Actorii Teatrului Tony Bulandra din Târgovişte impresionează mereu prin modul în care ştiu să se plieze, să se lipească acelui superb context imaginar al spectacolului. Concepţiile regizorale noi, experienţele dramatice au călit şi perfecţionat arta actorului târgoviştean. Artiştii de la Tony Bulandra ştiu să transmită publicului mesajul pur, ceea ce doreşte regizorul, indiferent din ce colţ de lume ar proveni. Limbajul teatral este unic, universal şi uşor de receptat, dacă cei care îl emit sunt geniali.
Am urmărit, de curând, cu sufletul la gură, învăluit de emoţii, „Livada de vişini” a cunoscutului dramaturg rus Anton Pavlovici Cehov. Piesa este remarcabilă. O dramă de familie, jucată decenii întregi pe toate scenele lumii şi tot nu şi-a pierdut farmecul, candoarea şi măreţia.
Povestea unei familii de nobili ruşi ajunsă la momentul decăderii. Trecerea aproape brutală într-o altă dimensiune a existenţei a unor oameni obişnuiţi să trăiască în îndestulare, copleşiţi de romantismul şi spiritul vremii, de naivitate, de trecutul lor viguros, de prezentul alunecos şi viitorul incert. Povestea unei lumi ce apune, a unui stil de viaţă ce se pierde…
Regizorul corean Jeungwoo Son, chiar dacă vine de la un alt capăt de lume, iar cultura Orientului diferă mult de cea europeană, a reuşit să descâlcească textul lui Cehov şi să-l pună în scenă într-un stil clasic, aproape curat.
Un spectacol greu, lung, în care regizorul a insistat continuu pe emoţie, pe umorul crud, pe expresivitate, pe trăirile personajelor transpuse prin gest, cuvânt şi mimică. Muzica, o îmbinare între clasic şi oriental, a avut un rol însemnat în ilustrarea unor scene, a trecerilor de la o stare la alta, a intervenit sublim în amplificarea sentimentelor şi trăirilor vehiculate pe scenă.
Decorul subtil, spre clasic. Spaţiul de joc, acoperit de alb, de petalele florilor de vişin. Mai în spate, umbrele pomilor, secătuiţi parcă de viaţă, şterşi, un fel de simbol al unei ere care apune.
Actorii au fost excepţionali. Este greu de făcut un clasament al evoluţiei actoriceşti în „Livada de vişini”. Fiecare şi-a asumat rolul şi l-a transpus remarcabil. Nu este uşor să joci după textul unui mare clasic rus, unde trăirile umane şi destinul reprezintă chintesenţa existenţială şi erup cu forţă, ritmic, ca într-un spectacol de balet.

LIVADA DE VIŞINI – după A.P. Cehov
Adaptarea: Kihoon We
Regia: Jeungwoo Son
Scenografia: Maria Miu
Asistent scenograf: Diana Sav
Coregrafia: Hugo Wolff
Regia tehnică: Radu Ilicea & Alexandru Sandu | Sunet: Cătălin Buzea | Lumini: Oana Caibăr
Distribuţia:
Liubov Andreevna Ranevskaia – Adriana Irimescu Titieni
Ermolai Alekseevici Lopahin – Mircea Silaghi
Leonid Andreevici Gaev – Ilie Iordan
Varia – Andrada Fuscaș
Ania – Teodora Colț
Peter Sergheievici Trofimov – Emanuel Bighe
Boris Borisovici Simeonov Pișcik – Ilie Ghergu
Firs – Corneliu Jipa
Funcționar La Poștă / Țăran – Florin Georgescu