ACTUALITATE
Agricultura este trecutul, prezentul și viitorul acestei țări. Interviu cu Mihai Istrate, consilier județean și candidat PSD Dâmbovița pentru Camera Deputaților

Mihai Istrate, cunoscut consultant agricol din județul Dâmbovița, consilier județean și, acum, candidat PSD Dâmbovița pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, ne-a acordat un interviu pe teme ce țin de accesarea fondurilor europene și provocările cu care se confruntă fermierii. Despre politică, am vorbit puțin, dar, ca de obicei, Mihai Istrate a exprimat idei pe care unii le-ar considera… atipice! În realitate, sunt principii sănătoase, demne de a fi urmate.
Reporter: Când și cum ați început activitatea aceasta în sprijinul fermierilor?
Mihai Istrate: De peste 15 ani, activez în cadrul acestui centru de formare pentru întreprinzătorii din mediul rural, pe care l-am creat împreună cu fratele meu, Florin Istrate. În decursul timpului, am acordat consultanță în diverse domenii de activitate, agricole, la peste 10.000 de beneficiari. Am început cu cursuri de formare profesională în domeniul agricol, am continuat cu proiecte mici, pe Măsura 1.4.1, de 1500 de euro în fiecare an, timp de 5 ani. Am plecat pe drumul acesta atunci când am scris proiecte pentru noi. Pe vremea aceea, se ocupa cu asta doar Direcția Agricolă. Era aglomerație, nu știam pe nimeni și am zis să facem dosarul pe cont propriu. Era vorba de proiecte pe Măsura 1.4.1, de 1500 de euro. Apoi, au aflat vecinii și ne-au rugat să îi ajutăm și pe ei. Le-am făcut și lor… A fost greu în primul an, dar ne-au ieșit. Ușor-ușor, am învățat meserie cum se zice și astăzi lucrăm toate tipurile de proiecte care se adresează fermierilor și care nu necesită cofinanțare. Subliniez asta: noi lucrăm doar proiecte fără finanțare, adică beneficiarii noștri nu trebuie să pună bani. Trăim niște vremuri complicate și nu vrem să-i expunem pe fermieri, care sunt prietenii și partenerii noștri. Adică, noi păstrăm cu ei o relație care este mai mult decât una de business. Să vă dau un exemplu: sunt fermieri care vin la ziua mea și eu merg la a lor și ei nu mai au proiecte la mine de 10 ani.
Reporter: Ați vorbit despre proiecte fără cofinanțare. Mai există axe de finanțare în care nu este necesar ca beneficiarul să vină cu bani de acasă?
Mihai Istrate: Există! În 2023, în România a început Programul Național Strategic și este acolo Măsura DR30 – Instalarea tinerilor fermieri. Din păcate, anul trecut, au fost mai multe ghiduri în consultare publică, s-au schimbat miniștrii, fiecare a venit cu felul lui de a vedea această intervenție… Dar, cu bune și cu rele, măsura s-a deschis la sfârșitul anului 2023 și am reușit și noi să finanțăm, în județul Dâmbovița și în județele apropiate, peste 100 de proiecte cu o valoare fixă de 70.000 de euro fiecare, fără ca fermierii să pună vreun ban. Sunt proiecte forfetare, cum se cheamă în sistem, adică finanțarea este nerambursabilă 100%.
Reporter: Ce a însemnat pentru agricultura locală și regională, fiindcă nu vă adresați doar fermierilor din județul Dâmbovița, existența acestui Centru de formare pe care l-ați înființat împreună cu fratele dumneavoastră la Târgoviște?
Mihai Istrate: Să știți că fără fonduri europene agricultura românească nu există. Pentru cine mai apare pe la televizor și se mai îndoiește în legătură cu ceea ce înseamnă Uniunea Europeană pentru România, sunt doar sloganuri. Fără a fi membri ai Uniunii Europene, fără banii de la Uniunea Europeană, agricultura românească nu există! Pe lângă pilonul II, pe care lucrăm noi proiectele europene, există și pilonul de subvenții. Ori, cea mai mare parte a subvențiilor pentru agricultori vin de la Uniunea Europeană! Guvernul României doar cofinanțează. Ce ne-am face noi fără banii aceștia? Nu ar rezista nimic! Datorită proiectelor europene, în județul Dâmbovița, s-au dezvoltat zone care nu erau agricole, pentru că la noi în județ nu există numai Băleni, Lungulețu și Voinești. Mai sunt și alte localități și am putea să mergem într-o zi să vă arăt la Vișina, de exemplu, unde cred că sunt mai multe tractoare ca la Lungulețu. Sau să vă arăt alte zone, precum Dragodana, să vedeți cum s-au dezvoltat fermierii accesând fondurile europene nerambursabile. Pentru că proiectul se termină, dar utilajele cumpărate rămân.
Reporter: Dacă nu exista un astfel de Centru, s-ar fi putut descurca fermierii să acceseze singuri fondurile europene?
Mihai Istrate: Nu aveau cum! Și vă dau câteva exemple. Am cunoscut primari din Giurgiu, Prahova, Teleorman, să nu mă duc mai departe, din zone deosebite din punct de vedere agricol, cum noi nu avem în județul Dâmbovița… Nu au niciun proiect accesat! La Conțești, în Teleorman, au niște solare de ne pierdem în ele. Nu au accesat niciun proiect european până nu au venit la centrul nostru! Dacă ar ști să scrie singuri proiecte, fermierii nu ar mai veni la noi, că trebuie să ne plătească. Informația este foarte importantă! Cred că vă aduceți aminte de câte ori m-am supărat eu pe Direcția Agricolă fiindcă nu îi informează suficient pe fermieri. Acesta este primul lucru care trebuie făcut în relația cu fermierii, să-i informăm. Spre exemplu, mai vine câte un fermier la noi și ne spune că îi este frică să acceseze fonduri europene, să nu greșească ceva… Le spun clar că nu îl vom lăsa noi să greșească, pentru că, aici, la Centru, cunoaștem fiecare etapă de implementare și nu-i lăsăm să facă greșeli. Și dacă uită fermierul pașii, că sunt mereu la muncă în câmp, nu uităm noi. Avem grijă de fiecare proiect în parte. Nu există un proiect pe care nu l-am dus la capăt. Sunt unele mai grele, altele mai ușoare, dar pe toate le-am dus la capăt. Dacă a existat în anii aceștia un proiect care nu s-a finalizat, s-a întâmplat doar din cauza unor probleme personale ale fermierilor, străine de proiect. Dar nu am avut proiecte care să nu fie finalizate pentru că nu au putut fi implementate. Nu există! Indiferent că vorbim de 1500 de euro sau de 70.000 de euro.
Reporter: Cum plătesc beneficiarii pentru serviciile pe care le oferiți?
Mihai Istrate: Noi știm că nu lucrăm cu oameni care dispun de mulți bani și, în momentul în care începem un proiect, fermierii nu plătesc decât cheltuielile cu proiectul, adică ce se consumă ca să facă un proiect. În rest, banii pentru consultanță noi îi încasăm doar la succes. Asta chiar dacă nu toate proiectele ajung la finanțare! Se întocmește un clasament în baza punctajului și sunt și proiecte declarate eligibile fără finanțare. Oamenii știu dinainte câte puncte are proiectul și ce șanse. Eu îi spun dinainte și nu îl oblig să facă. Este logic că un proiect cu 40 de puncte nu are aceleași șanse ca cel cu 80. Dacă decid să meargă mai departe, este pierdere și pentru fermier și pentru noi. Dar noi nu luăm bani înainte.
Reporter: Au adus proiectele cu fonduri europene nerambursabile plus valoare în agricultură?
Mihai Istrate: Clar! Au adus nu doar plus valoare. Repet, fără fonduri europene, agricultura românească nu există! Gândiți-vă că, în ultimii ani, nu i-a mai ajutat nici Dumnezeu pe fermieri: secetă, inundații, probleme, probleme… Eu provin de pe Valea Dâmboviței. Hai să vorbim despre pomicultură! Gândiți-vă cât se chinuie oamenii de acolo și vine o grindină. De la Dumnezeu! Distruge tot. Noroc că mai sunt fonduri nerambursabile. Nu știu dacă este un lucru bun sau rău, dar sunt mulți care și-au continuat activitatea în agricultură doar datorită fondurilor europene, altfel ar fi renunțat.
Reporter: Mai au fermierii posibilitatea să acceseze și în viitor fonduri nerambursabile fără să fie obligați la o cotă de contribuție?
Mihai Istrate: În perioada 2023-2024 s-au acordat toți banii pentru Măsura DR3 – Instalarea tinerilor fermieri, dar eu sunt sigur că se vor mai găsi bani, pentru că este cea mai de succes măsură. Noi, românii, avem un „dar al dracului” de a trage de timp și intrăm în criză de timp mereu. Spre exemplu, programul pe care suntem acum va trebui închis în 2027 și nu poate fi prelungit decât până în 2029. Neaccesându-se toți banii pe unele măsuri de finanțare, care necesită achiziții publice, licitații, avize peste avize, acestea nu vor putea fi implementate în termen util. Prin urmare, cred că, în 2025-2026, se va schimba Programul Național Strategic și se vor mai duce bani la măsura dedicată tinerilor fermieri. Trebuie să le dăm acestora șanse și în anii următori. Sunt tineri care se ocupă de agricultură din tată în fiu și care împlinesc 18 ani în 2025 sau în 2026. Nu trebuie să aibă și ei șansa asta? Să plece și ei de undeva? Nu trăiești toată viața cu un proiect din ăsta, dar pleacă și ei de undeva. Îți iei niște utilaje, îți organizezi mai bine ferma, o modernizezi, îți faci sistem de irigații. Toate astea rămân la finalul proiectului și tu îți continui activitatea.
Reporter: Sunteți pe lista de candidați PSD Dâmbovița pentru Camera Deputaților. Cu ce gânduri veți merge în Parlament. Ce ar trebui schimbat la nivel legislativ în domeniul agricol?
Mihai Istrate: Noi, cei din PSD, am fost mereu lângă agricultori. Și dacă am condus Ministerul Agriculturii, și dacă l-au condus alții, noi am fost lângă fermieri. Să-i ajut pe agricultori este singura mea motivație pentru care aș vrea să mă duc deputat. Am prins drag de fermieri, mai ales că lucrez mult cu tinerii, cu toate că avem proiecte și pentru cei cu vârsta peste 40 de ani. Nu vreau să le nărui speranțele acestor tineri. Mi-e drag să merg prin orice localitate din județ și să mă recunoască fermierii. Cred că Parlamentul României trebuie să îi asculte pe fermieri. Dacă vrea să facă programe, trebuie să discute cu fermierii. Regulile nu trebuie să plece de sus, ci de la talpa țării. Trebuie să ne asigurăm că banii se duc direct la fermieri. Statul român i-ar ajuta foarte mult pe fermieri dacă nu i-ar mai încurca! Adică, dacă am stabilit că dăm drumul la o măsură în perioada X, ar trebui să îi dăm drumul atunci! Dacă avem o măsură deschidă, să nu dureze un an până dăm un raport de selecție, pentru că omul ăla a muncit. Eu rămân ferm convins că cel mai bun ministru al Agriculturii ar fi o persoană care s-ar ocupa în primul rând să elimine birocrația. Știți că suntem în era digitalizării. S-au digitalizat și proiectele europene. Nu mai mergem cu dosarele să le depunem undeva, lucrăm online. Ideea este să încercăm să solicităm în proiectele astea doar documentele care sunt esențiale. Se cer prea multe documente care nu au nicio relevanță. Adică, într-un proiect pe zona de vegetal, de ce să avem nevoie de o negație de la Direcția Sanitar-Veterinară? Că nu avem nicio găină, ci doar vegetal. Este foarte important în țara noastră să facem o legătură între instituții. Adică, dacă AFIR îmi cere să duc un document în 7 zile, instituția care eliberează acel document să mi-l dea în cel mult 6 zile! Dacă îmi spune fă cerere și îți răspundem în 30 de zile, rămân pe afară cu proiectul. Sunt aspecte care se pot rezolva prin lege, dar trebuie ca inițiatorii să discute întâi cu fermierii.
Reporter: Se împacă activitatea de consultanță pe care o desfășurați cu politica?
Mihai Istrate: Se împacă, dar cu politica pe care o fac eu. Pentru că eu sunt cumva altfel încă din prima zi în care m-am apucat de politică, după ce m-am dus la o întâlnire de partid într-o duminică, invitat de un prieten, nu era scopul meu în viață să fac politica. Eu nu ocup nicio funcție administrativă de atâția ani, sunt tot cu fermierii, tot cu consultanța. Știe toată lumea din partid, eu niciodată nu o să-i mint pe fermieri. E greu să mă convingă cineva că lucrurile sunt în ordine când nu sunt.
Reporter: Ce mesaj aveți pentru tineri, să se apuce de agricultură? Dar pentru cei care vor să intre în politică?
Mihai Istrate: Agricultura în România este trecutul, prezentul și viitorul acestei țări. Tinerii nu greșesc dacă se apucă de agricultură. Nu este o rușine să faci agricultură, indiferent ce școală ai. Indiferent unde te-a dus viața până acum, niciodată nu este prea târziu să te apuci de agricultură. Pentru tinerii care vor vrea să intre în politică, le spun să se uite la Mihai Istrate, care tot ce a făcut în politică a făcut pe forțele lui. Nu am alergat după funcții sau privilegii. Și le mai spun ceva! Când intră în politică, să aibă principii și să nu le schimbe. Când trebuie să lăudăm, lăudăm, iar când trebuie să criticăm, să criticăm. Dacă nu criticăm atunci când se impune asta, indiferent că este vorba despre un coleg de partid, oamenii ăștia or să creadă că ei spun adevărul! Politica pe mine nu m-a schimbat.
ACTUALITATE
Drum lin către îngeri, Monica Beșleagă! Doliu la Liceul Ion Heliade Rădulescu Târgoviște

Din păcate, doamna profesoară de limba engleză, Monica Beșleagă, a pierdut lupta cu cancerul și nu mai este printre noi.
Am vrea să putem exprima în cuvinte cât de recunoscători suntem pentru privilegiul de a fi cunoscut o asemenea persoană minunată. Regretăm profund faptul că a plecat atât de devreme și atât de brusc.
A fost o profesoară minunată, plină de viață și empatie, care știa întotdeauna cum să se comporte cu elevii și care ne oferea mereu sfaturi. Pentru noi toți, a fost ca o mamă.
Am vrea să putem spune mai multe și să găsim cuvintele potrivite pentru a ne exprima durerea, însă această veste neașteptată ne-a luat pe toți prin surprindere.
Drum lin către îngeri! Nu vă vom uita niciodată!
Prea repede, Monica, prea repede ai plecat…
Nu credeam vreodată să fiu nevoită să scriu despre tine astfel… la timpul trecut…
Te-ai grăbit să pleci spre alte tărâmuri, să le zâmbești și altora așa cum ne-ai zâmbit și nouă, până la sfârșit, aici…
Pe noi ne-ai lăsat îndurerați, reduși la tăcere, cu sufletul mai gol și inima frântă…
Pentru tot ce simțim dar nu există cuvinte potrivite, un ultim gând:
Rămas bun, draga noastră Monica…
Dumnezeu să te odihnească în pace, iar pe cei dragi ție să îi întărească, să trăiacă să te pomenească.
Rămas bun, Monica! Drum lin către îngeri…
Pentru o ultimă revedere, draga noastră Monica nu vă mai așteaptă la Liceul Teoretic „Ion Heliade Rădulescu” Târgoviște, ci capela Catedralei Eroilor (micro XI).
Slujba de înmormântare va avea loc duminică, 15 noiembrie 2026, la ora 12:00.
ACTUALITATE
Gala Topul Firmelor din Dâmbovița, ediția 33. Inovația, rezistența și perseverența, premiate de Camera de Comerț

Restaurantul Del Ponte a fost, aseară, locul unde s-a desfășurat unul dintre evenimentele cu tradiție în județul Dâmbovița. Indiferent de contextul socio-economic și politic, de problemele întâmpinate, perseverența, reușita, inovația, rezistența și valoarea au fost apreciate și premiate de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița. Această instituție este polul, zona de unde emană încredere, speranță, sprijin și profesionalism comunicațional, ingrediente necesare mediului de afaceri dâmbovițean, nu neapărat debusolat, dar prins în vâltoarea problematicii iscate de desele crize apărute în societate pe fondul creșterii de prețuri și al instabilității economice globale. Nu este ușor să reziști în momentele în care din toate părțile apar provocări, schimbări bruște în ordinea firească a lucrurilor. De câțiva ani, președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița, Valentin Calcan, și echipa pe care o coordonează caută să mențină optimismul și încrederea la un nivel înalt. Gala Topul Firmelor din județul Dâmbovița, ajunsă la cea de-a 33-a ediție, tocmai rolul acesta benefic îl are, de a ține aproape, de a crea conexiuni singure, de a promova competiția, valoarea și ideea de conlucrare și comunicare.
Evenimentul a fost unul organizat profesionist, după toate regulile comunicării și socializării. S-a simțit în aer, așa cum se întâmplă de câțiva ani încoace, izul acela de familie reunită, de echilibru și unitate. Și asta chiar dacă, știm cu toții, ultimii ani nu au fost unii tocmai liniștiți pentru antreprenorii români, care sunt bombardați din toate părțile de neprevăzut. În calitate de prim amfitrion a fost, evident, președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița – Valentin Calcan, secondat de vicepreședintele Cristian Pușcaru, de directorul executiv Ștefania Stroică și, până la urmă, de întreaga echipă a instituției, oamenii care au vegheat ca manifestarea dedicată excelenței să se deruleze fără niciun fel de de sincopă. Să curgă șnur! Și chiar așa s-a întâmplat.

În sală, s-a produs o simbioză perfectă între toți reprezentanții mediului de afaceri dâmbovițean, care activează în varii domenii de activitate, creându-se, sub supravegherea plăcută și discretă a echipei Camerei de Comerț, o stare de relaționism și amiciție. Un alt element care a construit și întreținut conceptul de stabilitate, de încredere și perspectivă pozitivă a fost reprezentată de prezența la eveniment a celor care conduc din punct de vedere administrativ, politic și gospodărește municipiul Târgoviște și județul Dâmbovița. Îi numim aici pe președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, pe primarul Cristian Daniel Stan, prefectul Marian Tănase, vicepreședintele CJD Antonel Jîjîie și secretarul general Dan Popa. A fost de față și fostul șef al CJD, Gheorghe Ana. Nu a lipsit nici Adrian Țuțuianu, și el fost președinte al CJD. Chiar dacă a ajuns la București, în structurile de putere centrale, fiind acum președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu nu a uitat de Dâmbovița și de mediul de afaceri județean. Arhiepiscopia Târgoviștei a fost reprezentată la Gala Topul Firmelor de părintele vicar Ionuț Ghibanu, care a transmis celor de față mesajul de încredere și împlinire al Înalt Prea Sfinției Sale Nifon – Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei. Șefii instituțiilor publice deconcentrate, cei care, până la urmă, sunt într-o conexiune permanentă cu Camera de Comerț, cu antreprenoriatul dâmbovițean, au fost și ei prezenți la eveniment, ba chiar au fost invitați, ca semn al colaborării profesionale bine închegate, la unele secțiuni ale Galei, să acorde premiile celor laureați.

După cum a precizat omul de afaceri Valentin Calcan, președintele Camerei de Comerț Dâmboviţa, în spatele fiecărui companii de succes de află câte o poveste despre curaj, despre muncă, perseverență și decizii dificile. O poveste despre antreprenori, manageri și investitori, despre oameni care, indiferent de împrejurări și provocări, au ales să construiască.
„Dincolo de indicatorii economici, de cifrele de afaceri, profituri și clasamente, celebrăm inițiativa, responsabilitatea și capacitatea de a transforma ideile în realitate”, a spus Valentin Calcan.
A mai precizat președintele Camerei de Comerț că antreprenoriatul nu este un drum pe care să-l parcurgi simplu. Întâlnești la tot pasul riscuri, intervin sacrificiile, trebuie să fii mereu adaptat, ba chiar este nevoie și de o doză de nebunie pentru a depăși obstacolele care par de netrecut!

„Tocmai de aceea, cred că performanța economică merită nu doar recunoscută, ci și respectată. Dâmbovița are motive să fie mândră de antreprenorii săi. Avem companii care investesc, inovează, crează locuri de muncă și concurează cu succes pe piețele naționale și internaționale. Avem afaceri construite de la zero, companii cu tradiție și noi generații de antreprenori care duc mai departe spiritul inițiativei private”, a mai transmis celor de față președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița.
Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, a precizat că această Gală Topul Firmelor a adus în prim-plan performanța și oamenii care, prin munca și investițiile lor, contribuie la dezvoltarea economiei județului.

‘Clasamentul din acest an a reunit peste 2.100 de firme din 240 de localități, cu peste 30.000 de angajați. M-am bucurat să văd că avem antreprenori care cred în Dâmbovița, investesc aici și creează locuri de muncă. Le apreciez munca și motivația și cred că merită tot sprijinul nostru. Este esențial să păstrăm un dialog deschis cu mediul de afaceri și să fim parteneri în dezvoltarea județului. Felicitări tuturor firmelor premiate și mult succes în activitate”, a fost mesajul președintelui Consiliului Județean – Corneliu Ștefan, către antreprenoriatul dâmbovițean.
A mai adăugat președintele CJD că Gala Topul Firmelor poate să reprezinte un moment zero pentru județul Dâmbovița.
„Pentru fiecare dâmbovițean, pentru a fi patrioți, pentru a ține cu județul nostru, pentru a atrage cât mai multe fonduri europene în vederea dezvoltării județului și, nu în ultimul rând, pentru un trai mai bun pentru toți”.

Primarul municipiului Târgoviște, Cristian Daniel Stan, a ținut să menționeze că evenimentul organizat de Camera de Comerț nu este numai un prilej de a acorda premii, ci și unul în care trebuie să ne arătăm recunoștința față de cei care, cu tenacitate, perseverență, curaj și profesionalism, au reușit să transforme provocările în oportunități, iar ideile de afaceri în realitate.
„Atunci când vorbim despre dezvoltarea unei comunități, vorbim, pe de o parte, despre investițiile publice în infrastructura de orice fel, dar, în același timp, vorbim și despre mediul de afaceri, despre capacitatea acestuia de a investi, de a crea locuri de muncă și de a asigura oamenilor un trai decent”, a precizat Cristian Daniel Stan.

Prefectul județului Dâmbovița, Marian Tănase, a spus că el crede cu tărie faptul că, în spatele fiecărei firme performante, al fiecărui antreprenor performant, implicat, există o poveste.
„O poveste despre investiții, despre decizii grele, dar asumate, de cele mai multe ori despre nopți nedormite, dar mai ales despre oameni care au ales să meargă înainte. Dâmbovița are potențial, are industrie, are antreprenori, are oameni dedicați, dar mai ales are companii care au demonstrat de-a lungul timpului că performanța se poate construi și aici, la noi, acasă”.
Marius Lixandru, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Dâmbovița, deschis și cu un mod discursiv destins, a spus că, de obicei, când inspectorii ITM ajung la sediul societăților sau la punctele de lucru ale acestora nu reușesc să producă foarte mult entuziasm.
„Anul acesta m-am hotărât să fiu puțin mai tehnic și să vă spun cum văd eu mediul de afaceri. Aș vrea să abordez trei componente: în primul rând, relația dintre administrația județeană sau administrațiile locale și dumneavoastră, antreprenorii; apoi, relațiile contractuale dintre dumneavoastră, ca antreprenori; și, nu în ultimul rând, relațiile dintre dumneavoastră, ca antreprenori, și consumatori.
În această seară am să vă spun o mică poveste despre relația dintre administrația județeană și dumneavoastră. Acum câteva zile, înainte de ora 08:00, domnul președinte al Consiliului Județean îmi spunea că, doar cu o zi înainte, fusese la cinci-șase ministere din București, încercând să aducă alte câteva zeci de milioane de lei în județul nostru, pentru a-l dezvolta, așa cum vedem cu toții că o face zilnic. În acest demers, văd un parteneriat corect între administrația județeană, firme și Camera de Comerț și Industrie, un parteneriat care devine din ce în ce mai sănătos”, a menționat Marius Lixandru, adăugând, în finalul alocuțiunii sale, că în Dâmbovița avem înregistrate 88.777 de contracte de muncă. Teoretic, e de bine!
Au mai fost invitați să acorde premii Sandu Tolea – directorul Direcției Sanitar Veterinare Dâmbovița și Smaranda Brebeanu – directorul Registrului Comerțului Dâmbovița. Momentele de alucuțiuni, de înmânare a distincțiilor au fost alternate cu minuturi muzicale din repertoriul clasic.
Dâmboviţaacum o săptămânăPatronii a trei firme din Dâmbovița au prejudiciat statul cu ajutorul unor cetățeni din Egipt și Bangladesh. VIDEO
ADMINISTRAŢIEacum 5 zileTârgovişte: Balcoanele închise fără autorizație nu aduc amenzi și nici impozit majorat. VIDEO
ACTUALITATEacum o săptămânăȘase premii internaționale pentru o singură destinație: Hotel Peștera Wellness & Spa din Munții Bucegi!
Argeșacum 5 zileCursă ilegală de off-road. Participanții au fost prinși și sancționați de jandarmi
ACTUALITATEacum o ziDrum lin către îngeri, Monica Beșleagă! Doliu la Liceul Ion Heliade Rădulescu Târgoviște
Dâmboviţaacum o săptămânăExplozie într-un bloc din Târgoviște. O femeie rănită, opt locatari evacuați
ACTUALITATEacum o săptămânăNoul UPU Târgoviște, foarte aproape de deschidere
ACTUALITATEacum 5 zileCercetată pentru evaziune fiscală, lidera PNL Moreni a demisionat


























