Războiul de vineri, 10 august, este considerat de unii a fi un miting al Diasporei. Hai să fim serioși, domnilor filozofi, cei care despicați esența binelui și a răului în mii de particule! V-ați cantonat sistemul de gândire într-o astfel de anomalie a societății, numită violență şi vulgar, care, spuneți voi, ar ține de democrație…

Partidele politice de opoziție au văzut în acea manifestare hâdă, de forță, desfășurată în Piața Victoriei, a fi o formă normală de protest, de indignare, de…

Hai să fim serioși! Dacă un politician spune că ceea ce a fost acolo ține de normalitate, înseamnă că insul respectiv nu are ce căuta în politică, iar viitorul cu un asemenea om la putere ar fi sinonim cu deznădejdea, cu nesiguranța. Bande paramilitare, pregătite parcă în tabere speciale, au acționat premeditat împotriva reprezentanților instituțiilor statului care, acolo, aveau rolul de a menține ordinea și disciplina, de a apară statul de drept.

Să vezi cum o jandarmeriță, o femeie, aproape că a fost omorâtă de niște turbați și să nu îți pese, să găsești circumstanțe atenuante pentru asemenea barbarie la care s-au dedat zeci de români, înseamnă că intram în zona patologicului. Că nu mai avem scăpare, că nu mai știm ce vrem.

Jandarmii, forțele de ordine prezente și-au făcut cu prisosință datoria. Au luptat într-adevăr pentru apărarea democrației. Ce ar fi dorit acei sălbatici mascați și plini de ură bine canalizată? Să între în sediul Guvernului, să pună foc, să se instaleze ei cumva prin birouri? Cine să conducă țara? Opoziția? Fără alegeri?

Reclama

Câteva lucruri mi-au lăsat un gust amar. Unu. Președintele țării a avut o ieșire lamentabilă, penibilă, nedemnă și instigatoare. Tu, ca șef al statului, când vezi că forțe anarhice încearcă să distrugă echilibrul social, și așa destul de subțire, nu ai dreptul să acuzi instituțiile statului, în cazul de față Jandarmeria, pentru că și-au făcut datoria.

Doi. Oameni de cultură ai acestei țări, filozofi, scriitori, artiști, au fost de acord cu teroarea din Piața Victoriei. După ce scară a valorilor se mai ghidează iluștrii noștri gânditori?

Trei. Am auzit polițişti, slujitori ai ordinii și liniștii publice, ai dreptății, că participă la mitingul nerevendicat de nimeni. Au postat pe internet păreri personale cu substract politic, îmbrăcați fiind în uniforma statului. Este ciudat. Dar ce să mai zici? Normele par răsturnate.

Nu prin astfel de manifestări violente, aproape barbare, clădim democrația sau aducem prosperitatea în țară. Avem alegeri libere. Putem să îi sancționăm acolo pe politicieni, la urne, pe cei care ne-au dezamăgit. Am deschis canaua la ură, la răzbunare, la conflict. La ce ne folosește? Dăm foc. Ne eliminăm adversarul folosindu-ne de forța fizică, de complot. Asta ar fi definiția anarhiei. Chestia cu ajunsul cuțitului la os, că nu mai suportam pe Dragnea, pe Dăncilă, pe, pe… astea sunt petarde, clișee, obiecte aflate în geanta instigatorului de profesie.

Reclama

Când vrei pe cineva dat jos, eliminat de la putere, demis, vii cu soluții, cu alternativă, cu un nou concept, cu un nou program. Sau aștepți alegerile. Dacă nu se întâmplă așa, totul miroase a regie ieftină menita să ne discrediteze ca nație, ca popor.

P.S. – Am mai observat şi că orice opinie care nu coincide cu a opozanților de tip haştag este sancționată dur şi încărcată deja de lozinca lor de căpătâi „m..e”!