Connect with us

POLITIC

Comisia Parlamentară pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, vizită de lucru în Bulgaria

Publicat

pe

Deputat Dumitru Lupescu - secretar Comisia parlamentară pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării

Deputatul USR de Dâmboviţa, Dumitru Lupescu – secretar al Comisiei parlamentare pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, s-a aflat, în zilele de 13 şi 14 martie, împreună cu preşedintele Constantin Codreanu şi vicepreşedintele Nicolae Daniel Popescu, într-o vizită de lucru în Republica Bulgaria, unde au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai etnicilor români din Vidin, dar și cu omologi de la Sofia. Delegaţia a fost însoţită de Excelența Sa Ion GÂLEA – Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Bulgaria.

Programul vizitei a cuprins şi întrevederi cu lideri ai mediului asociativ românesc, respectiv reprezentanţii Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria/AVB – preşedinte doamna Plamka Liubomirova Radoslavova, ai Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria/UERB – preşedinte domnul Ivo Gheorghiev, ai asociaţiilor aromânilor din Bulgaria, cât şi cu ofliciali din Parlamentul bulgar – doamna Gema Grozdanova, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Adunarea Naţională a Republicii Bulgaria, şi domnul Anton Doncev, preşedintele Comisiei pentru bulgarii din afara graniţelor din Adunarea Naţională a Republicii Bulgaria.

„La întâlnirile cu reprezentanții minorității române au fost semnalate probleme referitoare la educația în limba română și la studiul limbii române, acum predată doar ca limbă străină. În plus, s-a adus în discuție faptul că nu există spații în proprietatea sau, măcar, în accesibiltatea minorității românești, unde să se poată desfășura activități educativ-culturale. Este important de menționat că, în ciuda acestor condiții, comunitățile de etnici români din Bulgaria continuă să își păstreze nealterate limba și cultura. Parlamentarii s-au angajat să identifice soluții pentru derularea cursurilor curriculare şi ne-curriculare de limba română cu sprijinul executivului român, în imobile din aria de reședință a membrilor comunității românești.

Pe de altă parte, în discuțiile cu omologii bulgari, delegația română a subliniat importanța respectării de către Bulgaria a principiului reciprocității, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecție a minorităților naționale. Procesul educaţional în limba română reprezintă un factor principal de păstrare a identităţii comunității româneşti din Bulgaria. Oficialii români și-au exprimat speranța ca aceasta să se bucure de aceleași libertăți la exprimarea propriei identități lingvistice, educaționale și culturale precum bulgarii din România”, se a rată într-un comunicat remis de Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor.

În Bulgaria locuiesc circa 350 de mii de vorbitori de limbă română, aceștia formând trei grupuri distincte: 1. Aromânii din zona de Sud-Vest a Bulgariei; 2. Dacoromânii din regiunea de Nord-Vest a țării și din zona riverană Duării; 3. Rudarii din zona centrală și de Nord-Est a țării.

DECLARAŢII
Constantin CODREANU: ”Problemele românilor din Bulgaria au fost mereu în atenția mea, am insistat și voi insista să le solicităm oficialilor statului bulgar aplicarea principiului reciprocității în relația lor cu minoritatea noastră din Bulgaria, pe modelul relației care există în România între stat și minoritatea bulgară.

Un demers important în vederea pastrarii identităţii comunității româneşti din Bulgaria ar fi inaugurarea unei școli româneasti la Vidin, cât și găsirea unor soluții în problema cazării elevilor etnici români din provincie la Sofia pentru a frecventa cursurile liceului „Mihai Eminescu”.
O altă măsură pragmatică ar fi adoptarea unei poziții comune în contextul implementării articolului 7 al noii Legi a educației din Ucraina, cu efecte negative asupra celor două minorități naționale.

Etnicii români din Bulgaria și cei bulgari din România reprezintă punți de legătură între țările noastre. De aceea, este important sprijinul acordat acestora, ca ilustrare a abordării pozitive din partea ambelor state, în susținerea valorilor europene care ne unesc. Trebuie să continuăm dezvoltarea relațiilor bilaterale bune actuale, având la bază un trecut, un prezent și un viitor comun”.

Nicolae-Daniel POPESCU: „Protejarea identității etnice, lingvistice și culturale a românilor din comunitățile istorice trebuie să devină una dintre prioritățile autorităților de la București. Cu excepția Republicii Moldova, etnicii români din aceste comunități nu beneficiază de educație în limba maternă. Altora li se restrânge acest drept. Nu este un lucru normal.

Voi continua să aduc în atenție problemele acestora prin intermediul instrumentelor diplomației parlamentare în regiune. De asemena, voi continua presiunile asupra Guvernului, care ar trebui să aloce mai multe resurse pentru susținerea priectelor culturale și educaționale pentru etnicii români din comunitățile istorice”.

Dumitru LUPESCU: „Problemele aduse în discuție de către etnicii nostri sunt numeroase. Câteva direcții punctuale pe care trebuie insitat ar fi: 1. pentru strângerea legăturilor între comunitățile noastre și facilitarea deplasărilor dintr-o parte în alta a frontierelor, autoritățile din România și Bulgaria, care administrează zona Calafat-Vidin, trebuie să găsească modalități atât de asigurare în comun a transportului local cât si de eliminare a taxei de pod pentru persoanele care, în interes de serviciu, tranzitează curent zona de frontieră; 2. autoritățile centrale și locale din cele două țări trebuie să identifice, să facă acorduri și să aplice pentru proiecte europene, care să pună în valoare zona și activitățile economice transfrontaliere; 3. programa de învățământ pentru studiul limbii române să fie redactată și aplicată ca pentru o limbă maternă, nu ca pentru o limbă străină sau opțională; 4. Să se facă un studiu și să se identifice posibilitatea realizării în zonele cu populație majoritar română a unor clase cu predare în limba maternă – româna”.

Parlamentarii români le-au adresat omologilor bulgari invitația de a face o vizită în România și de a continua dialogul pe tema minorităților din cele două state. La rândul lor, oficialii bulgari s-au angajat să organizeze o sedință comună a Comisiilor de specialitate din cele două țări pentru a identifica soluții unitare la problemele cu care se confruntă atât minoritatea româna cât si cea bulgară din toate statele vecine.

POLITIC

Titus Corlățean, întâlniri la nivel înalt la Forumul de Securitate de la Washington DC

Publicat

pe

Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României, participă zilele acestea, alături de alți parlamentari români, la Forumul de Securitate desfășurat la Washington DC, la sediul Congresului American. Fostul ministru de Externe al României a avut o serie de dialoguri cu reprezentanți de seamă ai Înaltului For Legislativ american.

Titus Corlățean a primit din partea Amiralului în retragere James Foggo, senior Fellow CNAS și Decan al Centrului pentru Strategie Maritimă, ca semn de prețuire și prietenie, efigia „Navy League of the United States”.

A precizat senatorul român că s-a simțit extrem de onorat de gestul făcut de demnitarul american. James Foggo i-a vorbit senatorului Corlățean și despre colaborarea excelentă pe care a avut-o anterior cu militarii români și cu generalul Nicolae Ciucă, actualul premier al României.

Titus Corlățean a abordat, în intervenția sa la Forumul de Securitate, două teme deosebit de importante pentru securitatea și politica europeană.

„Rolul și contribuția României, alături de SUA și Aliați, în gestionarea crizei din regiunea noastră generată de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei” și „Problema răspunderii în relațiile internaționale pentru crima de agresiune comisă de Rusia” care, așa după cum a subliniat senatorul PSD, „creează un precedent periculos pentru întreaga Umanitate. A mai spus Titus Corlățean că este necesară înființarea unei curți penale internaționale ad-hoc, care să sancționeze crima de agresiune.

„Conferința cu „think tank”-urile americane, „laboratoarele” neguvernamentale de analiză și elaborare de strategii pentru instituțiile și decidenții politici și din administrația americană a fost o provocare și, în același timp, o reușită. În calitate de „keynote speaker”, alături de alți colegi din delegația României deplasată la Washington, am putut transmite direct evaluările și interesele României în regiunea Mării Negre și în relația bilaterală cu SUA, iar reacțiile, comentariile și întrebările americane au fost numeroase și extrem de interesante. Ca dovadă a interesului american pentru ceea ce reprezintă țară noastră și pentru rolul său în regiune”, a mai adăugat Titus Corlățean – președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

Dâmboviţa

Radu Popa, deputat: Rolul unor lideri este să îndrume, prin comportament și poziționare, mersul corect, etic și moral al societății

Publicat

pe

Deputatul Radu Popa a scris, pe pagina sa de Facebook, un text foarte inspirat despre ceea ce se întâmplă acum în România, despre corupția care și-a întins tentaculele peste instituțiile de bază ale statului român, despre joaca unora, pentru bani mulți, cu sănătatea românilor. Mai înfierează deputatul Popa extremismul care înmugurește tolerat și susținut tocmai de bubele din societate. Extremism care, spune parlamentarul, încearcă să se ascundă sub mantia unui fals patriotism. A mai vorbit Radu Popa și despre indiferența manifestată de unii de la vârf, pentru care problematica națională și subiectele care ard sunt vax. Sunt interesați mai mult de propriul confort. Nu sunt deranjați și nu deranjează!

„În ultimele zile, România a traversat câteva situații cu impact major asupra societății: corupția mascată de la Romarm și apariția unei liste publice a așa-zișilor filoruși, unde apar nume importante din spațiul public, personalități marcante ale vieții publice, lideri de opinie, parlamentari etc. În primul caz, detonarea încrederii în sistemul sanitar prin sabotarea echipării cu materiale medicale în plină criză sanitară este extrem de grav. Dăunează grav sănătății publice, dacă îmi permiteți.

În al doilea caz, asistăm la escaladarea discursului extremist pentru că apariția unei astfel de liste oferă prilej de amplificare și de exacerbare a discursului extremist și naționalist. Patriotismul nu e naționalist. E o pânză făcută din gloria trecutului peste care se sudează mătasea ideilor prezentului și este apanajul omului inteligent. Mătasea nu e un element contodent, ci poate să fie un bun pretext de bună-dispoziție psihică. La noi, însă mulți tac. Putem bănui de ce.

Am făcut un tur de orizont printre personalitățile publice care populează viața noastră județeană și am văzut cum pentru mulți, subiectele de mai sus pur și simplu nu există! Probabil, sub greutatea funcțiilor și sub asediul mai multor idei luminoase ei au fost acaparați de alte realități. Dar rolul unor lideri tocmai acesta este: să îndrume-prin comportament și poziționare-mersul corect, etic și moral al sociețății care le-a dat prima scenă. Altfel, unii semeni pot cădea ușor în capcana de a confunda civilizația cu confortul și, în final, asta să ducă la construirea și promovarea unor modele false. Însă, o astfel de eroare ar avea ca rezultat promovarea unor oameni care nu numai că nu știu ce să facă cu propria lor existență dar au tendința să impună-prin acceptare tacită-alte modele greșite.

Sociologul francez Bourdieu a studiat aceste comportamente și a construit un tipar. El a denumit acest comportament ”violența simbolică” și reprezintă un cadru în care cetățenii dintr-o anume categorie sunt dominați de alții dintr-o categorie dominantă. Puterea celor care domină ”se exercită cu consimțământul inconștient al persoanei care o suferă și care ascunde relațiile de putere care stau la baza relației în care este configurată” după cum spune Bourdieu.

Pe baza cercetării, el apreciază că ”strâns legate de violența simbolică sunt, prin urmare, conceptele de habitus, procesul prin care are loc reproducerea culturală și naturalizarea anumitor comportamente și valori, și de încorporare, procesul prin care relațiile simbolice au efecte directe asupra corpului subiecților sociali”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats