POLITIC
Senatorul Titus Corlățean a fost ales reprezentat al APCE în Comisia de la Veneția

Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României, se află în aceste zile la Strasbourg, la Sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Senatorul român a participat la o serie de reuniuni importante pe diferite teme de actualitate europeană.
Una dintre aceste întâlniri la nivel înalt a avut ca subiect de dezbatere, în cadrul Comisiei Politice din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, relansarea procesului de pace din Orientul Mijlociu și perspectivele reconstrucției în Gaza. Invitat special al acestei reuniuni a fost Cristophe Bigot, reprezentantul special al UE pentru Procesul de pace din Orientul Mijlociu. Au mai participat și reprezentanții Statului Israel, prin conexiune video din Knesset de la Ierusalim, și cei ai autoritaților palestiniene, prezenți în sala de conferință.
„Separat, am avut o discuție detaliată cu ambasadorul Bigot legată de perspectivele intrării în faza a doua a procesului aflat în prezent în derulare, de perspectiva procesului de dezarmare a Hamas, de posibilitatea relansării Procesului de pace și fezabilitatea în prezent a soluției celor doua state, israelian și palestinian. Nu în ultimul rând, despre o posibila contribuție a României corelată acțiunii Uniunii Europene în zonă.
În același timp, am avut o discuție detaliată si onestă, ca intre oficiali care se cunosc de peste 15 ani, cu șeful delegatiei palestiniene la APCE, profesorul Bernard Sabella, palestinian creștin din Ierusalimul de Est”, a precizat senatorul Titus Corlățean.
Trebuie să menționăm că senatorul Titus Corlățean a fost ales, cu unanimitate de voturi, cu sprijinul celor 5 lideri ai grupurilor politice europene, ca reprezentant al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei / Comisia Afacerilor Juridice și Drepturile Omului la Comisia de la Veneția, comisie europeană pentru democrație prin drept.
„Nu este o nominalizare națională, românească, în alți ani un premier social-democrat mi-a propus inițial, după care s-a dus la liberali, ci una europeană, care demonstrează niște lucruri. Așa că voi avea suplimentar de muncă, neremunerat, ca să nu fie confuzii în mintea cârtitorilor, dar nu mă deranjează. Dimpotrivă, mă onorează. Și e bine și pentru România”, a precizat Titus Corlățean – președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României.
Titus Corlățean a mai avut în aceste zile o întâlnire importantă și cu ministrul Federal German al Justiției și Protecției Consumatorului, Stefanie Hubig (SPD), atât în Grupul politic SOC, cât și în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la Strasbourg.
„I-am adresat la întâlnirea cu grupul meu politic întrebarea referitoare la necesitatea ratificării rapide a Convenției europene pentru protecția profesiei de avocat de către statele membre ale Consiliului Europei, care sunt și membre UE, în condițiile în care procedurile naționale de ratificare sunt în prezent blocate, din rațiuni de „coordonare” cu Comisia Europeană. Am pledat pentru o deblocare a procedurii și o ratificare rapidă a acestui prim tratat internațional în materie, care asigură protecția profesiei de avocat împotriva abuzurilor semnalate de-a lungul timpului, la care au fost supusi avocații.
Ministrul german al Justitiei, care a făcut deplasarea la Consiliul Europei însoțită de Președintele Asociației naționale a barourilor germane, mi-a confirmat că împărtășeste aceeasi pozitie și că va semna in cursul zilei de 26 ianuarie 2026 la Strasbourg acest instrument juridic (ceea ce s-a și întâmplat). Mi-a confirmat, atât în plenul Grupului SOC, cât și în discuția separată pe care am avut-o, că imediat după semnare Ministerul german al Justiției va demara procedurile de ratificare a Convenției de către Germania.
Pe scurt, o veste bună și un precedent, care ar trebui să determine ieșirea Guvernului României din starea de pasivitate, iar Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe să demareze, în sfârșit, procedura de ratificare.
Dacă dorim ca România să facă parte din comitetul celor 8 care va asigura componența grupului de monitorizare privind punerea in aplicare de către state a acestei conventii, adică dacă dorim să avem o poziție de decizie la nivel european. Altfel, vom fi obligați în Parlament să găsim soluții, la nivelul comisiilor juridice și de politică externă. Și, cinstit vorbind, există soluții.
Pentru că profesia de avocat este importantă, face parte din Judiciar in sens mai larg, asigură reprezentarea intereselor cetățenilor sau companiilor, atunci când au nevoie, asigură deci realizarea dreptului la aparare și la un proces echitabil și, pe cale de consecință, trebuie protejată de abuzurile generate de conduite nelegale ale anchetatorilor, situații care, nu o dată, au fost semnalate și în România în anii anteriori”, a mai spus Titus Corlățean – președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României.
Dâmboviţa
Deputat Valeriu Munteanu: Ministrul Diana Buzoianu trebuie să spună cine răspunde pentru eșecul lucrărilor de pe Dunăre

După lucrările aproape eșuate pe Dunăre în vederea dirijării fluxului de apă către Centrala nucleară de la Cernavodă, deputatul AUR Dâmbovița, Valeriu Munteanu, îi solicită ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, USR-ista Diana Buzoianu, să facă publice avizele, acordurile de mediu și studiile care au stat la baza lucrărilor executate în ultimii ani pe fluviul Dunăre.
Vicepreședintele AUR vrea ca Diana Buzoianu, în alte ocazii destul de vocală, să explice cine răspunde pentru efectele negative produse asupra regimului de curgere al fluviului.
„Doamna ministru Diana Buzoianu afirma acum două zile că în Dunăre s-a format un „dâmb” care a reorientat debitul apei și că statul trebuie acum să intervină pentru a corecta situația. Dacă lucrările efectuate asupra albiei au produs sau au favorizat acest fenomen, întrebarea este simplă: cine le-a autorizat, cine le-a evaluat efectele și cine răspunde pentru eșec?
Situația este cu atât mai greu de explicat cu cât, pentru proiectul BALA II – Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre (proiectul are aviz de gospodărire a apelor din iunie 2022 și acord de mediu emis de APM Călărași în septembrie 2023, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 1.079/4 septembrie 2024), proiect destinat inclusiv redistribuirii debitului între brațul Bala și Dunăre, statul a considerat necesare studii și documentații tehnice și de mediu ample. Statul a elaborat documentația de mediu pe 625 de pagini, tocmai pentru că orice intervenție asupra albiei poate modifica distribuția debitelor, transportul sedimentelor și regimul hidrologic. Acest proiect major nici măcar nu a ajuns însă la execuția efectivă.
În schimb, în Dunăre au fost deja realizate alte intervenții – dragări, lucrări asupra pragurilor și formațiunilor din albie și alte operațiuni cu potențial de modificare a curgerii apei. Iar astăzi autoritățile sunt nevoite să intervină din nou, inclusiv prin amplasarea sau scufundarea controlată a unor barje încărcate cu material, pentru a corecta distribuția debitului.
Aici apare contradicția pe care Diana Buzoianu trebuie să o explice: dacă pentru o lucrare încă neexecutată au fost necesare sute de pagini de studii de mediu, unde sunt studiile și avizele pentru lucrările deja executate? Au anticipat ele apariția „dâmbului” și modificarea distribuției apei către Cernavodă?”, întreabă deputatul AUR Dâmbovița.
Valeriu Munteanu a precizat că a adresat oficial ministrului Mediului o întrebare parlamentară prin care solicită inventarierea lucrărilor hidrotehnice executate în sectorul relevant pentru brațul Bala și Cernavodă și transmiterea acordurilor de mediu, avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor, studiilor hidrologice și modelărilor hidrodinamice care au stat la baza acestora. A mai cerut parlamentarul AUR să se facă public numele celor care au decis actuala soluție de urgență cu barjele scufundate.
„În baza căror calcule a fost stabilită cantitatea de material și amplasamentul și dacă au fost evaluate efectele acestei intervenții atunci când Dunărea va reveni la debite normale sau ridicate.
Este greu de explicat tăcerea doamnei Diana Buzoianu, care a transformat autorizarea de mediu și protejarea fiecărui gândac și a fiecărei moluște într-un principiu aproape absolut atunci când a contestat alte proiecte de infrastructură, dar care, în cazul unor intervenții asupra Dunării cu efecte potențiale asupra distribuției debitelor, pare să accepte dintr-odată alte standarde.
Problema nu mai privește doar mediul sau navigația. În condiții de secetă și debite reduse, distribuția apei poate afecta inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Dunărea nu poate fi tratată ca un laborator în care statul intervine, constată ulterior efectele și apoi improvizează alte lucrări pentru a le corecta.
Diana Buzoianu trebuie să spună cine a autorizat lucrările care au dus la actuala situație și cine răspunde pentru eșecul lor”, a precizat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Dâmboviţa
Deputat Aurelian Cotinescu: Eforturile de corectare a dezechilibrelor bugetare sunt recunoscute de instituțiile financiare internaționale

Deputatul PNL Aurelian Cotinescu a precizat că deciziile agențiilor internaționale Fitch și Moody’s oferă României un răgaz important pentru a se pune la punct, dar nu este vorba, cu siguranță, de acordarea unui cec în alb.
„Eforturile de corectare a dezechilibrelor bugetare sunt recunoscute de instituțiile financiare internaționale. Primele efecte ale măsurilor adoptate încep să se vadă. Deficitul bugetar este pe o traiectorie clară de scădere și sperăm să ajungă la 5,8% la sfârșitul anului.
Creșterea importurilor a fost practic oprită, acestea avansând cu doar 0,1% în primele cinci luni ale anului; exporturile au crescut cu 2,4%; deficitul comercial s-a redus cu 6,2%; investițiile au crescut, în termeni reali, cu 4,7% în primul trimestru.
România a început să consume mai puțin pe datorie, să exporte și să investească mai mult. Este și un semnal că disciplina fiscală și reformele începute de Guvernul Bolojan pot readuce treptat finanțele publice sub control.
Menținerea acestei evoluții depinde de stabilitatea politică și de continuarea reformelor. Orice încercare de a le amâna, bloca sau dilua poate afecta fondurile europene și credibilitatea României în fața investitorilor”, a spus parlamentarul PNL Aurelian Cotinescu.
ACTUALITATEacum 4 zileProprietar de apartament, amendat pentru amenajări interioare fără autorizație
ANUNŢURIacum 5 zileMesaj de condoleanțe Primăria Dragodana, județul Dâmbovița
ACTUALITATEacum o săptămânăProgramul evenimentelor prilejuite de „Zilele Comunei Potlogi”, 15-16 august 2026
ACTUALITATEacum o săptămânăMega petrecere de 10 ani la Complexul Turistic de Natație Târgoviște
ACTUALITATEacum 2 zileNoile semafoare din Târgoviște nu sunt pentru rovinietă și nu au proprietăți de radar! VIDEO
Dâmboviţaacum 6 zileTânără agresată sexual într-un parc din Târgoviște
ACTUALITATEacum o săptămânăMoaștele Sf. Mucenițe Filofteia vor fi aduse la Târgoviște de Sărbătorea Sf. Ier. Nifon (10-11 august 2026)
ADMINISTRAŢIEacum 5 zile3 miliarde de euro, valoarea proiectelor derulate în județul Dâmbovița. Locul 1 în Regiunea Sud Muntenia



























