REPORTAJ
Jurnal de Rhodos (III). Symi, încă o insulă din șiragul de perle al Greciei

Ora 08:45. Suntem în portul Mandraki din Rodos și așteptăm să ne îmbarcăm pe vasul de croazieră Nikolaos X. Destinația: insula Symi. Prețul unui bilet: 30 de euro de persoană. Durata călătoriei: 2 ore, cu o escală la Mănăstirea Panormitis. Pe vas, s-au urcat 420 de turiști. Toate cele trei punți, ocupate. Nava dispune de bar-restaurant destul de cochet și cu prețuri accesibile. De pildă, o Coca-Cola: 2,5 euro. O bere Mythos: 4 euro, Heineken, la sticlă de 500 ml: 4,50 euro.
Punctualitate maximă. La ora 09:00, așa cum era anunțat, vasul pornește din port. Temperatura aerului: 30 de grade Celsius, ușor diminuată de vântul răcoros care bate dinspre larg. Călătoria, plăcută. Marea, de o culoare aparte. Un albastru indigo, ca o cerneală, amestecată, din loc în loc cu nuanțe blue deschis spre verde. Imagini liniștitoare, dătătoare de energie, de echilibru.

Prima oprire pe insula Symi a fost la Mănăstirea Panormitis, unde există icoana făcătoare de minuni a Sfântului Arhanghel Mihail, de altfel, ocrotitorul insulei, dar și al marinarilor din Arhipelagul Dodecanez. Icoana, la care vin zilnic pentru a se ruga sute de pelerini din toate colțurile lumii, este încadrată într-o ramă din argint. Curtea lăcașului de închinăciune, destul de largă, pavată cu pietricele, parcă brodate într-un joc simetric genial. Am zăbovit aici circa o oră, timp în care turiștii au putut să meargă la icoana făcătoare de minuni, să aprindă lumânări, să guste din prăjiturele oferite gratis de viețuitorii mânăstirii și să-și cumpere suvenire religioase, icoane și mir de la cele două magazine din incintă.


Din nou, pe vasul Nikolaos X. Până în portul Symi am mai călătorit 50 de minute. De fapt, am dat un ocol insulei. Când ne-am apropiat, toți cei de pe navă erau cu telefoanele pregătite pentru a imortaliza superbele imagini ale așezării. Casele viu colorate, construite într-un stil grecesc amestecat cu cel venețian, parcă erau prinse de stânci ca niște mărgele.

Insula poartă numele nimfei Symi, soția zeului mării, Poseidon. De-a lungul portului, zona de promenadă, ticsită de magazine cu suvenire și taverne. De pe Symi se pot cumpăra renumiții bureți naturali folosiți pentru igiena corpului. Prețuri între 3 – 10 euro bucata.
La tavernele de pe Symi, la fel, puteai să te desfeți cu preparate tradiționale grecești fără să bagi mâna adânc în buzunar și fără să te apuce amețeala. Nu mai vorbim de amabilitatea localnicilor și disponibilitatea în a te face să te simți bine!

La taverna unde ne-am potolit foamea, pentru o porție barosană de cârnați grecești, cu cartofi și o garnitură de salată, am plătit 10 euro. O porție de souvlaki, la fel de mare – 10 euro. O bere la draft de 500 ml: 4,5 euro. O sticlă apă plată la 1,5 Iitri: 1,5 euro. Rețineți: se putea mânca și mai ieftin! Și asta pe una dintre cele mai fermecătoare insule grecești, aflată la doar 9 km de coasta Turciei.

Am avut un dialog „pe bâjbâite”, în engleză, cu un localnic Așa am aflat că pe insulă mai trăiesc puțin peste 2.000 de oameni. Viața aici nu este chiar așa de ușoară. Pentru turiști, totul pare fermecător, dar când trăiești aici zi de zi și te confrunți cu problemele existențiale, nu este tocmai relaxant. Locuitorii de pe Symi trăiesc din turism, comerț și pescuit.

Pe insulă, chiar în zona de centru a portului, se află un monument din bronz care îl reprezintă pe Stathis Hatzis, un scufundător erou. Căutătorul de bureți la mare adâncime, în 1913, s-a scufundat până la adâncimea de 88 de metri, fără echipament, în încercarea temperară de a localiza și lega ancora desprinsă a navei de război italiană „Regina Margherita” care se pierduse pe fundul mării. A stat în adâncuri peste 4 minute. Operațiunea de căutare a durat 3 zile, timp în care Stathis a avut 16 scufundări la adâncimi între 50-88 de metri…

ACTUALITATE
Încotro ne îndreptăm? Spaniolii plătesc mai puțin decât românii pentru produsele alimentare de strică necesitate!

Hai să vorbim de prețuri! De nivelul de trai în România epocii în care suntem conduși de fitecine, de indivizi aduși parcă din istoricul Fanar, unde despoții erau specializați în pus biruri pe capul bietului român. Suntem în Cervera, Spania.
Am intrat într-un supermarket pentru a vedea cum stau spaniolii la costuri, la nivel de trai, la prețurile produselor de strictă necesitate, mai ales acum, după criza care macină întreaga Europă și, cel mai abitir, România! Suntem campionii în tot ceea ce înseamnă primele locuri din coada topului bunăstării.

Rafturile magazinelor, doldora de mărfuri. Laptele, parcă mai bun decât ceea ce se comercializează la noi, 1 euro litrul și urcă până la 1,5 – cel mai scumpă. Mozarella răzuită, pe are noi o cumpărăm cu circa 15 lei punga de 200 de grame, în Spania este 1,2 – 1,5 euro. Cașcaval feliat, 300 grame – 2 euro. Apa plată, minerală sau cu bule, cum mai zice românul – ieftineală. 1,5-2,5, euro baxul de 6 peturi de 1,5 litri. Sau 0,95 euro bidonul de 8 litri cu apă plată. Despre pâine, nu mai vorbim!
Salariul minim în Spania este de 1.200 de euro. În România, salariul minim brut nu ajunge la 1.000 de euro. Net-ul abia trece de 2.600 de lei. Adică românii, cei mai mulți, rămân cu vreo 480 de euro în mână. Un litru de suc excelent din piersici – 1 euro. Chiar și cafeaua ori ciocolata stau mai bine la preț ca la noi! De combustibil, benzină, motorină, chiar și energie electrică, între 0,15 euro – 0,25 euro kW, în timp ce la noi variază între 0,60- 1,2 lei kW-ul. Pe 19 octombrie, a fost chiar de 1,4983 lei kW-ul! Mai vrem? Mâine poate avem guvern! Unii, pesimiști, ar zice, și ce dacă?
ACTUALITATE
Jurnal de călătorie. Andorra, principatul unde nu a pătruns sărăcia! FOTO

Uite că am ajuns și în Andorra, micuțul stat european situat în Munții Pirinei, între Franța și Spania. Ne-au adus niște prieteni. Români stabiliți de zeci de ani în Lleida, un oraș spaniol de circa 120 de mii de locuitori, aflat la jumătatea drumului dntre Zaragoza și Barcelona.
În Andorra nu poți ajunge decât pe cale terestră, fie dinspre Franța, fie dinspre Spania. Nu există aeroport în Andorra. Cel mai apropiat ar fi pe lângă un orășel din Spania, dar este unul mic, nedestinat aeronavelor mari. Ceva privat.

Drumurile sunt excelente. Din Lleida până în Andorra La Vella, capitala principatului întins între culmile Pirineilor pe o suprafață de puțin peste 400 km pătrați, am ajuns pe un drum la două benzi. Bun. Bine marcat. Am parcurs circa 150 km. Peisaje spectaculoase. Satele spaniole, până aproape de granița cu Andorra, sunt cocoțate pe stânci. De fapt, așezările pe care localnicii le numesc sate arată mai degrabă ca niște mici orășele. Cochete, bine îngrijite, în care noul se integrează perfect în arhitectura veche, în peisajul montan deosebit de pitoresc.
La vama dintre Spania și Andorra, control aleatoriu. Polițistul de frontieră, dintr-o cabină, te urmărește cu atenție și, dacă consideră, îți solicită documentele de călătorie, pașaport sau carte de identitate, dacă nu, ai liber să intri în principatul cu aproape 80.000 de locuitori și unde, am înțeles noi, nu prea există șomaj, iar nivelul de trai este între cele mai ridicate din lume Pe locul trei la nivel mondial într-un top realizat în 2026!

Andorra la Vella, capitala europeană situată la cea mai mare altitudine
Andorra pare a fi într-o altă lume. Clădiri impetuoase, cocoțate pe versanți. Șantiere de construcții, cu zecile. Nu îți vine să crezi că giganticele macarale folosite la înălțarea blocurilor au putut fi montate pe marginea unor adevărate prăpastii. Dar, am văzut că se poate, acolo unde există forță financiară, voință, ingeniozitate și curaj. Capitala Andorrei seamănă mai degrabă cu un luxos și uriaș centru comercial. Kilometri întregi de magazine, supermarket-uri, malluri, cafenele, baruri, cazinouri. Străzi curate, inundate de luminile multicolore emanate de led-urile publicitare gigant.

Aici se vorbește catalana și franceza. Am aflat că spaniolii și francezii veneau în anii trecuți frecvent în Andorra pentru cumpărături. Prețuri mai mici, neîncărcate de taxe și alte tipuri de impozite. De când cu criza economică mondială, s-au mai stricat lucrurile și pe aici, dar tot parcă este mai bine ca la noi.
Să intri într-un supermarket și să cumperi pâinea multicereal de 500 g cu un euro, laptele Prezident – cu 1,1 euro, apa plată cu 2 euro baxul de 4 sticle, să bei o cafea bună, cu lapte, la 2 euro la o masă pe o terasă de pe malul unui râu fermecător parcă nu găsești pe la noi. Și, asta în condițiile în care salariul mediu este de circa 2.000 de euro lunar, iar venitul pe cap de locuitor este de circa 40.000 de euro. Este bine, nu?

Român fiind, bulversat de prețurile care la noi tot urcă și urcă, am vrut să văd cum stă treaba la acest capitol și în stațiile de benzină, coșmarul românilor în ultimul an! Atenție, foarte multe în Andorra. Ai impresia că de aici vin să își facă plinul jumătate din Franța și Spania. Dacă în 2023 un litru de benzină se vindea în medie cu 1,46 euro acum, am văzut era 1,59 – 1,65 euro. La noi, cât este? Apropo, și în Spania este mai mic prețul la combustibil ca în România. Dar, despre asta vom nara cu altă ocazie.

Andorra, un stat care trăiește din turism și comerț. Nu am văzut pe străzi cerșetori. Curățenie deplină. Liniște cât cuprinde. Transport public bine pus la punct. Prețuri mici sau cel mult ca la noi în toate tipurile de magazine. Este o încântare, dar te cuprinde și o uimire dusă spre groază dacă îți propui să faci comparații între cum stau lucrurile în România și în Andorra la capitolul costuri. Pierzi pe toată linia în ceea ce ne privește. Noi am ajuns de căruță. Țara noastră parcă nu mai face parte din Europa!

În Andorra vin valuri de turiști. Cam zece milioane pe an! În special dinspre Franța, Germania, Marea Britanie Olanda și Spania. Bogații Europei descind aici în luxoasele hoteluri sau în vilele pe care le dețin prin locuri mai neumblate de omul de rând. Odihnă, afaceri și cumpărături.
Dar, să îmi fie cu iertat, să mănânci în Principatul Andorrei, într-un cadru deosebit, servit ireproșabil, de o vânzătoare zâmbitoare, o pizza excelentă cu doar 12 euro și să bei o bere San Miguel cu doar 3 euro, unde ți se întâmplă în România?

ACTUALITATEacum o săptămânăCJ Dâmboviţa a montat pe drumurile județene indicatoare informative „control radar”
Dâmboviţaacum 5 zilePatronii a trei firme din Dâmbovița au prejudiciat statul cu ajutorul unor cetățeni din Egipt și Bangladesh. VIDEO
ACTUALITATEacum 5 zileȘase premii internaționale pentru o singură destinație: Hotel Peștera Wellness & Spa din Munții Bucegi!
SOCIALacum o săptămânăA lovit un om cu mașina și l-a abandonat în șanț. Victima a fost găsită după 12 ore și a decedat la spital
ADMINISTRAŢIEacum 7 zileDâmbovița. Noi proiecte prin PJDL. Au fost semnate 10 contracte, cu o valoare de 75 milioane de lei
Dâmboviţaacum 6 zileAccident rutier grav în Gheboieni. Două persoane încarcerate. VIDEO
ADMINISTRAŢIEacum 7 zilePrimăria Titu a obținut fonduri PJDL pentru două proiecte de infrastructură
ACTUALITATEacum o săptămânăAccident cu trei persoane încarcerate, una inconștientă, pe DN72, la Șuța Olteni


























