Connect with us

ACTUALITATE

Stațiunea de cercetare de la Voinești, coloana vertebrală a dezvoltării pomiculturii pe Valea Dâmboviței

Publicat

pe

Dr. Ing. Daniel Comănescu - director Stațiunea de Cercetare pentru Pomicultură Voinești

Coloana vertebrală a dezvoltării socio-economice, a prosperității și civilizației de tip european în localitățile de pe Valea Dâmboviței a fost și este Stațiunea de Cercetare Pomicolă Voinești. De aici, a pornit totul, prin 1950. De atunci încoace, oamenii, pământul și tradiția s-au aflat într-o continuă resetare la nou, la calitate, la siguranța de a merge mai departe. Soiurile de pomi fructiferi obținute aici în decursul zecilor de ani, prin efortul bine conjugat al cercetătorilor care și-au desfășurat activitatea în Stațiunea de la Voinești, au reprezentat baza de aur a dezvoltării pomiculturii pe Valea Dâmboviței, dar și în întreaga zonă de sud a țării. Așa după cum ne-a precizat directorul, dr. ing. Daniel Comănescu, în existența stațiunii de la Voinești au existat și perioade dificile, dar au fost depășite. Portaltoiului profesionalismului și dăruirii a rămas și încă va mai dăinui.

Din 2020 încoace, ne-a spus șeful acestei unități de cercetare, lucrurile s-au întors la matcă. Stațiunea și-a regăsit menirea și sprijină construirea viitorului pomiculturii românești. Cercetătorii sunt retribuiți la adevărata lor valoare, nu mai există deasupra capului acea sabie care stătea să cadă dacă cercetarea nu era în ton cu producția pomicolă ce trebuia valorificată. Acum, ne-a spus Daniel Comănescu, există echilibru, cercetarea a intrat în rostul său firesc. Finanțarea nu mai reprezintă o problemă nici pentru componenta salarizare, nici pentru activitatea de cercetare. Stațiunea Pomicolă Voinești administrează o suprafață de 91,95 hectare de teren acoperit de plantații de pomi fructiferi, loturi experimentale sau suprafețe cu soiuri aflate pe producție. Plantații în care se testează diferite forme de coroane. Ce este foarte important! Cele aproape 92 de hectare sunt în proprietatea stațiunii, nu mai pot fi atinse de alte interese obscure. Unitatea de cercetare este deservită de 23 de angajați, certătători și personalul auxiliar. Ne-a mărturisit directorul Daniel Comănescu că ar mai fi nevoie de oameni pentru diferite activități de sezon în ferma pomicolă, dar nu ai de unde să îi mai ei. Nu poți nici să aduci în stațiune mână de lucru necalificată, fiindcă în livezi se desfășoară activități specifice la care ai nevoie de personal calificat, de angajați care să știe să efectueze tăieri și alte lucrări de întreținere meticuloase.

O problemă o reprezintă și ordonanța Guvernului care prevede retragerea pensionarilor din câmpul muncii. La Stațiunea de la Voinești se lucrează cu certătători ieșiți deja la pensie. Plecarea lor din activitate ar însemna un dezastru pentru stațiunea pomicolă, fiindcă nu există rezervă de cadre pentru sectorul de cercetare. Specialiștii tineri preferă să meargă la unități pomicole private, unde sunt mult mai bine retribuiți.

„Suntem convinși că lucrurile se vor rezolva și la acest capitol. Cercetarea nu va dispărea. Se vor găsi soluții. Stațiunea Pomicolă de la Voinești este esențială în acest proces continuu de dezvoltare economică a localităților de pe Valea Dâmboviței, a păstrării unei tradiții care ne caracterizează și pe care o transmitem din tată-n fiu”, ne-a precizat inginerul Daniel Comănescu.

Activitatea de cercetare de la Stațiunea Pomicolă Voinești este canalizată pe speciile măr și păr. Certătătorii caută să obțină soiuri productive, cu rezistență la boli și dăunători, la condițiile de mediu care vedem că se află într-o continuă schimbare.

Reclama

„Am creat aici o mulțime de soiuri de măr și păr. Suntem promotorii în România a soiurilor rezistente genetic, rezistente la boli. Avem în derulare un plan pentru mai mulți ani. În fiecare an, avem la omologat noi soiuri de pomi fructiferi.

La Voinești există colecția națională de soiuri la măr, 700 la număr, colecție pe care am încercat să o dezvoltăm. Cred că am mai adăugat vreo 60- 70 de soiuri la aceast tezaur. Am adus soiuri și din afară.

Acum, avem patru soiuri noi la omologare pentru anul viitor, două la măr și două la păr. Discutăm încă pe denumirea lor. Deocamdată, sunt codificate. Activitatea de cercetare, în general, se desfășoară codificat. De asemenea, producem anual undeva la 30-40 de mii de puieți de pomi fructiferi în pepeniera noastră. Îi valorificăm pe toți. Nu facem față tuturor solicitărilor primite. Suntem printre puținele stațiuni din țară care producem material certificat cu eticheta albastră, pașaport fitosanitar sigur”, ne-a informat directorul Stațiunii de Cercetare Pomicolă Voinești.

Așa cum am spus, Stațiunea de la Voinești este coloana vertebrală a dezvoltării pomiculturii pe Valea Dâmboviței. Fermierii țin legătura cu specialiștii instituției, solicită sprijin, sfaturi, asistență de specialitate atunci când este cazul, participă la dezbaterile, schimburile de idei și diferitele simpozioane cu tematică de specialitate.

„Pomicultorii de pe Valea Dâmboviței se interesează de noile soiuri, de lucrări specifice, tratamente, solicită informații. Nu se mai poate face pomicultura la voia întâmplării. Trebuie folosite soiurile care se pretează, în funcție de sol, de climă, de alte considerente specifice”, ne-a spus Daniel Comănescu.

Reclama

Fondurile europene au reprezentat o bulă de aer deosebit de importantă pentru pomicultura de pe Valea Dâmboviței. În lipsa unui sprijin concret, masiv și bine canalizat, exista riscul ca fermierii să clacheze, să nu mai poată ține ritmul cu noul, cu evoluția productivității și cu oscilațiile piețelor comercializării fructelor. Prin diferite proiecte europene, pomiculturii dâmbovițeni au reușit să înființeze plantații noi, să își procure echipamente moderne pentru udat și aplicarea tratamentelor fitosanitare, utilaje de lucrat solul, s-au edificat depozite cu atmosferă controlată, unii au achiziționat instalații pentru producerea sucului de mere. Totul este valorificat acum în condiții deosebite și în același ritm cu cerințele de pe piață.

În această perioadă de primăvară, când natura se retrezește la viață iar prin grădini și livezi începe forfota Stațiunea de Cercetare Pomicolă Voinești, prin pepiniera unității, pune la dispoziția celor care vor să-și înființeze livezi sau să planteze diferite specii de pomi fructiferi în gospodării puieți de meri, peri și pruni certificați din punct de vedere fitosanitar. Pentru relații și programări le stă la dispoziție inginerul Gabriel Iancu – șeful bazei experimentale a Stațiunii de Cercetări Pomicole. Telefon: 0721.442.760.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

De 33 de ediții, județul Dâmbovița își aplaudă antreprenorii. Comunicat de presă

Publicat

pe

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița organizează în data de 12 noiembrie 2026, de la ora 18:00, la Ballroom Del Ponte din Târgoviște, Gala Topul Firmelor din județul Dâmbovița, ediția a XXXIII-a. În cadrul Galei sunt recunoscute public rezultatele obținute de firmele din județ în anul fiscal 2025. Gala reunește antreprenori, reprezentanți ai instituțiilor publice și parteneri ai comunității de afaceri.

Clasamentul în cifre

Topul Firmelor din județul Dâmbovița cuprinde în acest an 2.162 de firme, care au înregistrat în 2025 o cifră de afaceri cumulată de 23,3 miliarde lei și au 30.894 de salariați.
Cele mai multe firme clasate activează în Servicii (794), Comerț (519) și Industrie (383). Industria concentrează 38% din cifra de afaceri a firmelor din clasament și 43% dintre salariați, iar Comerțul 35% din cifra de afaceri.

Cum se realizează clasamentul

Topul Firmelor este realizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița, conform Legii nr. 335/2007 și metodologiei unitare a camerelor de comerț, în SNIA – Sistemul Național de Informații de Afaceri al Camerei de Comerț și Industrie a României. Clasamentul are la bază situațiile financiare pentru anul 2025 și datele Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Reclama

Pot intra în clasament firmele cu profit din exploatare pozitiv, cu o cifră de afaceri de minimum 100.000 lei (microîntreprinderi) sau 250.000 lei (celelalte firme) și cu bilanțul depus la termen. Firmele sunt departajate pe baza a cinci indicatori: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

Firmele sunt comparate doar cu firme asemănătoare, pe 7 domenii de activitate, grupe CAEN și 5 categorii de mărime, cu maximum 10 firme în fiecare categorie. Clasamentele județene stau la baza Topului Național al Firmelor, realizat de Camera de Comerț și Industrie a României.

Despre Gală

Programul serii:
18:00 – 18:30: Primirea invitaților și cocktail de bun venit
18:30 – 20:30: Decernarea premiilor
20:30 – 21:30: Networking și café concert

Vă invităm să participați la Gală!

Reclama

Participarea se confirmă până la data de 6 noiembrie 2026, prin formularul de înscriere: https://forms.gle/tNUvpyuMGujNqTgKA
La eveniment sunt așteptați reprezentanții firmelor premiate, antreprenori și parteneri ai mediului de afaceri din județ. Informații despre participare și despre poziția obținută în clasament: simona.dodan@cciadb.ro · 0766.479.700.

Despre Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița, fondată în 1928, este o organizație neguvernamentală, non-profit, de utilitate publică, care funcționează în baza Legii nr. 335/2007. Camera reprezintă și sprijină mediul de afaceri din județul Dâmbovița.

Contact presă: Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița Calea Câmpulung nr. 6A, Târgoviște info@cciadb.ro · 0245.210.318 · www.cciadb.ro

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

ACTUALITATE

Încotro ne îndreptăm? Spaniolii plătesc mai puțin decât românii pentru produsele alimentare de strică necesitate!

Publicat

pe

Hai să vorbim de prețuri! De nivelul de trai în România epocii în care suntem conduși de fitecine, de indivizi aduși parcă din istoricul Fanar, unde despoții erau specializați în pus biruri pe capul bietului român. Suntem în Cervera, Spania.

Am intrat într-un supermarket pentru a vedea cum stau spaniolii la costuri, la nivel de trai, la prețurile produselor de strictă necesitate, mai ales acum, după criza care macină întreaga Europă și, cel mai abitir, România! Suntem campionii în tot ceea ce înseamnă primele locuri din coada topului bunăstării.

Rafturile magazinelor, doldora de mărfuri. Laptele, parcă mai bun decât ceea ce se comercializează la noi, 1 euro litrul și urcă până la 1,5 – cel mai scumpă. Mozarella răzuită, pe are noi o cumpărăm cu circa 15 lei punga de 200 de grame, în Spania este 1,2 – 1,5 euro. Cașcaval feliat, 300 grame – 2 euro. Apa plată, minerală sau cu bule, cum mai zice românul – ieftineală. 1,5-2,5, euro baxul de 6 peturi de 1,5 litri. Sau 0,95 euro bidonul de 8 litri cu apă plată. Despre pâine, nu mai vorbim!

Salariul minim în Spania este de 1.200 de euro. În România, salariul minim brut nu ajunge la 1.000 de euro. Net-ul abia trece de 2.600 de lei. Adică românii, cei mai mulți, rămân cu vreo 480 de euro în mână. Un litru de suc excelent din piersici – 1 euro. Chiar și cafeaua ori ciocolata stau mai bine la preț ca la noi! De combustibil, benzină, motorină, chiar și energie electrică, între 0,15 euro – 0,25 euro kW, în timp ce la noi variază între 0,60- 1,2 lei kW-ul. Pe 19 octombrie, a fost chiar de 1,4983 lei kW-ul! Mai vrem? Mâine poate avem guvern! Unii, pesimiști, ar zice, și ce dacă?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

Cele mai citite