Connect with us

ACTUALITATE

Agricultura este trecutul, prezentul și viitorul acestei țări. Interviu cu Mihai Istrate, consilier județean și candidat PSD Dâmbovița pentru Camera Deputaților

Publicat

pe

Mihai Istrate, cunoscut consultant agricol din județul Dâmbovița, consilier județean și, acum, candidat PSD Dâmbovița pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, ne-a acordat un interviu pe teme ce țin de accesarea fondurilor europene și provocările cu care se confruntă fermierii. Despre politică, am vorbit puțin, dar, ca de obicei, Mihai Istrate a exprimat idei pe care unii le-ar considera… atipice! În realitate, sunt principii sănătoase, demne de a fi urmate.

Reporter: Când și cum ați început activitatea aceasta în sprijinul fermierilor?

Mihai Istrate: De peste 15 ani, activez în cadrul acestui centru de formare pentru întreprinzătorii din mediul rural, pe care l-am creat împreună cu fratele meu, Florin Istrate. În decursul timpului, am acordat consultanță în diverse domenii de activitate, agricole, la peste 10.000 de beneficiari. Am început cu cursuri de formare profesională în domeniul agricol, am continuat cu proiecte mici, pe Măsura 1.4.1, de 1500 de euro în fiecare an, timp de 5 ani. Am plecat pe drumul acesta atunci când am scris proiecte pentru noi. Pe vremea aceea, se ocupa cu asta doar Direcția Agricolă. Era aglomerație, nu știam pe nimeni și am zis să facem dosarul pe cont propriu. Era vorba de proiecte pe Măsura 1.4.1, de 1500 de euro. Apoi, au aflat vecinii și ne-au rugat să îi ajutăm și pe ei. Le-am făcut și lor… A fost greu în primul an, dar ne-au ieșit. Ușor-ușor, am învățat meserie cum se zice și astăzi lucrăm toate tipurile de proiecte care se adresează fermierilor și care nu necesită cofinanțare. Subliniez asta: noi lucrăm doar proiecte fără finanțare, adică beneficiarii noștri nu trebuie să pună bani. Trăim niște vremuri complicate și nu vrem să-i expunem pe fermieri, care sunt prietenii și partenerii noștri. Adică, noi păstrăm cu ei o relație care este mai mult decât una de business. Să vă dau un exemplu: sunt fermieri care vin la ziua mea și eu merg la a lor și ei nu mai au proiecte la mine de 10 ani.

Reporter: Ați vorbit despre proiecte fără cofinanțare. Mai există axe de finanțare în care nu este necesar ca beneficiarul să vină cu bani de acasă?

Mihai Istrate: Există! În 2023, în România a început Programul Național Strategic și este acolo Măsura DR30 – Instalarea tinerilor fermieri. Din păcate, anul trecut, au fost mai multe ghiduri în consultare publică, s-au schimbat miniștrii, fiecare a venit cu felul lui de a vedea această intervenție… Dar, cu bune și cu rele, măsura s-a deschis la sfârșitul anului 2023 și am reușit și noi să finanțăm, în județul Dâmbovița și în județele apropiate, peste 100 de proiecte cu o valoare fixă de 70.000 de euro fiecare, fără ca fermierii să pună vreun ban. Sunt proiecte forfetare, cum se cheamă în sistem, adică finanțarea este nerambursabilă 100%.

Reporter: Ce a însemnat pentru agricultura locală și regională, fiindcă nu vă adresați doar fermierilor din județul Dâmbovița, existența acestui Centru de formare pe care l-ați înființat împreună cu fratele dumneavoastră la Târgoviște?

Mihai Istrate: Să știți că fără fonduri europene agricultura românească nu există. Pentru cine mai apare pe la televizor și se mai îndoiește în legătură cu ceea ce înseamnă Uniunea Europeană pentru România, sunt doar sloganuri. Fără a fi membri ai Uniunii Europene, fără banii de la Uniunea Europeană, agricultura românească nu există! Pe lângă pilonul II, pe care lucrăm noi proiectele europene, există și pilonul de subvenții. Ori, cea mai mare parte a subvențiilor pentru agricultori vin de la Uniunea Europeană! Guvernul României doar cofinanțează. Ce ne-am face noi fără banii aceștia? Nu ar rezista nimic! Datorită proiectelor europene, în județul Dâmbovița, s-au dezvoltat zone care nu erau agricole, pentru că la noi în județ nu există numai Băleni, Lungulețu și Voinești. Mai sunt și alte localități și am putea să mergem într-o zi să vă arăt la Vișina, de exemplu, unde cred că sunt mai multe tractoare ca la Lungulețu. Sau să vă arăt alte zone, precum Dragodana, să vedeți cum s-au dezvoltat fermierii accesând fondurile europene nerambursabile. Pentru că proiectul se termină, dar utilajele cumpărate rămân.

Reporter: Dacă nu exista un astfel de Centru, s-ar fi putut descurca fermierii să acceseze singuri fondurile europene?

Mihai Istrate: Nu aveau cum! Și vă dau câteva exemple. Am cunoscut primari din Giurgiu, Prahova, Teleorman, să nu mă duc mai departe, din zone deosebite din punct de vedere agricol, cum noi nu avem în județul Dâmbovița… Nu au niciun proiect accesat! La Conțești, în Teleorman, au niște solare de ne pierdem în ele. Nu au accesat niciun proiect european până nu au venit la centrul nostru! Dacă ar ști să scrie singuri proiecte, fermierii nu ar mai veni la noi, că trebuie să ne plătească. Informația este foarte importantă! Cred că vă aduceți aminte de câte ori m-am supărat eu pe Direcția Agricolă fiindcă nu îi informează suficient pe fermieri. Acesta este primul lucru care trebuie făcut în relația cu fermierii, să-i informăm. Spre exemplu, mai vine câte un fermier la noi și ne spune că îi este frică să acceseze fonduri europene, să nu greșească ceva… Le spun clar că nu îl vom lăsa noi să greșească, pentru că, aici, la Centru, cunoaștem fiecare etapă de implementare și nu-i lăsăm să facă greșeli. Și dacă uită fermierul pașii, că sunt mereu la muncă în câmp, nu uităm noi. Avem grijă de fiecare proiect în parte. Nu există un proiect pe care nu l-am dus la capăt. Sunt unele mai grele, altele mai ușoare, dar pe toate le-am dus la capăt. Dacă a existat în anii aceștia un proiect care nu s-a finalizat, s-a întâmplat doar din cauza unor probleme personale ale fermierilor, străine de proiect. Dar nu am avut proiecte care să nu fie finalizate pentru că nu au putut fi implementate. Nu există! Indiferent că vorbim de 1500 de euro sau de 70.000 de euro.

Reporter: Cum plătesc beneficiarii pentru serviciile pe care le oferiți?

Mihai Istrate: Noi știm că nu lucrăm cu oameni care dispun de mulți bani și, în momentul în care începem un proiect, fermierii nu plătesc decât cheltuielile cu proiectul, adică ce se consumă ca să facă un proiect. În rest, banii pentru consultanță noi îi încasăm doar la succes. Asta chiar dacă nu toate proiectele ajung la finanțare! Se întocmește un clasament în baza punctajului și sunt și proiecte declarate eligibile fără finanțare. Oamenii știu dinainte câte puncte are proiectul și ce șanse. Eu îi spun dinainte și nu îl oblig să facă. Este logic că un proiect cu 40 de puncte nu are aceleași șanse ca cel cu 80. Dacă decid să meargă mai departe, este pierdere și pentru fermier și pentru noi. Dar noi nu luăm bani înainte.

Reporter: Au adus proiectele cu fonduri europene nerambursabile plus valoare în agricultură?

Mihai Istrate: Clar! Au adus nu doar plus valoare. Repet, fără fonduri europene, agricultura românească nu există! Gândiți-vă că, în ultimii ani, nu i-a mai ajutat nici Dumnezeu pe fermieri: secetă, inundații, probleme, probleme… Eu provin de pe Valea Dâmboviței. Hai să vorbim despre pomicultură! Gândiți-vă cât se chinuie oamenii de acolo și vine o grindină. De la Dumnezeu! Distruge tot. Noroc că mai sunt fonduri nerambursabile. Nu știu dacă este un lucru bun sau rău, dar sunt mulți care și-au continuat activitatea în agricultură doar datorită fondurilor europene, altfel ar fi renunțat.

Reporter: Mai au fermierii posibilitatea să acceseze și în viitor fonduri nerambursabile fără să fie obligați la o cotă de contribuție?

Mihai Istrate: În perioada 2023-2024 s-au acordat toți banii pentru Măsura DR3 – Instalarea tinerilor fermieri, dar eu sunt sigur că se vor mai găsi bani, pentru că este cea mai de succes măsură. Noi, românii, avem un „dar al dracului” de a trage de timp și intrăm în criză de timp mereu. Spre exemplu, programul pe care suntem acum va trebui închis în 2027 și nu poate fi prelungit decât până în 2029. Neaccesându-se toți banii pe unele măsuri de finanțare, care necesită achiziții publice, licitații, avize peste avize, acestea nu vor putea fi implementate în termen util. Prin urmare, cred că, în 2025-2026, se va schimba Programul Național Strategic și se vor mai duce bani la măsura dedicată tinerilor fermieri. Trebuie să le dăm acestora șanse și în anii următori. Sunt tineri care se ocupă de agricultură din tată în fiu și care împlinesc 18 ani în 2025 sau în 2026. Nu trebuie să aibă și ei șansa asta? Să plece și ei de undeva? Nu trăiești toată viața cu un proiect din ăsta, dar pleacă și ei de undeva. Îți iei niște utilaje, îți organizezi mai bine ferma, o modernizezi, îți faci sistem de irigații. Toate astea rămân la finalul proiectului și tu îți continui activitatea.

Reporter: Sunteți pe lista de candidați PSD Dâmbovița pentru Camera Deputaților. Cu ce gânduri veți merge în Parlament. Ce ar trebui schimbat la nivel legislativ în domeniul agricol?

Mihai Istrate: Noi, cei din PSD, am fost mereu lângă agricultori. Și dacă am condus Ministerul Agriculturii, și dacă l-au condus alții, noi am fost lângă fermieri. Să-i ajut pe agricultori este singura mea motivație pentru care aș vrea să mă duc deputat. Am prins drag de fermieri, mai ales că lucrez mult cu tinerii, cu toate că avem proiecte și pentru cei cu vârsta peste 40 de ani. Nu vreau să le nărui speranțele acestor tineri. Mi-e drag să merg prin orice localitate din județ și să mă recunoască fermierii. Cred că Parlamentul României trebuie să îi asculte pe fermieri. Dacă vrea să facă programe, trebuie să discute cu fermierii. Regulile nu trebuie să plece de sus, ci de la talpa țării. Trebuie să ne asigurăm că banii se duc direct la fermieri. Statul român i-ar ajuta foarte mult pe fermieri dacă nu i-ar mai încurca! Adică, dacă am stabilit că dăm drumul la o măsură în perioada X, ar trebui să îi dăm drumul atunci! Dacă avem o măsură deschidă, să nu dureze un an până dăm un raport de selecție, pentru că omul ăla a muncit. Eu rămân ferm convins că cel mai bun ministru al Agriculturii ar fi o persoană care s-ar ocupa în primul rând să elimine birocrația. Știți că suntem în era digitalizării. S-au digitalizat și proiectele europene. Nu mai mergem cu dosarele să le depunem undeva, lucrăm online. Ideea este să încercăm să solicităm în proiectele astea doar documentele care sunt esențiale. Se cer prea multe documente care nu au nicio relevanță. Adică, într-un proiect pe zona de vegetal, de ce să avem nevoie de o negație de la Direcția Sanitar-Veterinară? Că nu avem nicio găină, ci doar vegetal. Este foarte important în țara noastră să facem o legătură între instituții. Adică, dacă AFIR îmi cere să duc un document în 7 zile, instituția care eliberează acel document să mi-l dea în cel mult 6 zile! Dacă îmi spune fă cerere și îți răspundem în 30 de zile, rămân pe afară cu proiectul. Sunt aspecte care se pot rezolva prin lege, dar trebuie ca inițiatorii să discute întâi cu fermierii.

Reporter: Se împacă activitatea de consultanță pe care o desfășurați cu politica?

Mihai Istrate: Se împacă, dar cu politica pe care o fac eu. Pentru că eu sunt cumva altfel încă din prima zi în care m-am apucat de politică, după ce m-am dus la o întâlnire de partid într-o duminică, invitat de un prieten, nu era scopul meu în viață să fac politica. Eu nu ocup nicio funcție administrativă de atâția ani, sunt tot cu fermierii, tot cu consultanța. Știe toată lumea din partid, eu niciodată nu o să-i mint pe fermieri. E greu să mă convingă cineva că lucrurile sunt în ordine când nu sunt.

Reporter: Ce mesaj aveți pentru tineri, să se apuce de agricultură? Dar pentru cei care vor să intre în politică?

Mihai Istrate: Agricultura în România este trecutul, prezentul și viitorul acestei țări. Tinerii nu greșesc dacă se apucă de agricultură. Nu este o rușine să faci agricultură, indiferent ce școală ai. Indiferent unde te-a dus viața până acum, niciodată nu este prea târziu să te apuci de agricultură. Pentru tinerii care vor vrea să intre în politică, le spun să se uite la Mihai Istrate, care tot ce a făcut în politică a făcut pe forțele lui. Nu am alergat după funcții sau privilegii. Și le mai spun ceva! Când intră în politică, să aibă principii și să nu le schimbe. Când trebuie să lăudăm, lăudăm, iar când trebuie să criticăm, să criticăm. Dacă nu criticăm atunci când se impune asta, indiferent că este vorba despre un coleg de partid, oamenii ăștia or să creadă că ei spun adevărul! Politica pe mine nu m-a schimbat.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Fața de dincolo de statistici a Bursei locurilor de muncă de la Târgoviște

Publicat

pe

La Bursa locurilor de muncă organizată, astăzi – 8 mai 2026, de către AJOFM Dâmboviţa ne-au atras atenția câteva aspecte:
– Numărul mare de autoturisme parcate în apropierea locației de desfășurare a acestui târg de joburi – Clubul Studenților din Micro VI, ceea ce ne oferă o anume imagine în ceea ce-i privește pe șomeri;
– Tinerii tratează cu destul de multă superficialitate astfel de acțiuni;
– Foarte interesate să-și găsească de lucru sunt persoanele din categoria de vârstă 40 – 50 de ani;
– Șomerii trecuți de 55 de ani considerau experiența a fi una un pic traumatizantă pentru ei, după o viață petrecută în câmpul muncii;


– Mulți dintre angajatori se arătau de la început sceptici în legătură cu posibilitatea de a-și găsi salariați potriviți cu nevoile firmelor pe care le reprezintă;
– A fost adresabilitate crescută la standurile unde se promovau cursurile de formare profesională în diferite meserii și la cel organizat de Armata Română;
– A fost bine venită inițiativa Inspectoratului Județean de Poliție de a le prezenta participanților la Bursa locurilor de muncă informații cu caracter preventiv, care să îi ajute să nu cadă victime ale unor infracțiuni;
– AJOFM Dâmboviţa și-a făcut datoria de a-i pune în contact direct pe angajatori și șomeri, dar asta nu înseamnă neapărat că și așteptările fiecărei părți s-au întâlnit la mijloc.

„Am contactat 585 de agenți economici din județul Dâmbovița și au confirmat participarea 39, care au pus la dispoziție 412 locuri de muncă vacante în diferite domenii de activitate, precum alimentație publică, HoReCa, IT, transporturi, construcții etc. De asemenea, pentru cei care doresc să se înscrie la un curs de formare profesională, AJOFM Dâmboviţa funcționează cu un centru propriu de formare profesională și este autorizată pentru 14 meserii. Este important de reținut că persoanele care doresc să urmeze cursurile noastre de formare profesională trebuie să se înscrie în baza de date a AJOFM, ca șomeri indemnizați sau neindemnizați, pentru a beneficia gratuit de aceste programe de formare profesională”, ne-a precizat Constanța Anghel – director executiv AJOFM Dâmboviţa.

Prezent printre participanții la Bursa locurilor de muncă organizată astăzi, 8 mai 2026, la Târgoviște, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița – Valentin Calcan, un important investitor în domeniul HoReCa la nivelul județului Dâmbovița, a apreciat, după ce a observat cu atenție desfășurarea evenimentului, că acest tip de acțiuni nu-și vor atinge niciodată pe deplin scopul dacă românii nu-și vor schimba mentalitatea.

„Din păcate, interesul celor care participă este destul de scăzut. Sunt foarte puțini cei care sunt dornici să se angajeze. Cei mai mulți, din câte văd, sunt șomeri îndemnizați care au nevoie de celebra ștampilă, astfel încât să-și poată încasa în continuare banii.

Eu cred că este important ca fiecare să înțeleagă că, dacă vrem o țară ca afară, trebuie să și muncim ca afară. Țările de afară nu s-au făcut prin nemuncă și nu s-au făcut prin plimbarea unor ștampile de șomeri, ci s-au făcut cu truda fiecăruia și cu aport de muncă din străinătate.

România merge înainte cu sau fără angajați din țară. Iată că avem deja peste 150.000 de angajați din Asia de Sud-Est și vor veni în continuare. Pe lângă cei care încep să se întoarcă acum din Italia, din Spania…, pentru că pare că nici pe acolo nu a găsit nimeni câinii cu covrigi în coadă, pentru că au realizat că începe să fie mai bine în România decât într-o țară străină. Să ne fie limpede, orice român care lucrează peste hotare, tot migrant este pentru cei de acolo, nu este primit chiar cu brațele deschise. Eu îi invit pe toți să vină acasă, pentru că sunt locuri de muncă, iar salariile din România au ajuns să fie competitive cu cele din Italia, din Spania, nu mai vorbim de Polonia, Ungaria sau Bulgaria și Grecia. Eu cred că este doar o mândrie prost înțeleasă, a celor cărora cred că, oarecum, le este rușine să vină acasă și să recunoască până la urmă că aici este mai bine.

Eu nu reușesc să înțeleg din ce trăiesc mulți tineri care termină o școală sau chiar o facultate. Cred că de fapt este o greșeală a familiei. Cred că părinții ajută mult prea mult copiii și greșesc. În străinătate nu există așa ceva. Acolo, o familie corectă își duce copilul să se angajeze de la 17-18 ani, un part-time.

La noi, există și o idee preconcepută față de anumite meserii. De fapt, marea majoritate a oamenilor cred că au niște copii care vor ajunge doctor docenți. Eventual, au făcut o facultate, dar, ce să vezi, e vina facultății că nu a reușit să facă din copilul lor doctor docent și îi dau bani să se mai ducă la încă o facultate. Și se trezește copilul pe la vreo 35 de ani că are trei facultăți, toate plătite, și nu știe nimic și apoi se plânge că nu îl angajează nimeni. Eu cred că ar fi extraordinar să reușim să ne ducem către familie. Trebuie să înțeleagă părinții că a fi ospătar sau a fi bucătar, spre exemplu, este extraordinar de onorabil și de bine din punct de vedere financiar. Astăzi, un bucătar nu este cel care știe să facă o ciorbă. Astăzi, a fi bucătar este o artă”, ne-a declarat omul de afaceri Valentin Calcan.

La finalul Bursei locurilor de muncă – Start în carieră, organizată astăzi, 8 mai 2026, la Târgoviște, conform datelor furnizate de AJOFM Dâmboviţa, 367 de persoane din cele 783 care au participat la acest eveniment au fost selectate în vederea angajării.

Cum am spus, în plus față de agenții economici interesați să recruteze personal, au fost organizate și standuri de prezentare a ofertelor de calificare și recalificare profesională.

„Suntem prezenți la Bursa locurilor de muncă nu pentru faptul că avem posturi vacante, ci pentru a promova cursurile pe care le organizăm în cadrul programelor de formare pe care le derulăm, precum și serviciile Camerei de Comerț. Credem că putem identifica aici tineri și persoane care pot fi interesate. În toamnă, vom organiza și noi, Camera de Comerț Dâmboviţa, în parteneriat cu Universitatea Valahia, cea de-a treia ediție a Târgului de Cariere”, ne-a precizat Ștefania Stoică – director al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Liceul „Voievodul Mircea” Târgoviște organizează admitere la profilul sportiv, baschet-volei

Publicat

pe

Liceul „Voievodul Mircea” Târgoviște primește, în perioada 13-15 mai 2026, cererile de înscriere pentru susținerea probelor de aptitudini pentru admiterea în clasele cu profil sportiv, respectiv baschet-volei, băieți și fete. În oferta educațională pentru anul școlar 2026-2027 sunt disponibile 24 de locuri – învățământ de zi, clasa a IX-a. Probele de aptitudini de vor susține în data de 22 mai.

Persoane de contact:
– Prof. Marian Enache (baschet) – telefon: 0736.086.863
– Prof. Dragoș Bizdrigheanu (volei) – telefon: 0726.088.261
– Prof. Laurențiu Popescu (baschet) – telefon: 0722.417.467
– Prof. Alin Gheorghe (volei) – telefon: 0722.238.447

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite