POLITIC
Dialog constructiv între senatorul Titus Corlățean și secretarul general al Consiliului Europei

Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României, a fost primit, ieri – 2 octombrie 2024, de noul secretar general al Consiliului Europei, elvețianul Alain Berset. Dialogul dintre parlamentarul român și secretarul general al Consiliului Europei a fost axat pe teme strategice legate de rolul, profilul și viitorul organizației de la Strasbourg, la nivelul societății internaționale.
„Să nu uităm că vorbim despre organizația care, începând cu 1949, a jucat un rol istoric în promovarea standardelor la nivelul continentului european, mai întâi în Vestul european, iar mai apoi, după prăbușirea comunismului, în Europa Centrală și de Est, în materie de democrație, drepturi fundamentale ale omului și statului de drept.

Să nu uităm, de asemenea, că această organizație pan-europeană se fundamentează pe doi pilieri esențiali, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Curtea Europeană și că a fost singura organizație internațională care a exclus Federația Rusă după agresiunea comisă la 24 februarie 2022 împotriva Ucrainei”, a precizat Titus Corlățean, după discuțiile avute cu secretarul general al Consiliului Europei.
A mai spus senatorul român că dialogul a fost extrem de interesant. Printre temele abordate s-a numărat și rolul esențial pe care îl joacă Romtania în regiunea de est a Europei, dar și în familia euro-atlantică. De precizat că senatorul Titus Corlățean a participat în aceste zile la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care s-a desfășurat la Strasbourg.
Dâmboviţa
Deputat Valeriu Munteanu: Ministrul Diana Buzoianu trebuie să spună cine răspunde pentru eșecul lucrărilor de pe Dunăre

După lucrările aproape eșuate pe Dunăre în vederea dirijării fluxului de apă către Centrala nucleară de la Cernavodă, deputatul AUR Dâmbovița, Valeriu Munteanu, îi solicită ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, USR-ista Diana Buzoianu, să facă publice avizele, acordurile de mediu și studiile care au stat la baza lucrărilor executate în ultimii ani pe fluviul Dunăre.
Vicepreședintele AUR vrea ca Diana Buzoianu, în alte ocazii destul de vocală, să explice cine răspunde pentru efectele negative produse asupra regimului de curgere al fluviului.
„Doamna ministru Diana Buzoianu afirma acum două zile că în Dunăre s-a format un „dâmb” care a reorientat debitul apei și că statul trebuie acum să intervină pentru a corecta situația. Dacă lucrările efectuate asupra albiei au produs sau au favorizat acest fenomen, întrebarea este simplă: cine le-a autorizat, cine le-a evaluat efectele și cine răspunde pentru eșec?
Situația este cu atât mai greu de explicat cu cât, pentru proiectul BALA II – Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre (proiectul are aviz de gospodărire a apelor din iunie 2022 și acord de mediu emis de APM Călărași în septembrie 2023, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 1.079/4 septembrie 2024), proiect destinat inclusiv redistribuirii debitului între brațul Bala și Dunăre, statul a considerat necesare studii și documentații tehnice și de mediu ample. Statul a elaborat documentația de mediu pe 625 de pagini, tocmai pentru că orice intervenție asupra albiei poate modifica distribuția debitelor, transportul sedimentelor și regimul hidrologic. Acest proiect major nici măcar nu a ajuns însă la execuția efectivă.
În schimb, în Dunăre au fost deja realizate alte intervenții – dragări, lucrări asupra pragurilor și formațiunilor din albie și alte operațiuni cu potențial de modificare a curgerii apei. Iar astăzi autoritățile sunt nevoite să intervină din nou, inclusiv prin amplasarea sau scufundarea controlată a unor barje încărcate cu material, pentru a corecta distribuția debitului.
Aici apare contradicția pe care Diana Buzoianu trebuie să o explice: dacă pentru o lucrare încă neexecutată au fost necesare sute de pagini de studii de mediu, unde sunt studiile și avizele pentru lucrările deja executate? Au anticipat ele apariția „dâmbului” și modificarea distribuției apei către Cernavodă?”, întreabă deputatul AUR Dâmbovița.
Valeriu Munteanu a precizat că a adresat oficial ministrului Mediului o întrebare parlamentară prin care solicită inventarierea lucrărilor hidrotehnice executate în sectorul relevant pentru brațul Bala și Cernavodă și transmiterea acordurilor de mediu, avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor, studiilor hidrologice și modelărilor hidrodinamice care au stat la baza acestora. A mai cerut parlamentarul AUR să se facă public numele celor care au decis actuala soluție de urgență cu barjele scufundate.
„În baza căror calcule a fost stabilită cantitatea de material și amplasamentul și dacă au fost evaluate efectele acestei intervenții atunci când Dunărea va reveni la debite normale sau ridicate.
Este greu de explicat tăcerea doamnei Diana Buzoianu, care a transformat autorizarea de mediu și protejarea fiecărui gândac și a fiecărei moluște într-un principiu aproape absolut atunci când a contestat alte proiecte de infrastructură, dar care, în cazul unor intervenții asupra Dunării cu efecte potențiale asupra distribuției debitelor, pare să accepte dintr-odată alte standarde.
Problema nu mai privește doar mediul sau navigația. În condiții de secetă și debite reduse, distribuția apei poate afecta inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Dunărea nu poate fi tratată ca un laborator în care statul intervine, constată ulterior efectele și apoi improvizează alte lucrări pentru a le corecta.
Diana Buzoianu trebuie să spună cine a autorizat lucrările care au dus la actuala situație și cine răspunde pentru eșecul lor”, a precizat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Dâmboviţa
Deputat Aurelian Cotinescu: Eforturile de corectare a dezechilibrelor bugetare sunt recunoscute de instituțiile financiare internaționale

Deputatul PNL Aurelian Cotinescu a precizat că deciziile agențiilor internaționale Fitch și Moody’s oferă României un răgaz important pentru a se pune la punct, dar nu este vorba, cu siguranță, de acordarea unui cec în alb.
„Eforturile de corectare a dezechilibrelor bugetare sunt recunoscute de instituțiile financiare internaționale. Primele efecte ale măsurilor adoptate încep să se vadă. Deficitul bugetar este pe o traiectorie clară de scădere și sperăm să ajungă la 5,8% la sfârșitul anului.
Creșterea importurilor a fost practic oprită, acestea avansând cu doar 0,1% în primele cinci luni ale anului; exporturile au crescut cu 2,4%; deficitul comercial s-a redus cu 6,2%; investițiile au crescut, în termeni reali, cu 4,7% în primul trimestru.
România a început să consume mai puțin pe datorie, să exporte și să investească mai mult. Este și un semnal că disciplina fiscală și reformele începute de Guvernul Bolojan pot readuce treptat finanțele publice sub control.
Menținerea acestei evoluții depinde de stabilitatea politică și de continuarea reformelor. Orice încercare de a le amâna, bloca sau dilua poate afecta fondurile europene și credibilitatea României în fața investitorilor”, a spus parlamentarul PNL Aurelian Cotinescu.
ACTUALITATEacum 3 zileProprietar de apartament, amendat pentru amenajări interioare fără autorizație
ANUNŢURIacum 4 zileMesaj de condoleanțe Primăria Dragodana, județul Dâmbovița
ACTUALITATEacum o săptămânăProgramul evenimentelor prilejuite de „Zilele Comunei Potlogi”, 15-16 august 2026
ACTUALITATEacum 7 zileMega petrecere de 10 ani la Complexul Turistic de Natație Târgoviște
Dâmboviţaacum 5 zileTânără agresată sexual într-un parc din Târgoviște
ACTUALITATEacum 7 zileMoaștele Sf. Mucenițe Filofteia vor fi aduse la Târgoviște de Sărbătorea Sf. Ier. Nifon (10-11 august 2026)
ADMINISTRAŢIEacum 4 zile3 miliarde de euro, valoarea proiectelor derulate în județul Dâmbovița. Locul 1 în Regiunea Sud Muntenia
Dâmboviţaacum 5 zileO mașină a ars ca o torță în sensul giratoriu de la Gulia. VIDEO



























