ACTUALITATE
„Remix cultural între dealuri” la Vârfuri și Valea Lungă. Interviu cu dramaturgul Ovidiu Cioclov, președintele Asociației „ARTE 21 – Poveștile lumii”

Asociația „ARTE 21 – Poveștile lumii” implementează în comunele Vârfuri și Valea Lungă, din județul Dâmbovița, în colaborare cu cele două administrații publice locale, Proiectul „Remix cultural între dealuri„, care are ca obiectiv revitalizarea și promovarea patrimoniului cultural local. Răspunde întrebărilor noastre despre acest proiect inovator dramaturgul Ovidiu Cioclov – președintele Asociației „ARTE 21 – Poveștile lumii”.
Reporter: „ARTE – Poveștile lumii” sună ca și cum v-ați gândit la proiecte culturale chiar dinainte să înființați asociația…
Ovidiu Cioclov: Chiar așa a fost. Eu sunt dramaturg. Scriu texte de teatru. Nu m-am apucat de foarte devreme, dar am reușit să și pun în scenă, să și câștig niște premii. În 2013, am înființat Asociația „ARTE 21 – Poveștile lumii”, cu scopul de a implementa proiecte culturale și artistice. La început însă, am mers în altă direcție, pe proiecte cu caracter social și educațional, cu finanțare europeană, în multe zone ale țării. Noi am fost cei care am scris cererile de finanțare și după aceea am ajutat la implementare. În general, au fost proiecte pe educație nonformală și proiecte sociale – spre exemplu, am înființat o creșă, în parteneriat cu o primărie din județul Ialomița, prima creșă în mediul rural din județul Ialomița. Este unul dintre proiectele de care ne bucurăm cel mai mult. Ușor-ușor, am intrat apoi și în zona cultural-artistică. „Remix cultural între dealuri” este cel mai complex proiect cultural al nostru. Și mi se pare și cel mai intens. Aducem două lumi în contact – lumea artiștilor din București și comunitatea locală de aici. Și fiecare se îmbogățește. Nu este energie numai dintr-o parte, în sensul că și artistul care vine din București redescoperă natura, spațiile largi, se reconectează, adică este și el influențat.

Reporter: De ce „Remix cultural între dealuri” la Vârfuri și Valea Lungă? Cum ați ales această zonă?
Ovidiu Cioclov: Legătura noastră cu Vârfuri și Valea Lungă se cheamă Grupul de Acțiune Locală „Dealurile Sultanului” cu care am colaborat în trecut într-un proiect social în Provița de Sus, județul Prahova. L-am cunoscut atunci pe președintele acestui GAL, dl Fabian Rotaru, iar în momentul când a apărut oportunitatea de finanțare prin Administrația Fondului Cultural Național, am propus Proiectul „Remix cultural între dealuri”. Am găsit deschidere la cele două Primării, ne-a ajutat dl Rotaru, și așa am început toată această poveste. Ideea proiectului este să venim în rural cu artiști consacrați, să implicăm comunitatea locală, să folosim resursele de aici: poveștile oamenilor, tradițiile locale, emoțiile, evenimentele de viață – naștere, nuntă, botez etc.
Reporter: Ce a presupus munca de cercetare artistică în comunitate?
Ovidiu Cioclov: Am avut mai multe întâlniri de tipul focus grup, dar și discuții individuale cu oamenii cu veleități artistice din cele două comunități, cu meșteșugari din zonă etc. Am urmărit să obținem cât mai mult material documentar, fotografii, filmări, obiecte… Am purtat multe dialoguri și, atunci când descopeream o poveste interesantă, mergeam mai departe, la om acasă, în intimitatea lui… Spre exemplu, am discutat cu domnul Brezeanu. La 93 de ani scrie cărți. Are fiul sculptor, Liviu Brezeanu I-am intervievat pe amândoi în procesul nostru de documentare. De asemenea, am implicat și școlile. Am avut întâlniri cu profesorii, cu elevii. Pe copii i-am rugat să-și deseneze satul, apoi ce lipsește în sat…

Reporter: Și ce lipsește în comunele Vârfuri și Valea Lungă, în viziunea copiiilor?
Ovidiu Cioclov: Un KFC, o fabrică de jocuri video. Au mai apărut în desenele lor doi fotbaliști: Ronaldo și Mbappe. Cu copiii am documentat, sub formă de joc, altfel s-ar fi plictisit. Eu m-am bucurat foarte mult că au lucrat cu formele acestea de artă. I-am implicat 100%.
Reporter: Ce reacție au avut localnicii când au văzut că sunt băgați în seamă de artiști consacrați?
Ovidiu Cioclov: Inițial, prima întrebare pe care ne-o puneau era: Ce sens are? Le-am explicat că ne dorim să păstrăm memoria locurilor, astfel încât ceea ce se întâmplă acum să poată fi cunoscut și peste 20 – 30 de ani, nu să rămână un gol. Ușor-ușor, lucrurile s-au legat. Și-au dat seama că este bine să povestească, am reușit să intrăm în intimitatea dumnealor. De exemplu, în cadrul unor întâlniri de documentare, i-am rugat pe oameni să scrie pe o coală de hârtie ce locuri din zonă le plac, o amintire… Apoi, începeam discuțiile și oamenii, chiar dacă nu erau deschiși din primul moment, pe parcurs se relaxau și aveau multe să ne povestească.

Reporter: De partea cealaltă, cum au primit artiștii ideea de a veni în acest colț de țară, pierdut printre dealurile din județul Dâmbovița, să lucreze cu localnicii pentru a face cunoscută zona?
Ovidiu Cioclov: Au fost foarte bucuroși, le-a plăcut. A fost ca și cum s-au încărcat cu energie. Au primit foarte bine proiectul. La artiști, există nevoia de reconectare cu natura, cu spațiile largi. În București, cumva te constrânge chestia asta. Natura îți redă dimensiunea. Adică, în București ne încărcăm cu prea mult ego. Mergând în natură, ne dăm seama de propria dimensiune. Și este bună chestia asta! Puțină modestie nu strică niciodată. Prin acest proiect, ne propunem să deconstruim forme și tipare bine împământenite, ca să le înțelegem și apoi să le punem în lumină, să le potențăm latura creativă. Vrem să dezvoltăm nevoia de cunoaștere și, de ce nu, nevoia de autocunoaștere. Arta este și autoreflexivă. Procesul acesta nu este ușor. Presupune să dai jos barierele, dar nevoia există. Și din partea artiștilor, și din partea comunității. Există nevoia de a vorbi, de a te descrie, de a-ți aminti, de a privi dintr-un alt unghi. Nevoia autoreflexivă, chiar dacă nu este verbalizată, există. Și, prin acest proiect, păstrăm memoria locurilor.

Reporter: Practic, toate aceste elemente etnografice, folclorice, tradiții, obiceiuri, povești de viață, povești fantastice pe care vi le oferă oamenii le adunați, le omogenizați și le retransmiteți?
Ovidiu Cioclov: Le reinterpretăm, în sensul că ele sunt forme fixe, structuri – precum dansul popular, care presupune o anumită mișcare de la care oamenii nu se abat… Și vine un coregraf și le arată că dansul este și despre altceva. Dansul este despre corpul tău, despre impulsul pe care-l simți… Și noi, prin Proiectul „Remix cultural între dealuri” reconstruim dansul popular, îl așezăm în componente și îl refacem cumva și dinspre om, să-l trăiască altfel, să-l înțeleagă, să-și înțeleagă propriul corp, să treacă peste anumite bariere. Cumva, reconstruim formula clasică, îi găsim punctele forte și o reconfigurăm. Cam asta facem în fiecare activitate pe care am inclus-o în proiect. Artistul vizual va face o instalație artistică. Când zicem instalație artistică, ne gândim la o structură, la un obiect. În arta contemporană, instalația artistică însă este alcătuită din videoproiectoare, lasere, din material audio, din fotografii, este interactivă, este cu sunete, cu imagini, cu lumină… Artistul vizual va porni de la ceea ce am documentat în comunitate și va crea o instalație artistică modernă, exact cum vedem la muzeele de artă contemporană. Vom plasa instalația vizuală atât în Vârfuri, cât și în Valea Lungă, în căminele culturale. Vor fi practic niște spații muzeale, dar vii, interactive. Spre exemplu, te duci acolo, îți pui căștile, auzi povestea. Pe videoproiector ai o proiecție… Totul va fi integrat. Instalația artistică va fi însoțită și de o expoziție de obiecte, donate pentru o perioadă de timp de către localnici. Fiecare obiect va avea o descriere, dar nu ca la muzeu – o descriere tehnică. Va fi povestea din spate. De asemenea, avem în proiect și spectacole. De exemplu, pe 11 mai, va avea loc un eveniment prin care va fi prezentat rezultatul interacțiunii coregrafului cu grupul local de dansatori. Din ce am văzut la workshop, nu este deloc ușor să treci de la dansul popular la altceva. Eu am crezut că, dacă îți place dansul și dansezi, poți să dansezi orice. Nu este așa! Este o muncă grea pe care o fac și dansatorii, și coregraful. Stau câte 4-5 ore pe zi, până la epuizare.

Reporter: Toate activitățile incluse în Proiectul „Remix cultural între dealuri” au la bază documentarea pe care ați realizat-o în cele două comunități?
Ovidiu Cioclov: Da. Pe baza documentării, urmează toate celelalte activități. Eu și colega mea, Vero Nica, vom scrie textul pentru docu-ficțiune, coregrafa Diana Dragu lucrează cu dansatorii din ansamblurile de dansuri populare ale zonei, care sunt în final reconfigurate. O să avem instalația vizuală, însoțită de o expoziție de obiecte aparținând locuitorilor din Vârfuri și Valea Lungă, curatoriată de artistul vizual Andu Dumitrescu. El îi va da sensul total. O să avem și un material video la finalul proiectului. Pornind de la text, artista Alexa Lincu va realiza o pictură murală de cel puțin 20 mp, pe o clădire din centrul comunei Vârfuri. Vom avea doi performeri sau doi actori, încă nu am făcut selecția, pentru spectacolele-lectură. Modul acesta de a privi arta este cumva o alternativă la ceea ce oferă Valea Prahovei, cu care nu te poți bate. Noi ne adresăm unei nișe – iubitorului de artă contemporană, iubitorului de liniște, de natură. O să punem toate acestea pe o hartă culturală online, pe care o vom promova în rândul publicului educat, care se va bucura să vadă o instalație artistică, o pictură murală între dealurile verzi din Vârfuri și Valea Lungă. Vom amplasa și trei panouri-hartă aici, în zonă.

Reporter: Documentarea este finalizată. V-ați conturat deja ideea pe care veți merge în text?
Ovidiu Cioclov: Da. Sunt câteva lucruri pe care le vom scoate în evidență. Unu, că aici a fost zonă de petroliști și o întreagă cultură legată de petrol. Doi, că nu-i chiar o zonă rurală, nu au tradițiile pe care le-am găsit în alte comunități. Mi-au spus că nu au crescut cu balade și cântece bătrânești. Noi am crescut la sondă! Asta mi-au spus oamenii cu care am discutat. De exemplu, bunicul a fost sondor, fiul – inginer, tot sonde, iar nepotul, chiar dacă industria s-a dus, lucrează tot în petrol, dar în Germania, pe o platformă. Adică, cumva, cultura asta s-a păstrat. Ar mai fi o poveste despre cum natura cucerește drumurile, le închide, dispar. Mai este apoi solul care curge tot timpul. Și acest aspect cred că trebuie reflectat într-o poveste. Iarăși, aici nu a existat CAP, adică și-au păstrat hotarele și au dezvoltat o anumită cultură locală.
Reporter: Ați descoperit și legende ale locului care ar putea fi exploatate din punct de vedere turistic?
Ovidiu Cioclov: Da. Despre comori ascunse. Mulți oameni din zonă chiar și-au luat detectoare de metale. Se spune că apare o flacără în locul unde au fost îngropate comori… Am mai descoperit și povestea avionului german care s-a prăbușit.

Reporter: După dumneavoastră, de ce ar trebui să vină un turist în zona Vârfuri – Valea Lungă?
Ovidiu Cioclov: În primul rând, pentru mediul natural, care este superb. Mai ales dacă vii din București, simți că respiri. Un turist ar trebui să vină aici pentru priveliște, pentru ce oferă natura în formă pură, pentru liniște, pentru gastronomia locală. În general, ar trebui să vină aici ca să se conecteze cu natura!
Reporter: Ce îi lipsește zonei Vârfuri-Valea Lungă din punct de vedere turistic și ar trebui să apară cu prioritate în următorii ani?
Ovidiu Cioclov: Din punctul meu de vedere, lipsesc traseele marcate. Adică, ok, ajung aici, dar poate că vreau să fac și puțină mișcare. Și, atunci, ar trebui să am niște trasee. Noi, la finalul proiectului, am putea să le indicăm autorităților locale trasee pe care să le marcheze.

Reporter: Oamenii cum i-ați simțit? Sunt dispuși la a investi în turism?
Ovidiu Cioclov: Sunt câteva locații deschise în zona aceasta. Nu multe, dar sunt. Nu știu dacă oamenii de aici sunt dispuși să facă turism, însă am înțeles că sunt cetățeni străini care își doresc asta. Spre exemplu, un francez a cumpărat o proprietate în zonă și vrea să facă un chalet…

Reporter: Când trebuie să fie finalizat proiectul „Remix cultural între dealuri”?
Ovidiu Cioclov: La sfârșitul lunii iulie 2024. Dar, ne dorim să-l extindem pe tot arealul Grupului de Acțiune Locală „Dealurile Sultanului”. Sperăm să obținem finanțare în toamnă, când va fi o nouă sesiune de depunere de proiecte. Vrem să propunem un proiect mai mare, care să ducă la un turism sustenabil. Oameni care să respecte natura, mediul, liniștea. Această zonă, care este relativ aproape de București, de Ploiești, de Târgoviște, poate fi o destinație turistică. Poate vor apărea aici și puncte gastronomice locale, pensiuni… Pe viitor, ar fi bine ca toate acestea să se regăsească pe harta pe care o creăm noi prin Proiectul „Remix cultural între dealuri”.

ACTUALITATE
Nucetul a fost în dublă sărbătoare: Izvorului Tămăduirii și Ziua Comunei

Pentru cine nu știe, Mănăstirea Nucet nu ar fi arătat așa cum se prezintă astăzi, o adevărată perlă a ortodoxiei românești, un lăcaș de închinăciune cum puține există în țară, dacă în urmă cu mulți ani câțiva fii ai acestui județ, îi numim aici pe Ion Dumitru – fost director al RNP Romsilva și pe regretații Ion Stan – fiu al satului, deputat în Parlamentul României, Costel Preda – fost director al Direcției Silvice Dâmbovița, Victor Sanda – fost prefect al județului Dâmbovița și mulți alții, nu ar fi dat o mână de ajutor serioasă pentru renașterea parcă din propria cenușă a Mănăstirii Nucet. Un rol important l-au avut și capii Bisericii Străbune care au vegheat și contribuit la împlinirea acestui vis divin. Pe aici, prin anii 70-90, printre zidurile vechilor chilii și cele de la intrare în incinta mănăstirii, copiii din sat se jucau de-a războiul, încingeau partide de fotbal sau, unii mai curajoși, urcau în turla bisericii pentru a căuta ouă de păsări sau pentru a admira așezarea de la înălțime.
Ani la rândul, doar clopotul din fața bisericii, prins în mijlocul unei schele din lemn, bine construită, străjuită de câțiva brazi semeți, bătea grav, cu un sunet fulgera până dincolo de hotarele satului. Acum, totul este astfel. Dumnezeu a ținut cu această comunitate, a dat har și putere celor care au trudit aici și au întâmpinat destule greutăți până când totul s-a săvârșit. Să nu uităm că, sub poala pădurii au ostenit, la începuturi, câteva călugărițe care viețuiau într-un vagon de campanie, cu destule lipsuri, dar cu gândul și inima la Dumnezeu! Dar asta este o altă poveste pe care, odată și odată, o vom pune în pagină…

Revenind la ziua de astăzi când lumea creștin ortodoxă cinstește sărbătorea de „Izvorul Tămăduirii”, ziua în care, spune legenda, un orb și-a recapătat vederea după ce Maica Domnului i-a vestit viitorului împărat Leon cel Mare să-l ducă pe bietul om în pădurea din apropierea Constantinopolului, să îi potolească setea și să îi spele fața. După ce-i atinge ochii cu apa acelui izvor, orbul vede din nou. Când Leon cel Mare ajunge împarat, în acel loc sfânt din pădure, înalță o biserică drept semn al recunoștinței pentru minunea săvârșită de Maica Domnului.
Și la Nucet, la umbra pădurii, la câțiva pași de mănăstire, dăinuie de ani buni „fântâna de leac”. Un loc respectat de localnici, dar care, o mare perioadă de timp, fiindcă așa erau vremurile și orânduirea, a zăcut neamenajată. Izvorul de leac a fost refăcut odată cu mănăstirea. Acum, a devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru creștin ortodocșii din județ, dar și din alte zone ale țării.

De Izvorul Tămăduirii, vin oamenii aici cu miile pentru a participa la slujba religioasă săvârșită de Înalt Prea Sfinția Sa Nifon, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, și pentru a lua apă sfințită, care să-i ocrotească de bolii și alte necazuri ale trupului și firii.
De 18 ani Nucetul, de Izvorul Tămăduirii, devine un epicentru al credinței și smereniei creștin ortodoxe. Locul unde oamenii vin, blajini, cu inimile deschise, cu ardoare și încredere deplină în Mântuitorul Nostru Iisus Hristos. Sărbătorea religioasă a devenit una emblematică pentru Nucet, care, în același interval de timp, sărbătorește și „Ziua Comunei”. Localnicii, după ce se încheie Sfânta Liturghie de la Mănăstire, după sfințirea apei, merg să petreacă în perimetrul pregătit special de administrația publică locală, unde, în cinstea satului, este organizat și un spectacol muzical artistic. Gazdă la acest eveniment cultural deosebit a fost primarul comunei Nucet – Luisa Bărboiu.

De precizat că, astăzi, de Izvorul Tămăduirii, la Nucet au fost prezenți președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, prefectul Marian Tănase, deputații Carmen Holban și Laurențiu Neculăescu, președintele Senatului Universității Valahia din Târgoviște – Claudia Gilia, președintele Administrației Fondului de Mediu – Florin Bănică, primari ai mai multor localități din județ, consilieri județeni, șefi de instituții și, evident, sute de credincioși veniți din toate colțurile județului.
În cuvântul său de învățătură, ÎPS Nifon , Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, a amintit de dimensiunea teologică a acestei sărbătorii, arătând că Izvorul Tămăduirii are în centrul său pe Maica Domnului, pe Cea care L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu, Biruitorul morții, pe Cea care mijlocește pururi pentru noi și se constituie în expresia cea mai înaltă a iubirii Creatorului.
„De aceea, privind spre Maica Domnului, ca spre izvorul nesecat al milostivirii dumnezeiești, vedem pe cea prin care Fiul lui Dumnezeu a intrat în istoria noastră și a înnoit definitiv chipul lumii”, a precizat ÎPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei.
A mai spus Înaltul Ierarh că Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare care poate fi înțeleasă numai din perspectiva Învierii Domnului, izvorul credinței, mărturiei și vieții noastre, minunea care a transformat ireversibil istoria și civilizația umană.
Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a spus că a participat cu inima deschisă și cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Nifon la sărbătoarea de la Nucet.
„Am fost alături de oameni veniți atât din județul nostru, cât și din alte zone ale țării, la slujba oficiată cu acest prilej.Este una dintre acele zile în care ne oprim din ritmul cotidian și ne întoarcem gândul către lucrurile care contează cu adevărat, iar numărul mare de credincioși arată cât de importante rămân astfel de momente.
M-am bucurat să văd atât de mulți oameni prezenți la slujbă și la Procesiunea la „Fântâna de Leac”, pentru că din astfel de clipe ne luăm liniștea și puterea de a merge mai departe”, este mesajul transmis de Corneliu Ștefan – președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

ACTUALITATE
Nuclearelectrica și Universitatea Valahia înființează programul de masterat „Tehnologii avansate pentru industria nucleară”

Nuclearelectrica și Universitatea Valahia din Târgoviște au înființat, în cadrul domeniului de studii universitare de masterat inginerie energetică, programul de masterat „Tehnologii avansate pentru industria nucleară”, care va fi disponibil începând cu anul universitar 2026‑2027.
„Programul de masterat are 120 de credite transferabile și va fi cu predare în limba engleză. Obiectivul înființării acestui program de masterat este valorificarea oportunității de dezvoltare a specialiștilor în tehnologii nucleare avansate pentru industria nucleară, reactoare modulare mici, practic implementarea concretă a unei oportunități educaționale, care să conducă la formarea generației de specialiști în tehnologii avansate, capabilă să susțină, prin specializare aplicată, pe termen mediu și lung, implementarea și operarea acestor tehnologii.
Dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești creează cadrul pentru formarea de noi specialiști în energetică nucleară la nivel național, permițând, astfel, poziționarea avantajoasă a României, într-un domeniu de interes major la nivel european și internațional – atingerea de economii de scală în utilizarea tehnologiilor nucleare avansate cu scop comercial”, se precizează într-un comunicat de presă transmis către mass-media.
ACTUALITATEacum o săptămânăDoliu la ISU Dâmboviţa. S-a stins din viață Lt. col. Ionuț Mihai Muscăloiu. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Dâmboviţaacum o săptămânăA murit un mare DASCĂL al școlilor din nordul județului Dâmbovița
ACTUALITATEacum o săptămânăTârgovișteanul Dan Neculăescu, propus ambasador al României în Statele Unite ale Americii!
ACTUALITATEacum 6 zileHotel Peștera Wellness & Spa, în topurile naționale ale calității și profesionalismului
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăGata cu semaforul! S-a redeschis circulația pe podul de la Pucioasa, de pe DN71, Târgoviște – Sinaia
ACTUALITATEacum o săptămânăSacrificiul din spatele performanței: Drumul spre podiumul național la Geografie
Dâmboviţaacum 8 oreDoi răniți grav într-un accident pe DN 72A, în Dragomirești
Dâmboviţaacum o săptămânăAntrenorul Ilie Poenaru și-a încheiat contractul cu Chindia după înfrângerea din meciul cu FC Bihor























