Tradiția spune că, la mijitul toamnei, când întreaga natură începe să se pregătească de iernat, chiar și soarele devine mai malcom, mai leneș pe meleagurile noastre, turmele de mioare, care stau din primăvară în vârfurile și pe văile line sau abrupte ale munților, acolo unde este iarbă bogată, pornesc spre sat. Coborâtul se face agale, cu bucurie, dar și cu părere de rău pentru vremea petrecută sub veghea statornică a munților. Localnicii știu când este timpul răvășitului și se pregătesc de aceste zile ca pentru sărbătoare. Este un prilej în care gospodarii își iau ovinele și vitele acasă, pregătindu-le pentru iernat, își încheie ultimele socoteli cu ciobanii și mai și petrec, dacă anul a fost unul bun, aducător de prosperitate și tihnă. La Runcu, județul Dâmbovița, acest obicei păstrat din moși strămoși s-a transformat prin implicarea primarului Gheorghe Brebeanu, stâlp al comunității de peste 25 de ani, într-o adevărată sărbătoare.

Îmi amintesc cum a pornit „Răvășitul oilor” la Runcu, în anii ’90. Timid, ca o încercare de a scoate comunitatea din acea amorțeală în care căzuse imediat după perioada comunistă. S-a hotărât ca Răvășitul să fie organizat pe Valea Ialomicioarei, în partea de nord a satului Runcu, la poalele falnicului deal, frate bun cu muntele, In. Câțiva ani buni, sărbătorea s-a ținut în această zonă. De la toamnă la toamnă, târgul de la Runcu a devenit mai cunoscut, căutat de crescătorii de animale dornici să-și vândă brânzeturile de toate felurile, de meșteșugari, legumiculturi și comercianții de diferite produse gospodărești și de decor. Nu mai vorbim de faptul că devenise renumit și spectacolul muzical folcloric organizat pe scena amplasată chiar în inima târgului.

Era o vreme când manifestările artistice debutau cu renumiții fluierași de la Runcu, pregătiți de profesorul Octavian Pleșa, care încărcau natura de vibrații melodioase ce parcă făceau și munții să tresară. După ce s-au mai scurs câțiva ani buni și multă apă pe Ialomicioara, autoritățile locale și primarul Gheorghe Brebeanu s-au gândit că ar fi mai bine ca sărbătorea „Răvășitul oilor”, care căpătase o faimă deosebită, să se desfășoare undeva la înălțime. Așa a ajuns ca târgul de la Runcu să se mute în Vârful lui In, mai aproape de cer, acolo unde orice privire poate să scruteze spațiul până pe culmile Leaotei, iar depărtările parcă se unesc într-o adevărată feerie. A fost amenajat drumul de acces, prin satul Brebu. La început pietruit, apoi asfaltat până aproape de locul desfășurării „Răvășitul oilor”.

Trebuie să mai amintim că, în toți acești ani care s-au scurs, la Runcu s-a dezvoltat și turismul. Au apărut pensiuni, zone de agrement, spații unde omul iubitor de natură, de mișcare, de relaxare poate petrece câteva zile în cele mai bune condiții. Totul a intrat într-o simbioză plăcută, iar sărbătorea „Răvășitul oilor” a devenit un fel de regină, un simbol al tradițiilor populare, a lucrului bine făcut, a frăției dintre om și natură. A bunăstării și speranței în mai bine. A încrederii că Dumnezeu este cel care, până la urmă, are grijă de toate.

Anul acesta culmea lui In parcă a devenit neîncăpătoare pentru sutele de gospodari veniți din toată țara pentru a-și etala roadele muncii și pentru cei peste 100.000 de oameni de pe întreg cuprinsul Dâmboviței, din județele apropiate sau mai îndepărtate, dar și din Capitală, care au urcat pe Vârful lui In, ca într-un ritual al vieții.

Reclama

Ce-i drept, lumea multă, aglomerația de pe șosele a creat și ușoare nemulțumiri, nervi, dar niciunul dintre cei care și-au propus să ajungă la „Răvășitul oilor” de la Runcu nu a renunțat. Au fost folosite și rute ocolitoare, prin Vulcana și Râul Alb, prin Pietroșița și Valea Tâții, și ele ticsite de mii de autoturisme. Dar, pentru toți, ținta era Vârful lui In. Vorbind cu un cetățean blocat în trafic pentru câteva zeci de minute, ne-a spus că nu se poate întoarce din drum, este semn rău.

„Vin la Runcu de ani mulți. Nu am ratat niciodată sărbătoarea. Să mă întorc acum din drum, nu se poate. Să nu gust din cașul acela dulce și din aerul curat de munte pe care numai acolo îl găsești, pe In, nu se poate”, ne-a spus un bucureștean aflat într-un șir lung de mașini care pornea de la intrarea în comună până sus pe In.

Din câte am aflat, Sărbătorea „Răvășitul oilor” de la Runcu a devenit un adevărat festival al prosperității și cântecului popular românesc. Mărturiseau unii cunoscători ai acestor manifestări că târgul de la Runcu este unul dintre cele mai mari din Europa. În România nu există altul care să bată o asemenea dezlănțuire de gospodari, de meșteșugari, comercianți de toate soiurile, crescători de animale, legumicultori, făurarii de unelte gospodărești și de decor.

Pe vârful lui In încă găsești șei pentru cai, hamuri, potcoave, salbe de clopoței pentru bovine și ovine, chimire, clopul de pus pe cap… Am văzut chiar și opinci, sumane, căciuli din blană moale de oaie, pe care, din păcate, nu le mai poartă decât oamenii pe la sate și nici aceia prea mulți. Sunt încă prețuite și scoase la vânzare, coborâte parcă din timp, și coasele acelea manuale care au fost înlocuite, de câțiva ani buni, cu motocositoare.

Despre brânzeturi și alte produse obținute din lapte de oaie, de capră și de vacă, nici nu mai vorbim! Crescătorii de animale aveau înșirate tarabele cu astfel de bunătăți pe alei întregi. O adevărată expoziție cu vânzare. Nu puteai să intri într-o asemenea zonă fără să cumperi ceva sau să guști din cașul dulce sau sărat, din urda și brânza dospită și înghesuită cu pricepere în coaja de brad. Prețurile, ce-i drept, de la an la an mai mari și oftatul celor care cumpără mai prelung. La fel și explicațiile producătorilor care se văd și ei supuși vremurilor acestea deloc îmbărbătoare pentru omul simplu și harnic.

Reclama

Pe la Runcu, au trecut și politicienii, cei care conduc destinele județului. Este și pentru ei ca un ritual, o poartă deschisă a comunicării și rezonanței cu cetățeanul simplu. Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, parlamentarii Carmen Holban și Titus Corlățean, secretarul de stat Ionuț Săvoiu, prefectul județului Marian Tănase, vicepreședinții CJD Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, secretarul general al CJD – Dan Popa, președintele ATOP – consilierul județean Mihai Istrate și mai mulți șefi de instituții, cu toții au trecut pe la sărbătoarea „Răvășitul oilor”, au admirat tarabele pline cu de toate, au dialogat cu producătorii, cu oamenii veniți în târg. Culmea, niciunul dintre cei care au tăifăsuit scurt cu reprezentanții județului, atât cât am putut noi observa din valul de mulțime, nu s-a plâns de vremurile pe care le trăim, incerte, din punct de vedere economic, social și politic, încărcate de neprevăzut mai mult ca niciodată. Parcă fiecare și-a lăsat durerea și păsurile existențiale acasă și a venit la sărbătoarea de la Runcu să se bucure, măcar vizual sau la limită de prosperitate, de unda de bine care înconjura din toate părțile Vârful lui In.

Și cum este obiceiul la români, conducătorii, într-un gest de politețe și speranță, s-au urcat pe scenă alături de primarul Gheorghe Brebeanu, pentru a le transmite salutul și gândurile lor bune tuturor celor de față. Deschiderea acestei scurte sesiuni de alocuțiuni a aparținut edilului comunei, care a mulțumit invitaților pentru prezența lor și tuturor celor care au venit și anul acesta la „Răvășitul oilor”, în calitate de vizitator sau comerciant, producător, legumicultor sau meșteșugar.

A spus primarul Brebeanu că „Răvășitul oilor” nu este doar o simplă sărbătoare, ci un adevărat festival al tradițiilor și obiceiurilor populare românești, al prosperității și bunăstării, al lucrului bine făcut. Al speranței și încrederii în ziua de azi și cea de mâine.

Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, a mărturisit celor prezenți că vine în fiecare an cu mare drag la „Răvășitul oilor” de la Runcu, un târg renumit în întreaga țară. Șeful administrației publice județene i-a felicitat pe cei prezenți pentru faptul că au fost la acest mare eveniment tradițional, pentru roadele muncii lor, obținute cu trudă și multă pricepere

Senatorul Titus Corlățean a spus celor de față că este bucuros că a reușit să ajungă și anul acesta la Runcu. Le-a urat producătorilor agricoli, crescătorilor de animale veniți la Runcu, să aibă parte de zile rodnice. A mai precizat Titus Corlățean că va trebui dusă o bătălie serioasă în România pentru a fi readusă decizia politică de sus aici, alături de oameni, lângă talpa de jos a țării, ci nu împotriva lor.

Reclama

Corneliu Ștefan, președinte CJ Dâmbovița

„Mii de oameni din județul nostru, dar și din alte zone au venit, și anul acesta, să se bucure de atmosfera de sărbătoare, de produsele locale și de meșteșugurile autentice.

Ca de fiecare dată, am mers la Runcu în echipă și ne-am bucurat împreună de frumusețea evenimentului. Le-am transmis tuturor gânduri bune și urări pentru o toamnă liniștită și bogată.

Răvășitul Oilor de la Runcu rămâne locul unde tradiția întâlnește comunitatea, unul dintre cele mai frumoase momente ale anului, aici, în Dâmbovița! Să ne revedem cu bine anul viitor”.

Carmen Holban, deputat

Reclama

„Răvășitul oilor” de la Runcu, un loc minunat, unde tradițiile și obiceiurile noastre străbune se îmbrățișează plăcut, viguros, cu prosperitatea, cu hărnicia și cu voia bună a oamenilor. Ceea ce se întâmplă an de an la Runcu, în Vârful lui In, este o dovadă clară a faptului că românii, dâmbovițenii, sunt oameni harnici, truditori, cu încredere în Dumnezeu și cu multă speranță în ziua de mâine. Tot ceea ce fac, ce produc și expun pe tarabe este un semn că țara noastră are resurse, multe și nebănuite. Că suntem statornici și nu ne pierdem în furtună cu una cu două”.

Titus Corlățean, senator

„15.000 de oameni, producători din Dâmbovița și din multe alte județe din regiune, la loc de cinste Argeș, Brașov, Prahova și Teleorman, mulți vizitatori, turiști, localnici. Mi-a prins bine, alături de colegul Corneliu Ștefan – președintele PSD și al Consiliului Județean Dambovița, de primarul Gheorghe Brebeanu de la Runcu și ceilalți colegi dâmbovițeni, să stăm cu oamenii, să îi ascultăm și să preluăm așteptările lor mari (tot de la) PSD. Trec peste dezamăgirile lor, cauzate de ce s-a întâmplat în ultimul an și mai ales în ultimele luni sub această guvernare de coaliție, în care liderii de la Kiseleff au înclinat steagul. M-a impresionat faptul ca oamenii nu au avut un cuvânt de reproș pentru echipa de la Dambovița și continuă, pe de altă parte, să creadă că se poate produce o schimbare în bine la București. Așa să ne-ajute Dumnezeu! Le mulțumim tuturor acelora cu care am stat împreună și care și-au deschis sufletele față de noi”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama