Connect with us

ACTUALITATE

Scenograful și artistul plastic francez Jean Guy Lecat a vorbit despre decorul teatral ca imaginație

Publicat

pe

Întâlnirile cu presa, cu actorii și staff-urile echipelor participante la Festivalul Babel de la Târgoviște sunt nu doar ședințe de informare asupra programului dramatic desfășurat și despre ceea ce urmează să se întâmple câteva ore mai târziu pe scene, în spațiile alocate spectacolului teatral sau pe străzi, ci adevărate cursuri despre teatrologie, despre idei, viziuni, concepții regizorale și scenografice, despre condiția actorului în vremurile pe care le trăim și despre multe alte subtilități cu care se întretaie arta dramatică.

Astăzi – 5 iunie 2023, la discuțiile inițiate de maestrul Mc Ranin, managerul Teatrului Tony Bulandra Târgovişte și președintele Festivalului Babel, și de directorul artistic Sanda Vișan, au participat câțiva invitați de marcă, personalități emblematice ale teatrului european, vizionari ai artei spectacolului. Îi numim aici pe scenograful de talie mondială Jean Guy Lecat și pe actorul Nicu Țărnă – directorul Teatrului fără Nume de la Chișinău.

Mc Ranin, plin de vervă, nu a putut deschide zăgazul dialogurilor fără să injecteze doza sa de umor fin, ușor ironic. În acest sens, a spus maestrul, pornind de la constatarea că, în această a treia zi a Babel FAST, este mai multă lume în foaier, că nouă, celor prezenți, ne-a priit ploaia, fiindcă ne-am înmulțit. A mai adăugat regizorul, pe același ton că, de fapt, Babelul de abia acum începe, după ce s-au încheiat „Zilele Județului Dâmbovița”.

Intrând în tematica discuțiilor, Mc Ranin a făcut o scurtă prezentare a scenografului Jean Guy Lecat, omul de teatru recunoscut la nivel mondial care a avut marea șansă de a lucra timp de peste 20 de ani cu regizorul Peter Brook.

Ilustrul scenograf a vorbit despre limbajul teatral, despre comunicarea în arta dramatică, ce se poate face fără cuvânt, fără ca actorii să vorbească aceiași limbă. A dat ca exemplu spectacolul Argonauții. Gestul, mișcarea, mimica, întrega recuzită a scenei, luminile, muzica și alte elemente sunt suficiente pentru a crea fascinația spectacolului… Limbajul teatrului depășește cuvântul. Practic, maestrul Jean Guy Lecat a ținut un interesant curs despre o altă viziune asupra teatrului, o altă abordare a scenografiei, a decorului sugestionat, a eliminării spațiului și a insistenței asupra ideii, asupra textului, asupra actorului și a costumului ca element de identificare, de răspuns la întrebările unde și când se consumă acțiunea. În viziunea maestrului Jean Guy Lecat, actorul reprezintă totul. Trebuie să spună tot. În teatru, decorurile pot fi create de actori și de lumini. A mai spus scenograful că în piesele marilor dramaturgi nu există decor. În esență, absența de pe scenă a elementelor materiale de decor provocă publicul, îi angajează imaginația, îl face părtaș la piesă. Se creează o conexiune între actori și public.

Nicu Țarnă a vorbit despre piesa pe care au pus-o în scenă actorii de la Teatrul fără Nume – „Și restul e tăcere”. O fantezie pe care artiștii de la Chișinău au pus-o în scenă în numai două săptămâni. Un spectacol despre ideea creației, despre zbaterile creatorului în fazele construcției. A mai mărturisit Nicu Țarnă că, la baza acestui spectacol, stă marele dramaturg William Shakespeare, dar pot la fel de bine să se regăsească pe același culoar zbuciumat și alți mari creatori de artă. Regia este semnată de Mihai Țărnă.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Târgoviște: Director de liceu a demisionat, ca reacție la nepăsarea celor din Ministerul Educației

Publicat

pe

Când un onorabil director de liceu își dă demisia pubic, își anunță retragerea din funcția de conducere pe rețelele de socializare, nu este de șagă, este clar că, pe undeva, este ceva putred, sistemul de învătământ este în avarie. Mult promisul program „România Educată” al președintelui mut, nesemnificativ pentru țară, al președintelui Iohannis a fost ratat. Era de așteptat. Nu are decât valoare de lozincă.

Profesoara Ana-Maria Gheorghe, directorul Liceului Teoretic Petru Cercel, și-a depus demisia la Inspectoratul Școlar Dâmbovița. Vestea a dat-o în ședința Consiliului Profesoral. Atunci, le-a spus colegilor că este pentru ultima oară când conduce acest format de întâlniri în calitate de director. Ana-Maria Gheorghe nu a expus în motivația deciziei sale generalități, cum de fapt se obișnuiește, grosul problematicii rămânând neștiut, ci a menționat tot ceea ce a nemulțumit-o.

„Scăparea din legislație a prevederii ca, pentru unitățile care învață în două schimburi, să existe poziția de director adjunct, indiferent de numărul de clase (legea permite 1 director adjunct dacă sunt peste 25 de clase; iceul Teoretic Petru Cercel are 24); deși am corespondat cu Ministerul Educației pe această speță, propunând soluții de modificare a legislației prezente, în sensul individualizarii ei, nu am obținut amendament pe noua lege sau pe ROFUIP.

Obligația de catedră a directorului unic la 8 h, față de 6 h atunci când exista și director adjunct (practic, o anomalie).

90% funcție de execuție și doar 10% de conducere.

Eliminarea indemnizației de conducere (începând cu anul 2016, indemnizație care putea urca până la 25%, dacă nu mă înșeală memoria).

Imposibilitatea de recompensare financiară și de stimulare a competiției în cadrul instituției prin eliminarea „salariului de merit” (10%) sau a bonusului de 2% (prin anii 2000 și un pic).

Dragi prieteni, sunt și directori de instituții publice (printre care mă numar) care au ridicat școlile pe care le-au condus, care au organizat concursuri corecte de ocupare a posturilor (didactic, auxiliar, nedidactic), concursuri transparente, care au adus oameni de calitate în școală, prin criterii specifice unității, care au dotat școala prin proiecte cu finanțare externă, care au reușit să obțină autorizarea ISU (când acest lucru era în sarcina lor), care au obținut evaluarea externă cu FB pe linie, care au obținut titlul de „Școală Europeană”, care au oferit perspective noi elevilor și profesorilor prin programele Erasmus, care au stimulat participarea elevilor la olimpiade naționale, aducând premii și onoare școlii. Directori care au avut ca singur beneficiu creșterea încrederii comunității in instituția respectivă.

Am văzut astăzi în ochii colegilor mei si tristețea. Bucuria lor că o să am mai mult timp pentru mine, dar tristețea că nu le mai sunt director. Așa cum ei au spus: „am traversat o perioadă frumoasă, în care școala a crescut mult, atmosfera a fost una democrată, transparentă, de colaborare și respect”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Ana-Maria Gheorghe, directorul demisionar al Liceului Teoretic Petru Cercel din Târgoviște.

A mai precizat profesoara că închide mandatul, anterior expirării lui, cu un procent de promovabilitate la Bacalaureat de 93%, cu titlul de „Școală Europeană”, o școală sigură, curată, prietenoasă.

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Întâlnire emoționantă dintre parlamentarii români și absolvenții din Kurdistanul irakian ai facultăților românești

Publicat

pe

Senatorul Titus Corlățean se află acum la Madrid, unde va participa la Reuniunea președinților Comisiilor de Politică Externă, respectiv cea de Apărare și Securitate Națională din Parlamentele Naționale ale Statelor membre UE. Despre dialogurile și intervențiile președintelui Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României la reuniunea de la Madrid vom reveni. Acum, ne vom referi la ultima întâlnire pe care Titus Corlățean a avut-o în Irak. Una cu caracter emoționant, petrecută la Erbil în compania absolvenților din Kurdistanul irakian care au studiat în anii ’80 în universitățile din România. Gazda evenimentului a fost a fost Sabah Barceloglu, absolvent al Facultății de Construcții din București.

„A fost o bucurie atât pentru acești oameni cu părul argintat, care vorbesc incredibil limba română după atâția ani și care au păstrat România în inimile lor, dar și pentru noi, senatori români din diferite grupuri parlamentare. Mi-au spus, pe rând, „eu sunt oltean” (omul terminase la Craiova), „eu sunt moldovean” (altul terminase la Iași), „eu sunt ardelean” (terminase la Cluj) sau „noi suntem bucureșteni”.

Ingineri, constructori, arhitecți, medici, absolvenți de ASE, toți oameni de succes în patria lor de origine, Irak, împliniți profesional, chiar foarte prosperi, dar tânjind după România, pe care o vizitează periodic.

Să nu uit, acești oameni se întâlnesc de două ori pe săptămână ca să vorbească românește, să își sune foștii colegi români aflati în țară, să își aducă aminte de perioada tinereții și de studenția în România, așa cum era acea perioadă comunistă, pe care nu au în nici un caz, ne-au spus ei, de ce să o judece.

Mărturisesc cu regret că am văzut nu puțini români care mi-au lăsat impresia că își iubesc țara mai puțin decât acești oameni minunați din Kurdistanul irakian.Cinste acestor oameni care iubesc România.

Pe unii îi vom revedea zilele următoare în România, își programaseră de mai mult timp o deplasare la București..Așa că le-am spus că îi invităm să viziteze Parlamentul. S-au simțit foarte onorați, iar noi chiar mai mult decât ei”, a scris senatorul Titus Corlățean.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite