Senatorul PSD Titus Corlățean este unul dintre politicienii românii care susține cu vehemență păstrarea identității naționale, a limbii române și dincolo de granițele țării. Președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României a militat asiduu pentru drepturile și recunoașterea limbii române în comunitățile istorice de români din Ucraina.

Una dintre cele mai mari reușite ale diplomației românești o reprezintă determinarea autorităților ucrainene, prin forța unor argumente solide, să renunțe la termenul de limbă moldovenească și să adopte hotărârea prin care se stabilește că minoritatea respectivă vorbește limba română.

Despre acest subiect deosebit de sensibil care a fost discutat și negociat cu Guvernul Ucrainei, mai ales acum, în condiții de război, a vorbit fostul ministru de Externe al României, Titus Corlățean, în cadrul unei emisiuni la TVR Internațional, moderate de jurnalista Mihaela Crăciun. A fost luat ca reper al dialogului și al problematicii abordate Articolul 7 din Convenția cadru a Uniunii Europene care privește protecția identității minorităților naționale ce trăiesc în comunitățile istorice din alte state. În cazul nostru, vorbim despre românii din Ucraina.

„Statul român trebuie să obțină confirmarea că, în țările în care există comunități de români, sunt respectate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor aparținând minorităților naționale, potrivit standardelor europene pentru identitățile naționale, culturale, religioase, lingvistice. Vorbim de lucruri fundamentale pentru că acei români fac parte, într-un sens mai larg, din națiunea română. Sunt cetățeni ai statelor unde trăiesc, dar ei trebuie să beneficieze de respectarea identităților naționale”, a precizat senatorul Titus Corlățean.

A vorbit parlamentarul PSD despre decizia istorică luată de Guvernul Ucrainei, ca urmare a diligențelor înfăptuite de autoritățile române de a se renunța la acea invenție stalinistă artificială de așa-zisă limbă moldovenească.

„A fost un lucru extraordinar. Măsura a fost într-un fel facilitată de ceea ce s-a întâmplat dincolo, la Chișinău, acum nu cu foarte multe luni în urmă, când, în sfârșit, Parlamentul Republicii Moldova a operaționalizat o decizie a Curții Constituționale din 2013 care constatase, la acel moment, că limba de stat este limba română, cea care a fost prevăzută în Declarația de Independență din 27 august 1991 când noul stat, Republica Moldova, desprinzându-se din URSS, și-a proclamat independența”, a mai spus președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României.

Ani la rând, ucrainenii au marșat pe ideea că în Republica Moldova se vorbește limba moldovenească, nu româna. A mai arătat senatorul Corlățean faptul că România a respectat cu sfințenie drepturile minorităților naționale.

„Noi nu inventăm alte identități naționale decât cea ucraineană sau cea a rușilor lipoveni. Le respectăm identitatea și avem așteptarea ca și ceilalți să ne respecte”, a adăugat senatorul Corlățean.

Rămâne de urmărit implementarea acestei decizii considerate a fi istorică. Dar, după cum a spus parlamentarul român, din păcate, nu s-a ajuns încă acolo. Există încă în circulație manuale școlare cu titulatura de limbă moldovenească, multe alte lucruri care trebuie rezolvate.

„Va lua un pic de timp. Este adevărat că, în vreme de război, prioritățile unui stat sunt altele. Doar că inclusiv prioritățile legate de prezervarea identității naționale a unor cetățeni ucraineni de alta etnie trebuie să stea în atenția autorităților, chiar și în perioade de război. Voi avea și eu discuții cu oficialii ucraineni și le voi comunica că România așteaptă măsurile concrete de implementare. Cu acele manuale de limbă moldovenească pot face domniile lor orice. Să le topească. Să le retragă din circuit. Împreună cu autoritățile române să se lucreze la curriculă, la manualele respective de istorie, de limbă românească”, a mai declarat Titus Corlățean.

S-a vorbit, cu tristețe, de cetățenii ucraineni de etnie română care s-au jertfit pe front pentru Ucraina.

„Jertfa lor trebuie respectată. Sunt cetățeni loiali ai Ucrainei, dar fac parte din identitatea națională românească. Trebuie renunțat la unele dintre dispozițiile exagerate dacă nu aberante, care practic distrug educația în limba maternă pentru minoritățile naționale. Trebuie căutate soluții care să scoată Kiev-ul din cercul vicios în care a intrat. Drepturile la identitate trebuie să fie respectate. Acum a fost făcut un pas mare înainte, dar mai sunt încă multe de realizat pentru atingerea completă a acestui deziderat”, a concluzionat demnitarul român.

Urmărește Incomod Media și pe Google News