Connect with us

OPINII

Ţuţuianu vs. PSD

Publicat

pe

Oricât ar încerca actualii lideri ai PSD Dâmboviţa să blocheze repoziţionarea şi ascensiunea lui Adrian Ţuţuianu în plan politic, cel puţin la nivelul judeţului, este greu de realizat. Pe zi ce trece, senatorul independent demonstrează că este pregătit de război cu foştii colegi, în care, după cum a spus, a avut încredere, dar, în final, l-au trădat.

Mergând pe firul logic, cei despre care spune Ţuţuianu că l-au părăsit pentru a se încolona în faţa altui lider, au făcut ceea ce se întâmplă de obicei în politica românească – oamenii vor să-şi păstreze posturile, funcţiile, demnităţile, schemele deja formate, plus că răspund unei discipline de partid, manifestate în cam toate formaţiunile politice.

Faptul că Ţuţuianu a spus clar că este pregătit să lupte cu una dintre cele mai mari organizaţii social-democrate din ţară, la a cărei mărire şi-a adus din plin contribuţia, căreia îi cunoaşte toate resorturile, toate punctele sensibile, toate vulnerabilităţile, este un îndemn la vigilenţă şi la mai multă unitate şi armonie în PSD Dâmboviţa.

Împărţirea organizaţiei pe găşti, găşculiţe, grupuri de interese, tragerea sforilor de unii şi alţii, care au apărut din neant şi se dau acum mari PSD-işti şi întâlnirile unor persoane, nu dăm nume acum, prin baruri şi restaurante, unde s-ar împărţi funcţii, în faţa unei ceşti aburinde de ceai, pot decredibiliza organizaţia, ideea de luptă pentru binele tuturor dâmboviţenilor. Nu cu petarde aruncate la întâmplare, nu cu fum dens îl culci la pământ pe Ţuţuianu. Este obişnuit cu gherila politică!

Adrian Ţuţuianu a mai dat astăzi un semnal dur. L-a atacat direct pe Cristian Daniel Stan, primarul municipiului Târgovişte, pe care îl consideră creaţia sa din punct de vedere politic. Este clar că va porni lupta cu edilul şi că va încerca, prin toate mijloacele bătăliei pre-electorale şi electorale, să îi demonstreze că există riscul ca , la următoarele alegeri, să îşi poată pierde această funcţie sau măcar să nu mai aibă o poziţie confortabilă ca acum în Consiliul Local.

Reclama

Evident, în afară de foştii tovarăşi din PSD, senatorul, încă independent, trebuie să mai înfrunte şi câţiva oameni de afaceri puternici, reprezentanţi media care, chiar dacă, de-a lungul timpului, au arătat că nu au simpatizat niciodată PSD, s-au alăturat Rovanei Plumb, social-democraţilor în acest război împotriva duşmanului comun numit Adrian Ţuţuianu.

Preşedinta interimară a PSD Dâmboviţa este în faza de a da un examen greu, puternic, de a demonstra liderului Liviu Dragnea că în PSD Dâmboviţa există viaţă şi după Adrian Ţuţuianu. Testul cel mare pentru politicianul Rovana Plumb îl reprezintă alegerile europarlamentare. Aici trebuie să scoată un rezultat bun. Până acum, cel puţin în discursurile publice, în activitatea vizibilă, şefa PSD Dâmboviţa a dat dovadă de echilibru, tenacitate, dorinţă de a păstra unitatea organizaţiei şi de a performa în continuare. Necazul este că nu ştie clar pe cine să se bazeze şi acest lucru se simte, se vede. nu prea faci treabă doar cu maşinuţele care, numai dacă le bagi în priză şi le dai curent ca lumea, acţionează ca tonomatele…

Nici metoda de a curăţa, cu ambiţie şi prost sfătuit, varza, foaie cu foaie, până când, la un moment dat, constaţi că nu mai ai ce să dai jos şi rămâne oala goală, nu prea este valabilă în politică. Dar, mai este timp şi în partid sunt încă destui oameni buni, cu har şi forţă de muncă, loiali unei idei, unui principiu, nu doar unui om. Rămâne de văzut dacă vor fi băgaţi în seamă şi dacă va conta şi cuvântul lor.

Reangajarea lui Adrian Ţuţuianu într-o altă formaţiune politică nu trebuie să fie de şagă pentru PSD Dâmboviţa. La viitoarele alegeri, indiferent de ceea ce îşi propun mai marii organizaţiei, scorul va fi altul, iar în structurile alese ale puterii locale şi judeţene nu vom mai găsi aceleaşi compoziţii politice. Nici măcar la Parlament!

Reclama
Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

În ce țară mai trăim?

Publicat

pe

De mai bine de trei luni, suntem conduși de un Guvern demis. Un primar declarat incompatibil rămâne în funcție, bine aparat de sistem. De neimaginat! Prefectul i-a tăiat doar 10% din salariu! Președintele României convoacă la negocieri pe cine vrea burta lui, sfidând partidele care au câștigat alegerile. Dar, nu par nici ele prea mult deranjate la stomac! La Cotroceni încep alte discuții. În același stil și ritm care nu vor duce la nimic bun.

Cu o zi, două, înainte de micșorarea accizei la motorină, prețurile la pompă au crescut. O minune marcă românească! Și Statul tace. De ce? Îi convine? Președinta Curții Constituționale, instituția care a anulat alegerile prezidențiale, se întâlnește la secret cu premierul demis Ilie Bolojan. Unde credeți? În curtea Senatului României! Se întâmplă înainte ca judecătorii constituționali să decidă soarta Legii Integrității contestată de Nicușor Dan și alianța PNL-USR. Întâmplare? Coincidență? Magistrații au protestat când au aflat de această întâlnire de taină. Dar, așa cum se întâmplă la noi, puterea tace. Este o formă de sfidare. Românul tace. Din ignoranță. Tăcerea a devenit nu regulă de aur, ci indiferență patologică. Pe toată linia!

Stupoare! De Sfânta Marie Mare, președintele țării nu a fost prezent la Ziua Marinei. L-a trimis pe premierul demis, cu 10% credibilitate, la ceremonialul militaro-religios. Nicușor Dan a mers la slujba religioasă, departe de Constanța, apoi a vizitat, într-o ținută de stradă, o mătușă! A uitat că este șeful statului și această demnitate conferită prin votul și încrederea poporul român impune un alt comportament și un alt program.

Reprezentanții Partidului Social Democrat nu mai au zvâc, parcă au intrat într-o amorțire controlată. Busola acestui partid nu și-a revenit. Caută la nesfârșit Nordul. Direcția. Pare că nu vor să o găsească! E mai bine așa!

La AUR, în afară de șiruri de vorbe și declarații, nu se simte nimic. Reprezentanții acestei formațiuni stau doar cu ochii pe sondaje. Se trăiește politic încă din teorii. Practica este inconfortabilă.

Reclama

Democrația a devenit parcă o cocotă violată, la rând, de întreaga clasă politică. Nimeni nu o mai respectă. Este jignită și scuipată din ce în ce mai des pe ambii obraji. Ba unii, din vârful grămezii, o dezbracă și râd de ea în văzul lumii și nu le pasă.

Suntem avertizați că, din cauza închiderii centralei nucleare de la Cernavodă și a importurilor masive de energie electrică, prețurile vor sări în aer. La toate. Întrebarea este unde și cât vor mai exploda? În curând, nu o să mai fie nici aerul la liber!

Dronele au devenit deja o obișnuință la graniță, pe mare și pe plaje. Ro- Alert, un simplu ceas deșteptător! Distrugerea acestor aparate de război nu mai aduce medalii și onoruri piloților. A fost un film. A trecut momentul. Acum, gata, intrăm în normalitate!

Cei 8 centimetri câștigați pe Dunăre nu au avut efectul scontat. Unitatea 2 tot s-a închis! Explozia a creat dâmbul. Barjele, înțepenite în prostie. Au fost sparte degeaba câteva milioane de euro. Răspunde cineva? Pagube colaterale!

Una tare! Unele țări din Vest caută să închirieze închisori în statele europene pentru infractorii lor. La noi, sigur nu vor găsi. Deocamdată, sunt pline de bărbați care și-au bătut nevestele și amantele, de șoferi băuți și fără permis de conducere, de hoți de mărunțișuri și traficanți rurali de cannabis.

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Publicat

pe

România se află într-un blocaj politic fără de precedent. De ce? Fiindcă de la an la an, din 1990 încoace, am observat că reprezentanții clasei politice sunt din ce în ce mai slabi, fără discurs, fără esența aceea de patriotism, mai neinteresați de dezvoltarea socio-economică a țării. Au transformat o profesiune de credință, de har, de curaj, într-o banală meserie de făcut bani și de stat la adăpost!

Se vede de la o poștă că, în cei peste 35 de ani scurși de la revoluție, s-a dezvoltat minunat sistemul interesului de grup. Politicienii și acoliții, patroni de firme, o parte importantă a bugetarilor, spuma de prin ministere, agenții, companii și alte componente ale structurilor de forță, au dus-o și o duc bine. Nu au mai avut parte de convulsii sociale, mișcări de stradă, proteste și alte manifestări publice ce țin de domeniul democrației și libertății. La ce mai folosesc? Ne adunăm cu ora, scandăm și suflăm în vuvuzele și apoi plecăm acasă, că ni se face foame. Problemele rămân la fel. Nerezolvate.

Românii de rând, noroc cu aderarea la Uniunea Europeană, s-au răspândit pe Bătrânul Continent in căutarea unui trai mai bun. Unii au rămas prin Occidentul prosper, alții au trudit, au strâns ban pe ban să revină acasă pentru a-și turna în ogrăzi căsoaie, embleme ale scăpării de sărăcia materială, căci restul nu îi interesează. Cum merge țara? Cine ne sunt conducătorii? Sunt bune sau nu deciziile pe care le iau? Nu contează. „Să mai meargă afară o vreme”, îți zice românul pribeag. „Mai am de făcut un gard, o magazie și, gata, poate să se termine tot!”. La atât se oprește libertatea și democrația. Și, la umbra acestei stări, politicienii noștri, buni dar mai mult rău intenționați, reprezentanții sistemului nevăzut mereu cu mâna pe butoane, își fac de cap.

Cum este posibil să fim conduși în continuare de un guvern demis prin moțiune? Cum este posibil ca cele două mari partide care au dărâmat teoretic Guvernul Bolojan să nu își asume guvernarea din prima clipă, să iasă cu pieptul în față, să demonstreze că luptă pentru țara asta? Simulacre de politicieni. Vânduți, obișnuiți doar cu manevre de culise, cu semne, pixuri și creioane colorate, cu orgolii și ambiții, doar pentru a-și păstra jilțul, privilegiile.

Și ne-am pricopsit și cu un președinte de țară, unul din zona ONG. Ales pe criteriul „nu am avut încotro”. Fiindcă, așa suntem noi românii, nu riscăm. Preferăm apele line, fără să realizăm că sunt mai periculoase și mai adânci decât cele nărăvașe.

Reclama

Acum ce facem? Așteptăm. Ce? Frământăm nedumerirea. Cel mult, înjurăm și comentăm spărgând semințe de floarea soarelui și aruncând cojile pe caldarâmul fierbinte al patriei. Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite