Connect with us

OPINII

Omul… golit de om!

Publicat

pe

Am urmărit și eu, dintr-o curiozitate de cinefil, filmul Teambuilding. O capodoperă, cu ghilimele de rigoare, a prezentului absurd în care trăim. Ghidușeala vulgară pe care o numim în viața reală socializare, stare de bine, plăcere, transpusă cinematografic. Un pic din noi se regăsește acolo. Nu râdem pentru că nu pare a fi vorba de o comedie, ci de realitate. Mai de grabă ar trebui să plângem că trăim în acest secol atât de crud, de goi, de instinctual. Ne înroșim și ne amuzăm discret. Feriți copiii! Cât puteți. Oricum, sunt deștepți și o să caute ei singuri să vadă despre ce este vorba.

Ne deranjează probabil că s-a vrut musai (nu mai este deloc greu în ziua de azi!) să se expună la vedere tarele de caracter ale unor oameni, modul în care pricep viața, structura dezbrăcată a unei organizații care se vrea a fi antemergător social, modelator de opinii și viziune, chiar și doar de natură comercială. Jocuri de societate fără prejudecăți!

Substanța acestui film nu există. Este diluată în vulgar, în replici de care ți se face rușine dacă le auzi chiar fiind singur în fața ecranului. Un fel de pornografie verbală. Totul curge din inerție. Este drept, realitatea bate filmul! Comportamentul de acolo există în toată splendoarea lui. Se manifestă. Nu are grade, trepte. Dar, parcă nu trebuie musai să îl ambalăm în lux și să îl lansăm pe piață la nivel de element cultural. Vulgarul nu ar trebui multiplicat.

Am înțeles. Ce se întâmplă în film, cu tot cu replici, cu acțiune, situații, întâlnim la nivel de obișnuit pe rețelele de socializare. Este plin TikTok-ul de filmulețe grotești, penibile aduse parcă din preistoria instinctului sexual. Asta se cere. Asta se dă. Mintea nu mai trebuie bruscată, ci relaxată până la nivelul de nimic.

Filmul a fost turnat, culmea, într-o zonă montană din Dâmbovița, la un hotel select din Bucegi. Nu prea se potrivește peisajul cu scenariul, dar trebuia realizat undeva. Trebuia să apară și un indiciu publicitar de acest tip pe cârca județului. Parcă a mai fost odată un pitic porno…

Filmul a prins. Nici nu avea cum. Era în care trăim este plină de superficialitate, de iluzii și instinct, iar profundul spiritual a devenit o anexă existențială de care ne aducem aminte doar la greu, când avem un vis urât. Atunci, încercăm din răsputeri să restabilim sistemul care ne deosebește de celelalte viețuitoare de pe pământ, dar, din păcate, nu prea mai merge, rămânem prinși într-un perpetuu… teambuilding instinctual.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Zorii neprevăzutului…

Publicat

pe

Poporul a ales. Avem la dispoziție două rele. Spre altceva nu avem cum să ne poziționăm. Poporul suveran a hotărât. Și eu la fel! Nu voi merge să votez la turul doi al alegerilor prezidențiale. Pentru ce aș putea face acest lucru? Pentru stabilitate? Aș! Pentru democrație? E vag. Pentru bunul mers al societății românești? Mă îndoiesc. Pentru speranțe? Până când?

Ne aflăm într-o perioadă ciudată a istoriei României. Ne-am întors la „escu”, unul altoit și cu valențe paranormale. Suntem undeva la marginea prăpastiei. Parcă așteptăm pe cineva să ne facă vânt în hăul neprevăzutului. Au ajuns românii să voteze sub emoția sintagmei naționaliste și a aforismului cu nuanțe hipnotice, duși în această situație de politicienii care au marșat mai mult în plan personal spre prosperitate, spre zorii aceia ai binelui comun care, pe parcurs, se disipa în particular. Românii au dat la o parte promisiunile și programele electorale, ce s-a făcut bun și ce urma să se întâmple benefic, și i-au adus în față pe Călin Georgescu și pe Elena Lasconi. A fost răzbunare? Curent politic sau stare de disperare? Resetarea aceasta subită a clasei politice realizată cu un soi de fanatism social este fără de precedent.

Mare atenție la ceea ce se va întâmpla mai departe! Acum vine cu adevărat vremea politicienilor adevărați, a celor care stau de strajă, dârji, care apără democrația și libertățile câștigate în decembrie 1989.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Efectul Georgescu asupra democrației…

Publicat

pe

Se miră unii care stau la butoane de o veșnicie și nu fac nimic, doar le șterg de praf și încasează salarii barosane, cum de a putut independentul Călin Georgescu să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale. Uite că a intrat! Adus de voi, politicienii de mucava, cei care ați creat dezechilibru, care ați împărțit țara între clasa care consideră că i se cuvine totul, folosind democrația, alegerile pentru a-și atinge acest scop, și restul poporului, considerat servant umil. Nu ați schimbat atitudinea, mesajul, comportamentul și am ajuns aici, la momentul în care un individ apărut din neant, din nimic, cu un limbaj aforistic bine pus la punct, cu replici aproape hipnotice, calculate, cucerește internetul și, implicit, pe românul care aștepta să apară cineva care să îi aprindă fitilul nemulțumirilor și al neîmplinirilor. Călin Georgescu l-a aprins. Și așa a pornit tăvălugul care a strivit sondajele plătite cu milioane de euro, campaniile făcute cu vagoane de materiale de propagandă și spațiile de emisie cumpărate, la fel, cu alte sume cu multe zerouri în spate.

Călin Georgescu este produsul unui sistem arogant, prosper, care iubește democrația fiindcă, prin ea, se menține perpetuu la putere. Nu se aștepta Marcel Ciolacu să iasă din cursa prezidențială. El care avea în spate un un complex politic bine pus la punct. Ba chiar destule realizări în plan politic și guvernamental. Uite că întreaga mașinărie s-a împotmolit în terenul electoral fertil, propice dezvoltării sintagmelor patriotarde și exaltării create de Călin Georgescu. La fel a pățit-o și George Simion. Discursul său a fost palid pe lângă divagațiile subtile, dar simple ale lui Georgescu.

Verbul, intuiția, siguranța, plasticitatea cuvântului vorbit, au prins viață la Calin Georgescu. Au pătruns nu în conștiințe, ci, aproape orbește, direct în inimi. De acolo a pornit acest val pe care încearcă acum unii să-l oprească cu Curtea Constituțională, sporind astfel cota de imagine și simpatie a candidatului Călin Georgescu. Chiar dacă acesta dispare, urma rămâne, iar actuala clasă politică, dacă nu se resetează, se va mai împedica de ea. Și există riscul să nu se mai poată ridica! Dramul de echilibru politic rătăcit acum într-o ceață densă a neîncrederii îl poate aduce doar alegerile parlamentare. Dar și aici sunt probleme, fiindcă distanța dintre primul tur al prezidențialelor și scrutinul general este prea mică și omul încă nu s-a dezmeticit. Efectul Georgescu încă lucrează…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite