Greenpeace România a participat, săptămâna aceasta, la o consultare publică în stradă, în fața Casei de Cultură din comuna Doicești, județul Dâmbovița, ca reacție la decizia de a amplasa reactoare nucleare de tip SMR pe amplasamentul fostei termocentrale fără ca localnicilor să li se ofere șansa să-și clarifice nelămuririle și să își exprime atitudinea față de acest proiect.

Activiștii Greenpeace au venit în sprijinul comunității cu puncte de vedere și informații de la experți internaționali în energie nucleară și cu un mesaj ferm: STOP NUCLEAR.

„Interesul României cu privire la tehnologia SMR a fost manifestat încă de anul trecut. Intenția autorităților este de a plasa reactoarele în incinta fostei termocentrale de la Doicești, chiar în interiorul localității, la mică distanță de casele oamenilor.

Demersurile Greenpeace vin și în contextul în care oficialii Nuclearelectrica au evitat să răspundă la întrebările media și ale autorităților locale din regiune cu privire la riscurile la care sunt supuși localnicii.

Într-o conferință de presă din 15 iunie 2022 de la Doicești, la care nu au fost invitați și cetățenii localității, directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a omis să ofere un răspuns clar în legătură cu zona de excludere pentru reactoarele care urmează să fie amplasate. Nici până astăzi, Nuclearelectrica nu a făcut publică această informație.

Reclama

Pe lângă riscurile pe care le presupune amplasarea discutabilă a reactoarelor, acest proiect necesită costuri imense de implementare și mentenanță, costuri care nu sunt justificate atunci când le raportăm la capacitatea de producție a acestor instalații. Mai mult, această tehnologie este încă în curs de dezvoltare și implementarea ei este anevoioasă. Practic, nu există niciun reactor de tip SMR nicăieri în lume; proiectul de centrală nucleară propus de compania NuScale, compania care comercializează reactoarele, nu a ajuns nici măcar la stadiul de prototip funcțional.

În completarea argumentelor tehnice, se pune și problema viziunii strategice de a extinde capacitatea nucleară de producție de energie în contextul unui climat politic din ce în ce mai instabil. Războiul din Ucraina a demonstrat că nu poate fi garantată stabilitatea politică pentru întregul interval de mai multe decenii în care funcționează centralele nucleare, și nici pentru moștenirea foarte îndelungată a deșeurile radioactive.

Riscurile numeroase și însemnate punctate de specialiști, costurile uriașe, faptul că proiectul a început să fie implementat fără să se fi făcut o consultare publică în mai multe locații posibile, ridică multe semne de întrebare cu privire la aparatul instituțional care va fi responsabil de construirea și operarea în siguranță a acestor reactoare nucleare.

Jan Haverkamp, expert în energie nucleară și politici energetice la Greenpeace, a declarat: Investițiile nucleare reprezintă o diversiune de la prioritățile actuale. Am văzut acest fenomen mai ales acum, în timpul crizei energetice cauzate de invazia rusă în Ucraina, observând cum energia este folosită ca armă în acest război de către Rusia față de restul Europei. În loc să ajute cetățenii să facă față prețurilor ridicate, sprijinindu-i activ prin măsuri de eficiență energetică, în loc să se concentreze pe reducerea risipei de energie în industrie, pe adaptarea cererii la disponibilitate și să facă investiții în surse de energie regenerabilă exploatabile rapid, politicienii vorbesc despre energia nucleară. Aceasta arată că au interese personale mai mari în proiecte megalomane decât în bunăstarea cetățenilor sau în situația de urgență climatică”, se precizează într-un comunicat pe care Greenpeace România l-a remis către mass-media.

Dezbaterea de joi, 3 noiembrie, a fost organizată de senatorul de Dâmbovița Dragoș Popescu.

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News