Nici nu era mai nimerit să desfășori un festival-concurs de folclor, într-un regim clar de autenticitate, decât la Văleni Dâmbovița. Contrastul între zona pitorească, pe vârful unui deal înconjurat de păduri dese de foioase și șiraguri de case frumoase, la care s-a adăugat zarea cu scutul milenar al munților, este unul de basm. Un peisaj splendid.

De Sfânta Marie Mare, când vara sărută discret, de bun venit, toamna, de câțiva ani, autoritățile locale, primarul Marian Lungu, au pus sămânța acestui festival desfășurat sub egida „Văleni, plai de suflet și de dor”, care a devenit tradiție, iar vestea despre această manifestare a frumuseții și obiceiurilor populare s-a răspândit ca o boare.

Pe scena amenajată sub poala codrului, și în acest an, au evoluat formații artistice și grupuri de dansatori din Boteni (Argeș), „Junii” și „Mugurașii” din Văleni, „Florile Malului” din Malu cu Flori, Ansamblul „Văleneșițele” din Republica Moldova, Ansamblul „Brâulețul” din Cetățeni (Argeș), Grupul „Datina” din Pucheni, Grupul „Flori de Măr” din Voinești, soliștii Rodica Voicu, Cristina și Ștefan Păun și orchestra „Rusu Band”.

Prin poienițele cu iarbă deasă de un verde intens, despre care au spus localnicii că nu le-au mai văzut așa de câțiva ani buni, semn de rod bogat, oamenii s-au așezat pe păturele, scaune, buturi de lemn, s-au încins la vorbă, la glume, discuții despre ziua de azi și cea de mâine, unii mai depănau chiar amintiri despre aceste plaiuri, pe care, spun ei, odată, demult, bântuiau lupii și totul arătă mult mai sălbatic. Mai ziceau unii, făcându-și cruce cu mâna dreaptă, pentru a întări ideea de minune, că niciodată nu se gândeau ei că drumul o să fie asfaltat până în vârful de la Mălăiște. Acum, dacă ne abatem un pic de la scopul principal al incursiunii noastre la Văleni Dâmbovița, care a fost sărbătoarea de „Ziua comunei”, putem spune că localitatea, aflată, cum zic oamenii, în vest, în colțul de sus al județului, lipită de Argeș, s-a dezvoltat enorm în ultimii ani, din punct de vedere socio-edilitar. Dacă cu anii în urmă ulițele erau desfundate, iar autoturismele nu se încumetau să urce pe drumurile abrupte și săpate de torenți, acum lucrurile sunt complet schimbate. Au rămas doar ca amintiri perioadele cu vreme urâtă în care, ca să ajungă la rată, în centrul comunei, sătenii mari și mici plecau de acasă încălțați în cizme de cauciuc, iar la autobuz își puneau pantofii de oraș. În prezent, fiecare străduță în parte a fost reabilitată și modernizată. Au mai rămas câteva crâmpeie care duc spre livezi și pădure, dar și acestea vor fi refăcute.

Văleni Dâmbovița este una dintre cele mai pitorești localități ale județului, unde oamenii mai țin la tradiții și obiceiuri, în ciuda modernității care, vrem nu vrem, ne sufocă existența cu toate elementele sale care ne-au devenit indispensabile. Aici, printre dealuri, oamenii încă mai cresc animale. Prin bătături, mai vezi vaci și oi, se mai simte mirosul acela de grajd, de gospodărie unde se muncește. Aici, din laptele gras și proaspăt încă se mai produce renumita cașcavea de Văleni, iar pastrama se mai usucă sub streașină… Și, ce este de asemenea foarte important, au reînflorit obiceiurile popular-artistice. Copiii și tinerii și-au întors privirile spre valorile străbune, le-au îmbrățișat, le-au prins gustul, iar acum împodobesc localitatea și îi duc renumele până departe. Meritul aparține primarului Marian Lungu și viceprimarului Aurora Oprescu, fost bibliotecar și director al Căminului Cultural, care a trudit la șlefuirea acestui diamant uitat, numit tradiție. Și au reușit să-l facă să strălucească exact ca odinioară. Au strâns și un adevărat tezaur al trecutului în muzeul satului din Văleni, ar asta este o altă poveste pe care o vom expune în curând.

Reclama

Acum, să revenim pe dealul Mălăiște unde acordurile de muzică populară s-au amestecat cu liniștea adâncă a pădurii și cu fumul de la grătare care se ridica în rotocoale domoale spre cer, aidoma unor ofrande aduse lui Dumnezeu. Nu a fost îmbulzeala acea de bâlci care uneori provocă oboseală ochiului și spiritului. Te apucă amețeala printre tarabele încărcate la refuz cu tot soiul de mărunțișuri! La Văleni, totul s-a desfășurat echilibrat, cum se făcea odată, în armonie deplină și cu rost. Spectacolul concurs, care l-a avut ca amfitrion pe cunoscutul artist și om de televiziune Florin Racoci, a fost unul deosebit. Artiștii au avut o evoluție de excepție, cu talent și multă naturalețe, fără sofisticării în materie de prestație, cum mai fac uneori artiștii pentru a le crește audiența, în special pe rețelele de socializare. Totul a rezonat cu simplitatea, cu frumusețea acestei zone, cu dragostea de autenticitate, văzută și admirată chiar în costumele populare pe care le purtau micii dansatori.

„Este ceva frumos. A reîntinerit comuna noastră. Când văd atâția copiii și tinerii frumoși îmbrăcați în straiele noastre populare, îmi dau lacrimile în ochi de fericire. Este un semn bun. O să rezistăm în timp, are cine ne duce făclia veșniciei mai departe. Îi prețuim pe primar, pe viceprimăriță, că au făcut să renască obiceiurile noastre. Le-au scos la suprafață. Și iacă cât este de frumos, aici, în vârful dealului, în tihnă, cu muzică, dans, cu lume multă și mai aproape de Dumnezeu”, ne-a spus o bătrânică așezată pe o țoală, cum a zis ea, la umbra unui pui de copac.

Pe la „Ziua comunei Văleni” au trecut și reprezentanții autorităților județene, în frunte cu președintele CJ Dâmbovița – Corneliu Ștefan. Acesta a venit pentru a-i saluta pe vălenari de ziua lor, însoțit de vicepreședinte Luciana Cristea, de fostul secretar de stat Ionuț Săvoiu, de consilierii județeni Mihai Istrate, Constantin Constantin și Cristian Avanu, de alți reprezentanți ai administrației publice locale și județene. Spectacolul s-a încheiat în cele din urmă, cu felicitări, premii și diplome, dar petrecerea a continuat până târziu sub răcoarea nopții. Doar a fost „Ziua Comunei”. Sfânta Marie Mare! A fost acel moment în care cerul se unește cu pământul și grijile sunt date la o parte…

VIDEO

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Vara își joacă în aceste zile ultimul act din spectacolul pe care Măria Sa Timpul îl pregătește an de an. La orizont, răcoarea și adierile proaspete de toamnă bogată, cu arome de mere coapte și struguri, stau cocoțate pe treptele cerului, așteptând să se risipească vesele peste țară.

În această perioadă încep să se închege prin satele dâmbovițene, târgurile de toamnă, adevărate ritualuri tradiționale ale mulțumirii, prosperității și tihnei omului care, aidoma furnicii, își pune la adăpost strânsura de peste vară. Astfel de manifestări, care adună la un loc vechiul și noul, obiceiurile de ieri și cele de azi, generațiile care au zidit lumea și cele care urmează, nu pot fi organizate fără implicarea autorităților locale. Este drept, vremurile, convulsiile acestei planete care parcă nu își mai găsește azimutul în Univers, nu prea sunt favorabile unor sărbători. Dar noi, românii, avem modul nostru de a mulțumi cerului și pământului, Celui care ne veghează din Infinit, pentru grijă și pentru ceea ce ne oferă spre a trăi feriți de rele și oarecum îndestulați. „Zilele comunelor”, care se încropesc pe ici pe colea, unde se adună toată suflarea satului pentru a petrece, pentru a ieși din rutina existențială, au tocmai acest dar. Unesc. Încheagă. Întăresc.

Ieri – 8 august 2026, a fost Șotânga. Înainte de a porni petrecerea, în cadrul ședinței festive a Consiliului Local prilejuită de sărbătoarea comunei, primarul Constantin Stroe a premiat cuplurile care, în ciuda tuturor vicisitudinilor existențiale, au înfruntat viața, timpul, destinul și, legați prin încredere și iubire, au depășit bariera celor 50 de ani de statornicie întru familie.

Maratonul de sărbătoare s-a consumat în parcul de recreere din inima comunei, loc cu rădăcini adânci în tradiția muncitorească a localității. Tot în luna august, dar în 2013, administrația publică locală și primarul de atunci și de acum, Constantin Stroe, au inaugurat, pe amplasamentul unui teren degradat rămas moștenire de la fosta exploatare minieră, această zonă de odihnă și promenadă, amenajată cu alei, bănci, spații de joacă pentru copii, teren de sport și foișoare. Și, ca într-un târg unde diversitatea este regină, pentru a fi toată lumea mulțumită, și la Șotânga erau întinse, de-a lungul aleilor de la intrare în parc, tarabe cu tot soiul de produse tradiționale, dulciuri, jucării etc. Se vindeau bere și limonadă, iar micii erau la loc de cinste, nelipsiți la astfel de sărbători.

Și, ca o încununare a evenimentulului „Ziua Comunei Șotânga”, a fost spectacolul muzical artistic. Pe scena amplasată în parc, au evoluat pe parcursul întregii după amiezi și până târziu în noapte, copiii, artiști în devenire, și soliști celebri, invitați special pentru a încânta miiile de oameni veniți nu numai din Șotânga, ci din toate localitățile învecinate, pentru a se bucura de muzica populara interpretată de artiștii Ansamblului Folcloric „Chindia”, dirijat de Ionuț Dumitrescu. Apoi, rând pe rând, au fost aplaudați la scenă deschisă și au încins atmosfera Cristina Turcu Preda, Simona Dinescu, Raoul, Lino Golden și, înainte de superbul foc de artificii care a luminat feeric cerul, Jean de la Craiova.

Reclama

VIDEO

Mai multe video pe pagina de Facebook Incomod Media

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama