Connect with us

REPORTAJ

Jurnal de Rhodos (III). Symi, încă o insulă din șiragul de perle al Greciei

Publicat

pe

Ora 08:45. Suntem în portul Mandraki din Rodos și așteptăm să ne îmbarcăm pe vasul de croazieră Nikolaos X. Destinația: insula Symi. Prețul unui bilet: 30 de euro de persoană. Durata călătoriei: 2 ore, cu o escală la Mănăstirea Panormitis. Pe vas, s-au urcat 420 de turiști. Toate cele trei punți, ocupate. Nava dispune de bar-restaurant destul de cochet și cu prețuri accesibile. De pildă, o Coca-Cola: 2,5 euro. O bere Mythos: 4 euro, Heineken, la sticlă de 500 ml: 4,50 euro.

Punctualitate maximă. La ora 09:00, așa cum era anunțat, vasul pornește din port. Temperatura aerului: 30 de grade Celsius, ușor diminuată de vântul răcoros care bate dinspre larg. Călătoria, plăcută. Marea, de o culoare aparte. Un albastru indigo, ca o cerneală, amestecată, din loc în loc cu nuanțe blue deschis spre verde. Imagini liniștitoare, dătătoare de energie, de echilibru.

Prima oprire pe insula Symi a fost la Mănăstirea Panormitis, unde există icoana făcătoare de minuni a Sfântului Arhanghel Mihail, de altfel, ocrotitorul insulei, dar și al marinarilor din Arhipelagul Dodecanez. Icoana, la care vin zilnic pentru a se ruga sute de pelerini din toate colțurile lumii, este încadrată într-o ramă din argint. Curtea lăcașului de închinăciune, destul de largă, pavată cu pietricele, parcă brodate într-un joc simetric genial. Am zăbovit aici circa o oră, timp în care turiștii au putut să meargă la icoana făcătoare de minuni, să aprindă lumânări, să guste din prăjiturele oferite gratis de viețuitorii mânăstirii și să-și cumpere suvenire religioase, icoane și mir de la cele două magazine din incintă.

Din nou, pe vasul Nikolaos X. Până în portul Symi am mai călătorit 50 de minute. De fapt, am dat un ocol insulei. Când ne-am apropiat, toți cei de pe navă erau cu telefoanele pregătite pentru a imortaliza superbele imagini ale așezării. Casele viu colorate, construite într-un stil grecesc amestecat cu cel venețian, parcă erau prinse de stânci ca niște mărgele.

Insula poartă numele nimfei Symi, soția zeului mării, Poseidon. De-a lungul portului, zona de promenadă, ticsită de magazine cu suvenire și taverne. De pe Symi se pot cumpăra renumiții bureți naturali folosiți pentru igiena corpului. Prețuri între 3 – 10 euro bucata.

La tavernele de pe Symi, la fel, puteai să te desfeți cu preparate tradiționale grecești fără să bagi mâna adânc în buzunar și fără să te apuce amețeala. Nu mai vorbim de amabilitatea localnicilor și disponibilitatea în a te face să te simți bine!

La taverna unde ne-am potolit foamea, pentru o porție barosană de cârnați grecești, cu cartofi și o garnitură de salată, am plătit 10 euro. O porție de souvlaki, la fel de mare – 10 euro. O bere la draft de 500 ml: 4,5 euro. O sticlă apă plată la 1,5 Iitri: 1,5 euro. Rețineți: se putea mânca și mai ieftin! Și asta pe una dintre cele mai fermecătoare insule grecești, aflată la doar 9 km de coasta Turciei.

Am avut un dialog „pe bâjbâite”, în engleză, cu un localnic Așa am aflat că pe insulă mai trăiesc puțin peste 2.000 de oameni. Viața aici nu este chiar așa de ușoară. Pentru turiști, totul pare fermecător, dar când trăiești aici zi de zi și te confrunți cu problemele existențiale, nu este tocmai relaxant. Locuitorii de pe Symi trăiesc din turism, comerț și pescuit.

Pe insulă, chiar în zona de centru a portului, se află un monument din bronz care îl reprezintă pe Stathis Hatzis, un scufundător erou. Căutătorul de bureți la mare adâncime, în 1913, s-a scufundat până la adâncimea de 88 de metri, fără echipament, în încercarea temperară de a localiza și lega ancora desprinsă a navei de război italiană „Regina Margherita” care se pierduse pe fundul mării. A stat în adâncuri peste 4 minute. Operațiunea de căutare a durat 3 zile, timp în care Stathis a avut 16 scufundări la adâncimi între 50-88 de metri…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

A fost inaugurat primul hotel de cinci stele din Dâmbovița. „Peștera Wellness & Spa”, emblemă a turismului montan!

Publicat

pe

Astăzi – 30 noiembrie 2024, într-o zi de mare sărbătoare a Ortodoxiei, când creștinii îl cinstesc smeriți pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, în inima munților Bucegi, la Cota 1600, s-a consumat un eveniment de excepție, de marcă pentru turismul, economia și renumele județului. A fost inaugurat „Peștera Wellness & Spa”, primul hotel clasificat la 5 stele din județul Dâmbovița.

Edificiul dedicat turismului, celor care iubesc muntele, aerul curat, liniștea profundă a înălțimilor, dar și confortul, în ton cu modelele pe care le găsești în stațiunile de renume din Alpii Austriei sau în Elveția, este o investiție gândită, proiectată și finanțată de omul de afaceri Valentin Calcan – președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița și familia sa.

„Peștera Wellness & Spa” este o adevărată perlă a turismului montan, loc care, cu siguranță, va atrage turiști din România, dar și din străinătate. Pe cei care știu să aprecieze natura, confortul, ospitalitatea și doza de lux, nu din exces, doar atât cât să facă diferența, să uimească, să placă, să producă destinderea, odihna și starea aceea de bine pe care nu o poți găsi decât în locuri speciale, și, credeți-mă, „Peștera Wellness & Spa” este chiar un loc special.

După o scurtă incursiune prin această colosală bijuterie turistică de 5 stele, primul astfel de obiectiv din județul Dâmbovița, poți spune că sunt rarisime în țară astfel de hoteluri. Camere luminoase, mobiliate și utilate modern, ambient, lux și confortul acela apropiat unui cămin, unui loc de suflet, unde te poți aduna, îți poți încărca bateriile. Există o conexiune directă cu natura, cu muntele. Ferestre largi,cu ochii țintiți spre măreția Bucegilor, spre pădurile de brazi ce străjuiesc abrupturile stâncoase.

Mai sus, piscina. Un loc unde relaxarea se îmbină cu desfătarea. Muntele este tot acolo. Îl poți atinge, îl poți simți, chiar dacă urci cu liftul. „Peștera Wellness & Spa” a fost integrat în masivul muntos. Este parte din el. Comunică și conviețuiesc, ceea ce crează turistului o și mai mare satisfacție și stare de bine. În acest hotel, parcă te afli pe un alt tărâm. Într-un vehicul gigant al relaxării la superlativ.

 

Inaugurarea a avut loc în spațiul din zona de recepție. Un perimetru larg, concept futurist, util, cu o vizibilitate panoramică asupra peisajului montan. Alături de Valentin Calcan și de frumoasa sa familie, au fost prezenți la acest eveniment o serie de oaspeți de seamă, prieteni, apropiați, colaboratori și, evident, primii turiști.

Valentin Calcan, marcat de emoția acestui moment unic, care ți se întâmplă o dată în viață, a mulțumit celor prezenți, veniți pentru a fi martorii unei pagini de istorie care a început să fie scris pe 30 noiembrie, de Ziua Sfântului Apostol Andrei, la Cota 1600, pe Platoul Peștera-Padina, unde se dezvoltă vertiginos una dintre cele mai adevărate stațiuni montane din România.

Valentin Calcan le-a urat nepotului său Andrei și nurorii sale Andreea un călduros „La mulți ani”, a mulțumit întregii familii care i-a fost aproape, au fost parte din acest efort senzațional. Soția, Dana, fiul, Alex, și managerul hotelului, Oana. Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița a răsfoit puțin, delicat, printre amintiri. I-a evocat pe cei care nu mai sunt și care i-au fost alături, sprijin și mentori.

Înalt Prea Sfinția Sa Nifon, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, a ținut să fie prezent la acest moment special, deosebit de important pentru județul Dâmbovița.

„Aici, în frumusețea fascinantă a Munților Bucegi, se deschide un așezământ de mare ținută din punctul de vedere al dezvoltării economice și turistice ale națiunii române. Un fapt extraordinar pentru istoria acestor meleaguri. Cu o sută de ani în urmă, în 1924, aici s-a binecuvântat și s-a sfințit casa de oaspeți care se numea la început „Hanul Peștera”, după aceea „Casa Peștera”. Tot aici, la câteva sute de metri, este Mănăstirea Peștera, Peștera Ialomiței, mănăstire care are peste 400 de ani și care stă de veghe spiritual și cultural pentru toți vizitatorii care vin să vadă aceste meleaguri frumoase și binecuvântate ale țării”, a transmis IPS Nifon – Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei.

Înaltul ierarh a oferit în dar familiei Calcan o icoană a Maicii Domnului. Înalt Prea Sfinția Sa a mai făcut, cu emoție, o mărturisire: preoții au binecuvântat, în 1924 și în 1942, Casa Peștera, și acum, în 2024, pe același loc, este binecuvântat acest așezământ modern, emblemă pentru întreg județul Dâmbovița.

Primarul comunei Moroeni, Laurențiu Moraru, l-a felicitat pe Valentin Calcan pentru faptul că a reușit să ducă la capăt realizarea acestui obiectiv deosebit de important pentru turismul și economia județului, pentru buna colaborare care există între administrația publică locală și Complexul Hotelier „Peștera”. A mai spus primarul că, împreună cu conducerea Consiliului Județean Dâmbovița, va depune toate eforturile pentru dezvoltarea turismului montan, pentru modernizarea infrastructurii necesare acestei zone aflate într-o continuă prefacere.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a mulțumit omului de afaceri Valentin Calcan și familiei sale, pentru faptul că au contribuit din plin la dezvoltarea turismului montan din Bucegii dâmbovițeni, pentru faptul că, prin construirea acestui hotel ultramodern, catalogat la cinci stele, a adus prestanță și renume. Corneliu Ștefan i-a oferit lui Valentin Calcan o plachetă de recunoștință, ca semn de prețuire pentru activitatea economică intensă depusă pentru binele județului Dâmbovița.

Au mai fost prezenți la inaugurarea „Peștera Wellness & Spa”: prefectul județului Dâmbovița – Emilian Rusu, vicepreședinte Consiliului Județean Dâmbovița – Antonel Jîjîie, fostul premier Victor Ponta, Gabriel Boriga – administrator public al municipiului Târgoviște, Claudia Gilia – președinta Senatului Universității Valahia din Târgoviște, Ionuț Săvoiu – secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Adrian Țuțuianu și Gheorghe Ana – foști președinți ai Consiliului Județean Dâmbovița, Sandu Tolea – directorul Direcției Sanitar Veterinare Dâmbovița, Sorin Stoica – directorul Direcției de Sănătate Publică Dâmbovița, Tiberiu Lixandru – director Direcția Finanțelor Publice Dâmbovița și alți reprezentanți ai administrației publice locale și județene.

Incursiune cronologică: Începuturile ”Casei Peștera”

Mai 1923 încep lucrările pentru Casa Peștera
„Casa Peștera” a fost numele primei construcții, renunțându-se la numele inițial, acela de „Hanul Peștera”. Lucrările au început în luna mai 1923 sub directa îndrumare a lui Mihai Haret, nepotul savantului Spiru Haret. Mihai Haret este considerat întemeietorul mișcării turistice din România și a fost Membru al Clubului Alpin Francez precum și Membru în Comitetul Societății Regale Române de Geografie.

21 Septembrie 1923 inaugurarea Casa Peștera
În toamna aceluiași an, mai exact la 21 septembrie 1923, a avut loc inaugurarea în prezența a peste 60 de iubitori de munte.
„Înzestrată cu sobe de teracotă, cu 40 de paturi cu somieră, saltele de lână, perne de fulgi, pături și lingeria completă de pat, casa „Peștera” punea la dispoziția turiștilor 5 camere la parter și 3 la mansardă, o sală de mâncare cu bibliotecă. Cortul principal mai cuprindea: bucătăria, cămara de alimente, camera îngrijitorului, o piviniță de beton iar corpul secundar: o cameră pentru călăuze cu 6 locuri, o cameră neagră pentru fotografie, o cămară-atelier și un grajd pentru vite” (din Enciclopedia Turistică Românească Volumul XIII 1946).

29 iunie 1925 Inaugurarea Casa Peștera extinsă
Din 1924 și până în primăvara lui 1925, cabana a fost extinsă și reamenajată, întrucât numărul turiștilor în Bucegi crescuse semnificativ și construcția inițială devenise neîncăpătoare mai ales pe timpul verii. La noua inaugurare au participat peste 200 de oameni, deși evenimentul a avut loc 29 iunie 1925, o zi de vară friguroasă și cu viscol. Printre cabanierii perioadei de început se număra și legendarul Moș Neculae Butmăloiu alături de soția sa Mina. Moș Neculae a fost „păzitor silvic, vânător de capre negre” și cunoștea foarte bine Bucegii. De altfel, drumul care merge din Bușteni la „Casa Peștera” se mai numește „drumul lui Butmăloiu”

29 iunie 1925 Inaugurarea Casa Peștera extinsă
Din 1924 și până în primăvara lui 1925, cabana a fost extinsă și reamenajată, întrucât numărul turiștilor în Bucegi crescuse semnificativ și construcția inițială devenise neîncăpătoare mai ales pe timpul verii. La noua inaugurare au participat peste 200 de oameni, deși evenimentul a avut loc 29 iunie 1925, o zi de vară friguroasă și cu viscol. Printre cabanierii perioadei de început se număra și legendarul Moș Neculae Butmăloiu alături de soția sa Mina. Moș Neculae a fost „păzitor silvic, vânător de capre negre” și cunoștea foarte bine Bucegii. De altfel, drumul care merge din Bușteni la „Casa Peștera” se mai numește „drumul lui Butmăloiu”

In vara anului 1974 s-a început construcţia hotelului Peştera. Lucrările au înaintat greu şi încet, ca toate construcţiile edificate in inima munţilor, unde aprovizionarea cu materiale şi utilaje se face cu mare dificultate. Munca lui N. Soricu s-a dublat, avind acum în grija sa, pe lîngă buna găzduire a turiştilor şi asigurarea mesei zilnice a 150 de muncitori de pe şantier. Dar timpurile grele au trecut şi la 31 decembrie 1978 hotelul şi-a primit primii oaspeţi. El se înalţă pe 9 nivele, puţind găzdui 148 de persoane în camere de 2-6 locuri, dotate cu instalaţii sanitare. Un frumos restaurant, amplasat la nivelul 3, este servit de cîteva fete din regiune, care au adus cu ele bunăcuviinţă şi o mare cantitate de bunăvoinţă. Printre altele, aici se poate servi la orice oră un ceai cald şi aromat, băutură at it de necesară, care în multe cabane ţi se refuză cu brutalitate.

Prin construcţia noului hotel de la Peştera se deschide o nouă etapă a turismului din această regiune. El este accesibil pe potecile de munte care urcă din Sinaia, Poiana Ţapului şi Buşteni, sau din Pietroşiţa, de-a lungul văii Ialomiței.

Se poate ajunge aici şi cu maşina pe şoseaua peste muntele Păduchiosul sau de la Pietroşiţa, peste muntele Dichiu. în curînd, se va da în folosinţă tronsonul II al telecabinei Buşteni-Peştera, primul tronson funcţionînd de-acum peste frumoasa şi abrupta vale a Jepilor, pînă la Babele.

Acei turişti, astăzi în vîrstă respectabilă, care au apucat să fie găzduiţi la schitul « Peştera» sau în odăile micuţei cabane « Hanul drumeţilor» se vor abţine cu greu, la vederea noului hotel, vor rosti poate cu nostalgie dictonul filozofului grec Heraclit:« Panta rei» — totul curge — totul se schimbă.
B. WINTER ( Almanah Turistic 1980)

16 octombrie 2003 – Hotelul Peștera este cumpărat de SC Grupul Industrial Alca
24 noiembrie 2015 – se obține Certificatul de Clasificare la 4 stele ( nr 3749/1482 )
14 iulie 2018 – Prima Stație de Încărcare Mașini Electrice este pusă în funcțiune
24 iulie 2022 – Primul Eco Patinoar la munte, ce poate fi utilizat vară/iarnă este pus în funcțiune
27 iunie 2022 – Punerea Pietrei de Temelie a noului Hotel Peștera Wellness & Spa
30 noiembrie 2024 – inaugurarea Hotelului Peștera Wellness & Spa, primul hotel clasificat la 5 stele din Dâmbovița.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Sute de persoane și-au cules singure mere în Ferma „Florin Pomicultorul” din Priboieni

Publicat

pe

Agitație, duminică – 13 octombrie 2024, în Ferma „Florin Pomicultorul”, din Priboieni, județul Argeș. Între orele 08:00 – 14:00, câteva sute de oameni, consumatori ai produselor livrate de Florin Chiuță, dar și curioși, persoane care au vrut să vadă cum funcționează afacerea acestuia și cât de bune sunt fructele obținute în livezile pe care le administrează, dar și sucurile, gemurile și dulcețurile de casă, multe fără adaos de zahăr, au zăbovit la Priboieni.

Rezultatul final, simplu ca bună ziua! Toată lumea a fost mulțumită, de vremea frumoasă de toamnă, cu soarele zâmbind printre nori, de odihna activă, fiindcă toți cei care au intrat în fermă și-au cules singuri merele. De unde și câte au vrut! Nu mai vorbim de politețea și ospitalitatea familiei Chiuță.

 

Persoanele care au intrat în livadă au fost întâmpinate de „Florin Pomicultorul” care le-a vorbit despre scopul acestei acțiuni, le-a indicat de unde se pot dota cu lădițe și coșuri pentru a putea recolta mere, dar și prune. Și, nu în ultimul rând, pentru a fi formatul zilei mai plăcut și relaxant, cei prezenți au putut degusta sucuri naturale, gemuri, dulcețuri și siropuri. Ba chiar au putut bea o cafea caldă, dat și să savureze o plăcintă cu mere făcută în casă. Pentru cei mici, a fost amenajat un loc de joacă. De asemenea, culegătorii care voiau să-și tragă sufletul după adunatul merelor și să se bucure de aer curat au putut să se așeze pe baloții din paie plasați printre pomi și să urmărească acel spectacol al liniștii din livadă.

Am urmărit atenți reacțiile de uimire și satisfacție ale celor care au venit în Ferma Florin Pomicultorul. Zâmbetul a fost elementul predominant pe chipurile tuturora. Culegeau fructele cu plăcere, fie de jos, fie cocoțați pe scări, după care le transportau bucuroși la poartă, unde le cântăreau, plăteau și le încărcau în mașini. Prețul, evident, unul de producător. Fără adaosuri, fără intermediari. Circuit direct producător-consumator, de fapt, ceea ce lipsește cel mai mult pe piețele din România.

În livada lui Florin Chiuță a sosit și un grup de studenți de la Facultatea de Horticultură din Pitești. Florin le-a fost ghid. Le-a prezentat livada, soiurile de pomi fructiferi pe care îi cultivă, le-a vorbit despre tehnologia aplicată, despre frumusețea acestei îndeletniciri care necesită cunoaștere și multă practică aplicată. Le-a mai vorbit studenților despre reușite, dezamăgiri, eforturi, riscuri și ambiție.

Florin Chiuță, printr-un proiect cu finanțare europeană, a reușit să spargă acest baraj și să creeze lanțul scurt și profitabil pentru ambele părți: producător – beneficiar. Fie printr-un astfel de marketing la livadă, fie prin livrare la domiciliu a produselor solicitate. De fapt, aceasta este modalitatea de valorificare optimă, de bază, cu rezultate, a produselor agricole obținute în Ferma Florin Pomicultorul.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite