Connect with us

OPINII

Ţuţuianu vs. PSD

Publicat

pe

Oricât ar încerca actualii lideri ai PSD Dâmboviţa să blocheze repoziţionarea şi ascensiunea lui Adrian Ţuţuianu în plan politic, cel puţin la nivelul judeţului, este greu de realizat. Pe zi ce trece, senatorul independent demonstrează că este pregătit de război cu foştii colegi, în care, după cum a spus, a avut încredere, dar, în final, l-au trădat.

Mergând pe firul logic, cei despre care spune Ţuţuianu că l-au părăsit pentru a se încolona în faţa altui lider, au făcut ceea ce se întâmplă de obicei în politica românească – oamenii vor să-şi păstreze posturile, funcţiile, demnităţile, schemele deja formate, plus că răspund unei discipline de partid, manifestate în cam toate formaţiunile politice.

Faptul că Ţuţuianu a spus clar că este pregătit să lupte cu una dintre cele mai mari organizaţii social-democrate din ţară, la a cărei mărire şi-a adus din plin contribuţia, căreia îi cunoaşte toate resorturile, toate punctele sensibile, toate vulnerabilităţile, este un îndemn la vigilenţă şi la mai multă unitate şi armonie în PSD Dâmboviţa.

Împărţirea organizaţiei pe găşti, găşculiţe, grupuri de interese, tragerea sforilor de unii şi alţii, care au apărut din neant şi se dau acum mari PSD-işti şi întâlnirile unor persoane, nu dăm nume acum, prin baruri şi restaurante, unde s-ar împărţi funcţii, în faţa unei ceşti aburinde de ceai, pot decredibiliza organizaţia, ideea de luptă pentru binele tuturor dâmboviţenilor. Nu cu petarde aruncate la întâmplare, nu cu fum dens îl culci la pământ pe Ţuţuianu. Este obişnuit cu gherila politică!

Adrian Ţuţuianu a mai dat astăzi un semnal dur. L-a atacat direct pe Cristian Daniel Stan, primarul municipiului Târgovişte, pe care îl consideră creaţia sa din punct de vedere politic. Este clar că va porni lupta cu edilul şi că va încerca, prin toate mijloacele bătăliei pre-electorale şi electorale, să îi demonstreze că există riscul ca , la următoarele alegeri, să îşi poată pierde această funcţie sau măcar să nu mai aibă o poziţie confortabilă ca acum în Consiliul Local.

Evident, în afară de foştii tovarăşi din PSD, senatorul, încă independent, trebuie să mai înfrunte şi câţiva oameni de afaceri puternici, reprezentanţi media care, chiar dacă, de-a lungul timpului, au arătat că nu au simpatizat niciodată PSD, s-au alăturat Rovanei Plumb, social-democraţilor în acest război împotriva duşmanului comun numit Adrian Ţuţuianu.

Preşedinta interimară a PSD Dâmboviţa este în faza de a da un examen greu, puternic, de a demonstra liderului Liviu Dragnea că în PSD Dâmboviţa există viaţă şi după Adrian Ţuţuianu. Testul cel mare pentru politicianul Rovana Plumb îl reprezintă alegerile europarlamentare. Aici trebuie să scoată un rezultat bun. Până acum, cel puţin în discursurile publice, în activitatea vizibilă, şefa PSD Dâmboviţa a dat dovadă de echilibru, tenacitate, dorinţă de a păstra unitatea organizaţiei şi de a performa în continuare. Necazul este că nu ştie clar pe cine să se bazeze şi acest lucru se simte, se vede. nu prea faci treabă doar cu maşinuţele care, numai dacă le bagi în priză şi le dai curent ca lumea, acţionează ca tonomatele…

Nici metoda de a curăţa, cu ambiţie şi prost sfătuit, varza, foaie cu foaie, până când, la un moment dat, constaţi că nu mai ai ce să dai jos şi rămâne oala goală, nu prea este valabilă în politică. Dar, mai este timp şi în partid sunt încă destui oameni buni, cu har şi forţă de muncă, loiali unei idei, unui principiu, nu doar unui om. Rămâne de văzut dacă vor fi băgaţi în seamă şi dacă va conta şi cuvântul lor.

Reangajarea lui Adrian Ţuţuianu într-o altă formaţiune politică nu trebuie să fie de şagă pentru PSD Dâmboviţa. La viitoarele alegeri, indiferent de ceea ce îşi propun mai marii organizaţiei, scorul va fi altul, iar în structurile alese ale puterii locale şi judeţene nu vom mai găsi aceleaşi compoziţii politice. Nici măcar la Parlament!

OPINII

La mulți ani, România! La mulți ani, români!

Publicat

pe

Ziua Națională ne-a prins, încă o dată, doar pe noi, cei mulți și încă purtând în suflet milenara speranță de mai bine, mai triști, mai debusolați, răvășiti de existența dusă la limita incertitudinii, bombardați cu vești care îți taie adânc pofta de sărbătoare, determinându-te să folosești drapelul pentru a-ți șterge lacrimile neputinței de a nu mai putea înțelege rosturile acestei lumi sucite și de a-ți murmura sub flamuri rugile simple către Divinitate.

1 Decembrie a venit cu notificări de la distribuitorii de energie electrică, prin care ne anunță că, din ianuarie 2022, prețul urcă cu peste 40 de procente. Ne-au venit informări de la cei care dirijează gazul pe conductă că încălzirea caselor începe să intre în zona luxului. Ni se spune că va trebui să renunțăm la centralele de apartament, la lemnul de foc, că vom intra în era penelor de curent, că benzina va curge la pompe tot mai scump. Că tractoarele nu vor mai ara, că pâinea se va vinde mai scump decât cozonacul. Că lăcustele intră în nomenclatorul alimentației. Că până și Crăciunul ar putea fi interzis, iar Raiul să fie băgat în lockdown.

Suntem tot în pandemie. Purtători de mască. Cu chipurile ascunse după posibilități. Străini. Mai reci ca niciodată. Chirciți de neprevăzut. Temători. Privim de pe țărm, ca niște naufragiați care nu știu cu ce și încotro să o apuce. Aflăm obișnuit, ca un fapt divers, ca o banalitate, că, de undeva, dinspre sudul Africii, sosește în galop o altă variantă a mașinăriei coronavirus, „omicron”, care pare că nu se sinchisește de niciun tip de vaccin.

E sărbătoare națională! Cu steaguri uriașe, cu garduri, cu țarcuri, cu limită de persoane. Cu certificate verzi. Cu avansări în funcții, în grade, în trepte, cu prime colosale, cu fanfară și pas prosper de defilare, cu vacanțe, cu fasole cu ciolan, cu pensii speciale, cu sărăcie, cu foame de bani, de cinste, de iubire, de liniște… Cu politică confuză și alianțe încropite la granița disperării sub semnul interesului național. Cu conducători care trăiesc, suferă și simt ca noi și cu alții, cei mai mulți din păcate, care doar simulează preocuparea din huzurul și tihna proprie.

La mulți ani, România! La mulți ani, români! Să fim tari, să fim uniți. Misiunea noastră, ca popor, în istorie nu s-a încheiat! Dumnezeu să ne ocrotească!

Citește în continuare

OPINII

Necesitatea, ca o durere…

Publicat

pe

De câteva săptămâni, cu excepția liderilor înscriși în această incertă cursă a Guvernării de coaliție la care participă PSD, PNL și, mereu în trendul puterii, fată mare, UDMR, nimeni nu mai comentează probleme ce țin de politica recentă. Motivul este ușor de dedus. Nu poți veni în față cu nimic în momente de incertitudine și tensiune generate de negocieri. Simplu. Nu știi ce ai putea spune, nu știi ce întrebare ar răzbate dinspre jurnaliști și ai putea, fără să vrei, să emiți o ipoteză, un răspuns, care să zgâlție șandramaua și așa croită fără un proiect clar și cu necunoscute și orgolii din toate părțile. Poți, să ieși din linia partidului dacă ți se grăbește conștiința să refuleze taman în aceste zile de foc. Așa că este mai bine să taci până ce se călește tochitura și poate fi servită. Eventual, cu un medicament înainte.

Este clar, țara are nevoie rapid de un Guvern, chiar și unul instabil cum se preconizează să iasă aceasta, clădit printr-o aliniere anormală dintre PSD și PNL. Mârâiturile se aud prin toate cancelariile celor două formațiuni politice, dar sunt stinse repede cu calmante.

Asta este situația. Calculul politic, îmbrăcat în grabă în haina interesului național, a primat. PSD-ul a lăsat de la el. A preferat să se înhame la jugul guvernării alături de liberalii optuzi și UDMR-iștii interesați să fie pe cai mari în orice conjunctură, decât să meargă la alegeri anticipate. Au dat o șansă președintelui Iohannis, cel care fredonează de 7 ani refrenul „Pesede este de vină”, să stea liniștit la Cotroceni încă trei ani. Asta dacă nu apar neprevăzute!

Social-democrații împart acum responsabilitatea guvernării, intrând să are ogorul de care și-au bătut joc liberalii și USR-iștii. Scot în față tot ce au mai bun pentru a demonstra românilor că sunt pregătiți să se sacrifice pentru țară. Vin lângă unii care nu prea mai au ce arăta. Așa că liniștea politicienilor din PSD, cu excepția celor de la vârf, angrenați în negocieri, este firească.

Joi – vineri, vom avea un guvern. Nu proaspăt. Unul din bucăți care, în mod normal, nu s-ar potrivi deloc în puzzle-ul politic, nu ar ieși nicio imagine încântătoare, dar totul ține de necesitate, de urgență. Și, în asemenea condiții, anormalul poate fi reconsiderat.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT