Connect with us

Dâmboviţa

EXTREMĂ: Băleni, o comună bogată aflată pe primul loc în topul… ajutoarelor sociale!

Când spui comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa, te duci imediat cu gândul la oameni bogaţi, legumicultori cu tradiţie, cunoscuţi în toată ţara. Şi, totuşi, Băleni este o localitate a extremelor! Pe cât sunt unii de avuţi, pe atât sunt alţii de săraci…

Publicat

pe

Potrivit evidenţelor Agenţiei de Plăţi şi Inspecţie Socială, este aşezarea din judeţul Dâmboviţa unde se plătesc cele mai multe ajutoare sociale. În total, 449 de dosare, pentru care se achită lunar 149.992 lei, adică aproape 1,5 miliarde de lei vechi! Locul doi în acest top revine oraşului Târgovişte – 365 de dosare (97.929 lei), iar pe trei regăsim comuna IL Caragiale – 298 de dosare (91.373 lei).

La nivel de judeţ, sunt în plată 7.079 de dosare, cu 1.615 mai puţine decât anul trecut. Lunar, pentru cei 16.237 de beneficiari se achită 1.866.228 lei noi. Cuantumul ajutoarelor sociale plătite în 2017 în judeţul Dâmboviţa s-a ridicat la 25.598.533 lei.

Potrivit directorului AJPIS Dâmboviţa, Mihai Toni Ciprian, numărul dosarelor de ajutor social s-a redus din mai multe cauze:
– Refuzarea unui loc de muncă
– Refuzarea cursurilor de formare profesională
– Beneficiarii au obţinut şi alte venituri, cele mai multe provenite din jocurile de noroc.

ATENŢIE! După stabilirea dreptului de ajutor social, titularul are următoarele obligaţii:
– să comunice primarului, în scris, orice modificare intervenită cu privire la domiciliul, veniturile şi la numărul membrilor familiei, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit aceasta;
– să furnizeze toate informaţiile necesare pentru efectuarea anchetei sociale;
– Să nu refuze un loc de muncă oferit
– să nu refuze participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională
– Pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii
– În cazul incapacităţii temporare de muncă ori, după caz, al pierderii totale sau parţiale a capacităţii de muncă a persoanei nominalizate să efectueze acţiunile sau lucrările de interes local, obligaţia de a presta orele de muncă poate fi transferată altor persoane din familia beneficiară de ajutor social numai cu acordul primarului.

Actele doveditoare privind incapacitatea temporară de muncă sau, după caz, pierderea totală ori parţială a capacităţii de muncă sunt următoarele:
a) decizia medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei judeţene de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pentru pensionarii de invaliditate;
b) certificatul emis de comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, pentru persoanele cu handicap;
c) certificatul medical de constatare a capacităţii de muncă, emis de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei judeţene de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pentru persoanele cu afecţiuni cronice invalidante şi care nu sunt asigurate în sistemul public de pensii,
d) adeverinţă medicală emisă de medicul de familie sau, după caz, de medicul specialist, pentru persoanele cu afecţiuni ce determină incapacitate temporară de muncă.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Angajații Ocolului Silvic Surzeni slujesc pădurea cu dragoste și pricepere

Publicat

pe

Silvicultorii, după cum se poate vedea în imaginile prezentate, nu se ocupă doar cu paza aurului verde românesc, cu lucrările de regenerare a pădurii, cu protejarea faunei, ci fac și curățenie în urma turiștilor, a celor care iubesc natura, dar care uită să-și adune resturile rămase în urma festinurilor consumate la umbra codrilor, la sfârșit de săptămână sau cu ocazia anumitor sărbători religioase.

Angajații Ocolului Silvic Surzeni, în frunte cu șeful acestei subunități a Direcției Silvice Dâmbovița – inginerul Adrian George Bîlcan, atunci când nu execută lucrări de întreținere a plantațiilor de puieți, absolut necesare în această perioadă, adună gunoiul rămas în zonele frecventate de turiști.

„În perioada sărbătorilor, pădurile noastre au fost loc de odihnă, liniște și bucurie pentru mulți dintre noi. Din păcate, în urma acestor zile rămân adesea și urme nedorite: gunoaie aruncate la întâmplare, ambalaje, PET-uri și alte resturi. Echipele de pădurari, împreună cu voluntari inimoși, au desfășurat acțiuni de igienizare a fondului forestier. Le mulțumim tuturor celor care au dat o mână de ajutor și au demonstrat că le pasă de natură”, spun reprezentanții Ocolului Silvic Surzeni.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ADMINISTRAŢIE

Săraca localitate frumoasă! La Râul Alb, proiectele se materializează încet din lipsă de fonduri

Publicat

pe

Costel Rizea - primar comuna Râul Alb din octombrie 2024

Comuna Râul Alb, prin poziția geografică pe care o ocupă, poate fi considerată drept una dintre cele mai pitorești localități din județul Dâmbovița. Din păcate, dealurile înverzite, peisajele minunate, de pus în ramă, aerul curat și liniștea sănătoasă nu au dus la dezvoltarea turismului, chiar dacă, prin grija Consiliului Județean Dâmbovița, s-au reabilitat și modernizat două drumuri care străbat zone mirifice, spre Runcu și Brebu. Urmează, își dorește primarul Costel Rizea, drumul de legătura cu Vulcana Băi.

Comparativ cu alte localități, chiar învecinate, Râul Alb pare rămas cu zeci de ani în urmă. Actualul edil, care nutrește un optimism temperat, ne-a enumerat o mulțime de proiecte pe care le-ar vrea materializate și care ar scoate la lumină această așezare aflată în nord vestul județului Dâmbovița, comună în care au rămas mai puțin de 800 de familii. Populația este îmbătrânită. Tinerii s-au tras la oraș sau au plecat la muncă în străinătate.

Actualul sediu al Primăriei Raul Alb

La Râul Alb este funcțional doar un segment de rețea de apă potabilă, iar canalizare deloc. Lipsa apei creează probleme localnicilor, mai ales în perioada de vară, când seceta își face de cap. În prezent, este în derulare un proiect de extindere a rețelei de apă potabilă, realizat în procent de 70%, dar până va fi operabilă mai durează. Investiția are în vedere și realizarea a 1.000 de branșamente la limita de proprietate și execuția unei noi surse de apă. Este dificil. Lipsa de fonduri este una acută. Vă dați seama că bugetul unei asemenea unități administrativ-teritoriale este unul mic, insuficient pentru a putea duce la capăt un proiect de anvergură. Nici măcar cota proprie de finanțare pentru implementarea unor proiecte cu fonduri nerambursabile, guvernamentale sau europene, nu poate fi asigurată! Așa că nemulțumirile edilului sunt multe. Totuși, Costel Rizea crede că, până la urmă, va răsări soarele dezvoltării și pe ulițele din Râul Alb.

Căminul Cultural Râul Alb

Odată, demult, satul era renumit cu zona de centru, un cămin cultural modern, construit în stil tradițional, un parc bine îngrijit, magazine, un bufet sătesc și alte unități de interes local. Acum, toate cele enumerate mai sus nu mai corespund deloc cu standardele de civilizație europeană, cu viziunea modernă a unei localități rurale. Primarul Costel Rizea dorește să reamenajeze centrul civic, cu fonduri pe care să le obțină în baza unui proiect derulat prin Grupul de Acțiune Locală, și să reabiliteze căminul cultural, lăsat de prea multă vreme în părăsire.

Administrația publică locală s-a mutat din clădirea unde a funcționat ani buni, într-un provizorat, la Centrul Medical, o construcție care și ea a stat vreme îndelungată nebăgată în seamă și care, până la urmă, a fost reabilitată și modernizată. Ne-a mărturisit edilul că nu vrea ca Primăria să rămână în fostul centru medical. Intenționează să construiască un sediu nou pentru administrația locală în centrul comunei, printr-un program al Companiei Naționale de Investiții.

Clădirea unde a funcționat Primăria Râul Alb

Iluminatul public funcționează aproape în întreaga localitate, ne-a spus primarul Rizea. Dar, de aici se trag multe probleme financiare. Primăria are o datorie foarte mare la firma care s-a ocupat de rețeaua de iluminat public, iar bugetul infim nu ajută deloc administrația locală să se achite de aceste obligații. Este o situație „moștenită” cu care se confruntă actualul edil. Adăugăm și faptul că, în trecut, administrația publică locală s-a preocupat prea puțin să atragă fonduri nerambursabile, europene și guvernamentale, pentru dezvoltarea comunei. După cum spune edilul Costel Rizea, s-a început un proiect de modernizare drumuri locale în parteneriat cu Consiliul Județean Dâmboviţa, prin PJDL, cu contribuție 50-50, doar că Primăria Râul Alb nu avea banii necesari. Prin urmare, altă datorie! Prin urmare, actuala conducere a comunei trebuie întâi să rezolve problemele din trecut și abia apoi să se apuce de treabă. Cum s-ar spune, nici măcar nu pleacă de la zero…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite