OPINII
Suntem mulți, însă din ce în ce mai singuri…

Trăim niște vremuri ciudate, însemnate. Ni se transmit, parcă din măruntaiele Universului, semnale că ceea ce se întâmplă acum pe planeta noastră nu este tocmai bine. Se dă un restart. Am intrat, cu voia sau fără voia noastră, într-o eră nesigură, rece, absurdă, dominată de principiile forței oarbe, de tarele urii și ale acaparării a tot ce se poate, indiferent de mijloacele folosite, fără să te gândești că în jurul tău sunt și alții care au dreptul la viață și la un dram de tihnă.
Nu mai există limite. S-au creat grupuri, sisteme controlate politic sau din alte culoare ascunse ale puterii, care vor să dețină totul. Abjecția și parvenitismul au devenit norme. Incapabilii se cred buricul pământului și, când mai urcă câte o treaptă pe scara trecătoare și urinată a puterii, uită de rădăcini, de toți cei care le-au fost aproape, chiar scut. Oligofrenii au devenit influenceri. Proștii dau verdicte.
Democrația, libertatea și drepturile omului sunt piese desuete, goale, fără conținut, folosite doar pe scenele unde se face imagine. Banală. Umbre. Demagogia a devenit o știință. Politica, o competiție de tipul cine minte mai bine și mai mult. Pandemia, războiul din Ucraina, crizele create de schimbările bruște și aproape ireale de pe piața energiei și a gazelor naturale ne-a abrutizat. Instinctul de supraviețuire a capătat forme patologice. Ne-am transformat în… homo supermarketus. Cumpărăm orice, oricând și oricât de mult!
Conflictul din Ucraina a devenit ca un joc de șah sângeros privit de pe margine de simpatizanții ambelor echipe aflate în confruntare.Din când în când, fiecare mai pune câte un pion pe masa de joc, nebuni și cai ai războiului. Câte o regină se dă în stambă. Se trișează la greu în numele conceptului de bine.
Pe cerul planetei au început să apară tot soiul de baloane, de obiecte neidentificate, ca niște elemente prevestitoare ale timpurilor negre care vin.
Planeta fierbe. Răul dă pe dinafară, dar ne-am obișnuit cu el. Ne punem mănuși și măști și ne vedem resemnați de treburile noastre. Echilibrul, firescul uman, este înăbușit în compasiune. Cutremurele ne zgâlțâie casele, ne îngroapă sub dărâmături pe cei dragi, dar nu ne așează pe o axă a credinței și recompunerii existențiale. Plângem, oftăm și mergem mai departe în același ritm, cu același bagaj de nepăsare în spate.
Trăim vremuri aproape apocaliptice, dar nu le vedem fiindcă nu vrem să privim mai departe de ceea ce ne interesează direct. Suntem mulți, însă din ce în ce mai singuri…
OPINII
În ce țară mai trăim?

De mai bine de trei luni, suntem conduși de un Guvern demis. Un primar declarat incompatibil rămâne în funcție, bine aparat de sistem. De neimaginat! Prefectul i-a tăiat doar 10% din salariu! Președintele României convoacă la negocieri pe cine vrea burta lui, sfidând partidele care au câștigat alegerile. Dar, nu par nici ele prea mult deranjate la stomac! La Cotroceni încep alte discuții. În același stil și ritm care nu vor duce la nimic bun.
Cu o zi, două, înainte de micșorarea accizei la motorină, prețurile la pompă au crescut. O minune marcă românească! Și Statul tace. De ce? Îi convine? Președinta Curții Constituționale, instituția care a anulat alegerile prezidențiale, se întâlnește la secret cu premierul demis Ilie Bolojan. Unde credeți? În curtea Senatului României! Se întâmplă înainte ca judecătorii constituționali să decidă soarta Legii Integrității contestată de Nicușor Dan și alianța PNL-USR. Întâmplare? Coincidență? Magistrații au protestat când au aflat de această întâlnire de taină. Dar, așa cum se întâmplă la noi, puterea tace. Este o formă de sfidare. Românul tace. Din ignoranță. Tăcerea a devenit nu regulă de aur, ci indiferență patologică. Pe toată linia!
Stupoare! De Sfânta Marie Mare, președintele țării nu a fost prezent la Ziua Marinei. L-a trimis pe premierul demis, cu 10% credibilitate, la ceremonialul militaro-religios. Nicușor Dan a mers la slujba religioasă, departe de Constanța, apoi a vizitat, într-o ținută de stradă, o mătușă! A uitat că este șeful statului și această demnitate conferită prin votul și încrederea poporul român impune un alt comportament și un alt program.
Reprezentanții Partidului Social Democrat nu mai au zvâc, parcă au intrat într-o amorțire controlată. Busola acestui partid nu și-a revenit. Caută la nesfârșit Nordul. Direcția. Pare că nu vor să o găsească! E mai bine așa!
La AUR, în afară de șiruri de vorbe și declarații, nu se simte nimic. Reprezentanții acestei formațiuni stau doar cu ochii pe sondaje. Se trăiește politic încă din teorii. Practica este inconfortabilă.
Democrația a devenit parcă o cocotă violată, la rând, de întreaga clasă politică. Nimeni nu o mai respectă. Este jignită și scuipată din ce în ce mai des pe ambii obraji. Ba unii, din vârful grămezii, o dezbracă și râd de ea în văzul lumii și nu le pasă.
Suntem avertizați că, din cauza închiderii centralei nucleare de la Cernavodă și a importurilor masive de energie electrică, prețurile vor sări în aer. La toate. Întrebarea este unde și cât vor mai exploda? În curând, nu o să mai fie nici aerul la liber!
Dronele au devenit deja o obișnuință la graniță, pe mare și pe plaje. Ro- Alert, un simplu ceas deșteptător! Distrugerea acestor aparate de război nu mai aduce medalii și onoruri piloților. A fost un film. A trecut momentul. Acum, gata, intrăm în normalitate!
Cei 8 centimetri câștigați pe Dunăre nu au avut efectul scontat. Unitatea 2 tot s-a închis! Explozia a creat dâmbul. Barjele, înțepenite în prostie. Au fost sparte degeaba câteva milioane de euro. Răspunde cineva? Pagube colaterale!
Una tare! Unele țări din Vest caută să închirieze închisori în statele europene pentru infractorii lor. La noi, sigur nu vor găsi. Deocamdată, sunt pline de bărbați care și-au bătut nevestele și amantele, de șoferi băuți și fără permis de conducere, de hoți de mărunțișuri și traficanți rurali de cannabis.
OPINII
Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

România se află într-un blocaj politic fără de precedent. De ce? Fiindcă de la an la an, din 1990 încoace, am observat că reprezentanții clasei politice sunt din ce în ce mai slabi, fără discurs, fără esența aceea de patriotism, mai neinteresați de dezvoltarea socio-economică a țării. Au transformat o profesiune de credință, de har, de curaj, într-o banală meserie de făcut bani și de stat la adăpost!
Se vede de la o poștă că, în cei peste 35 de ani scurși de la revoluție, s-a dezvoltat minunat sistemul interesului de grup. Politicienii și acoliții, patroni de firme, o parte importantă a bugetarilor, spuma de prin ministere, agenții, companii și alte componente ale structurilor de forță, au dus-o și o duc bine. Nu au mai avut parte de convulsii sociale, mișcări de stradă, proteste și alte manifestări publice ce țin de domeniul democrației și libertății. La ce mai folosesc? Ne adunăm cu ora, scandăm și suflăm în vuvuzele și apoi plecăm acasă, că ni se face foame. Problemele rămân la fel. Nerezolvate.
Românii de rând, noroc cu aderarea la Uniunea Europeană, s-au răspândit pe Bătrânul Continent in căutarea unui trai mai bun. Unii au rămas prin Occidentul prosper, alții au trudit, au strâns ban pe ban să revină acasă pentru a-și turna în ogrăzi căsoaie, embleme ale scăpării de sărăcia materială, căci restul nu îi interesează. Cum merge țara? Cine ne sunt conducătorii? Sunt bune sau nu deciziile pe care le iau? Nu contează. „Să mai meargă afară o vreme”, îți zice românul pribeag. „Mai am de făcut un gard, o magazie și, gata, poate să se termine tot!”. La atât se oprește libertatea și democrația. Și, la umbra acestei stări, politicienii noștri, buni dar mai mult rău intenționați, reprezentanții sistemului nevăzut mereu cu mâna pe butoane, își fac de cap.
Cum este posibil să fim conduși în continuare de un guvern demis prin moțiune? Cum este posibil ca cele două mari partide care au dărâmat teoretic Guvernul Bolojan să nu își asume guvernarea din prima clipă, să iasă cu pieptul în față, să demonstreze că luptă pentru țara asta? Simulacre de politicieni. Vânduți, obișnuiți doar cu manevre de culise, cu semne, pixuri și creioane colorate, cu orgolii și ambiții, doar pentru a-și păstra jilțul, privilegiile.
Și ne-am pricopsit și cu un președinte de țară, unul din zona ONG. Ales pe criteriul „nu am avut încotro”. Fiindcă, așa suntem noi românii, nu riscăm. Preferăm apele line, fără să realizăm că sunt mai periculoase și mai adânci decât cele nărăvașe.
Acum ce facem? Așteptăm. Ce? Frământăm nedumerirea. Cel mult, înjurăm și comentăm spărgând semințe de floarea soarelui și aruncând cojile pe caldarâmul fierbinte al patriei. Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?
ADMINISTRAŢIEacum 7 zileRăzvad, singura comună din Dâmbovița care asigură gratuit servicii de recuperare pentru pensionari. VIDEO
ACTUALITATEacum 6 zileTârgoviște. Două concerte de „Zilele Cetății” 2026. Vezi programul integral aici!
Dâmboviţaacum o săptămânăTârgoviște. Incendiu de vegetație cu degajări mari de fum în zona Romlux
ACTUALITATEacum 7 zileDoliu în Baroul Dâmboviţa. Avocata Flory Săndulescu a trecut la cele veșnice
ACTUALITATEacum o săptămânăCălătorii reclamă din nou Grup Atyc. Microbuze supraaglomerate, șoferi recalcitranți, toalete insalubre în autogară
Prahovaacum 3 zileCasă de 200 mp a fost distrusă de foc
ADMINISTRAŢIEacum o ziVoinești. Așa da! Confort și civilizație până-n vârf de deal, lângă pădure
ADMINISTRAŢIEacum o ziTransport gratuit în Târgoviște, în fiecare zi de vineri, începând cu luna septembrie 2026



























