. Ales pe criteriul „nu am avut încotro”. Fiindcă, așa suntem noi românii, nu riscăm. Preferăm apele line, fără să realizăm că sunt mai periculoase și mai adânci decât cele nărăvașe.

Reclama

Acum ce facem? Așteptăm. Ce? Frământăm nedumerirea. Cel mult, înjurăm și comentăm spărgând semințe de floarea soarelui și aruncând cojile pe caldarâmul fierbinte al patriei. Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Încă un fâs de negociere la Cotroceni!

Publicat

pe

Ne îndreptăm din ce în ce mai sigur spre alegerile anticipate. Nici astăzi, la întâlnirea de la Cotroceni, nu s-a întâmplat mare brânză. Discuții. Posibile negocieri. Strângeri de mână pe fondul complezenței. Orgolii de politicieni și atât.

Criza merge mai departe, iar Bolojan și USR-iștii rămân în continuare la butoane, în ciuda câștigătorilor alegerilor parlamentare, perdanți de conjunctură, PSD și AUR. Este de noaptea minții! Numai în democrația noastră originară se poate întâmpla ca țara să fie condusă de ultimii clasați: PNL, USR și conservantul politic UDMR, aflat mereu lângă stupul cu miere.

Întâlnirea de la Cotroceni a avut, după umila mea părere, miros de aranjament meschin. Încă un fâs! Nicușor Dan, cu bagajul pregătit să plece la Paris, să sărbătorească Ziua Franței și iar cu o semipropunere de conjunctură, Alexandru Nazare, și cu încăpățânatele și de amețit poporul dorințe, PSD nu vrea să guverneze cu USR și PNL, USR și PNL nu vrea să împartă puterea cu PSD. Cu AUR nu vrea să se asocieze nimeni. UDMR prezent în tot și în toate. Minoritățile sunt în poza de grup. Ceva de vis!

Dragi politicieni, ăștia cu care, din păcate, ne-am pricopsit! Dacă aveți sânge în instalație, haideți, la anticipate! Este cel mai bun indicator al funcționării democrației în România! Simulacrele de negocieri și aranjamente de culise vă duc și mai mult în derizoriu, iar noi, poporul, avem impresia că ne desconsiderați!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite