Connect with us

ADMINISTRAŢIE

Preşedintele CJ Dâmboviţa, supărat pe liberali fiindcă au votat împotriva bugetului instituţiei

Publicat

pe

Astăzi, s-a consumat prima şedinţă a Consiliului Judeţean Dâmboviţa de după realegerea lui Alexandru Oprea în fruntea instituţiei. Întâlnirea a fost una echilibrată, oarecum liniştită, fără prea multe comentarii şi, dacă au fost, au venit, cum era de aşteptat, de pe băncile opoziţiei. Liberalii au solicitat, în câteva rânduri, lămuriri pe unele aspecte prevăzute în proiectelele de hotărâre. Alexandru Oprea, rodat în problemele administraţiei, a ştiut să răspundă punctual, chiar dacă, s-a văzut, nu a adus mulţumirea deplină a consilierilor PNl.

Ordinea de zi, destul de stufoasă. Cu 45 de teme care a trebuit să fie prezentate de şefii de direcţii, discutate şi votate. Câteva proiecte de hotărâre, privind desemnarea unor membri în consiliile de administraţie la SC Moreni Parc Industrial, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi de alegere a unor administratori şi administratori provizorii la CarpatMontana Serv, Parcul Industrial Priboiu şi Parcul Moreni, au fost retrase de pe ordinea de zi. Probabil nu s-a decis încă numele celor care vor ocupa respectivele poziţii.

Doar în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Apă Dâmboviţa”, Consiliul Judeţean, prin vocea preşedintelui Alexandru Oprea, a fost propus vicepreşedintele Alin Manole. Probabil nu va sta prea mult ca reprezentant CJD în cadrul acestei entităţi, fiindcă va pleca, după cum se aude, la Camera Deputaţilor. După alegerile europarlamentare din 26 mai, PSD Dâmboviţa trebuie să ocupe locul lăsat vacant de Rovana Plumb, care va merge la Bruxelles, iar Alin Manole se regăseşte pe lista de supleanţi, alături de primarii Dănuţ Gabriel Sandu (Voineşti) şi Marian Ţachianu (Braniştea).

La şedinţa de Consiliu Judeţean, au fost prezenţi şi şefii unor instituţii, pentru a-şi susţine iniţiativele. Proiectul de hotărâre privind aprobarea programului minimal de acţiuni culturale desfăşurate de Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa a fost prezentat de actriţa Camelia Varga, devenită acum birocrată, prin numirea sa în funcţia de director adjunct al respectivei instituţii. Se vede treaba că activitatea derulată politic în cadrul PSD a dat roade!

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă, Claudiu Dumitrescu, a susţinut necesitatea unor investiţii în cadrul unităţii pe care o coordonează. Au fost votate de toţi aleşii judeţeni nu mai puţin de nouă proiecte ce vizează dezvoltarea unităţii spitaliceşti.

A aşteptat liniştit să-i vină rândul şi primarul oraşului Pucioasa, Constantin Ana, care a fost la a doua încercare de a prelua un imobil situat în Pucioasa, pe strada Trandafirilor, unde funcţionează o grădiniţă, din domeniul public al judeţului Dâmboviţa în domeniul public al oraşului Pucioasa. Edilul Constantin Ana doreşte să reabiliteze şi să modernizeze aşezământul de învăţământ, prin proiecte finanţate din fonduri guvernamentale sau europene, dar nu poate face acest lucru dacă administraţia de la Puciosa nu este proprietara clădirii respective.

Proiectul a fost votat fără probleme de această dată. Doar o luare de cuvânt tip contra-replică a venit din partea consilierului PNL Gabriel Plăiaşu, care a considerat intervenţia primarului de la Pucioasa puţin maliţioasă la adresa liberalilor. Constantin Ana s-a scuzat şi a spus că a fost înţeles greşit. Rostul vorbelor sale nu a fost acela de a lovi în vreun fel aleşii PNL, ci de a prezenta o stare de fapt.

Au apărut oarece tensiuni la punctele 39, 40, 41 şi 42, care vizau proiecte de hotărâre privind execuţia şi aprobarea bugetului propriu al Consiliului Judeţean. PNL, prin vocea consilierului judeţean Aurelian Popa, a prezentat o serie de neajunsuri cu care se confruntă primarii, în special cei ai PNL, care, din cauza creşterii unor cheltuileli urmare şi a Ordonanţei 114, şi-au cam secătuit bugetele locale, nemaiavând bani de investiţii, unii plângându-se chiar de faptul că şi salariile personalului din subordine ar putea fi puse în pericol.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Oprea, a spus că edilii nu prea ştiu să-şi drămuiască banii, angajându-se la cheltuieli fără acoperire. A mai dezvăluit şeful judeţului că, prin unele primării de comune, indicele de salarizare l-a depăşit pe cel al oraşelor. Există femei de serviciu care primesc 3.000 de lei lunar, net! Alţi primari s-au angajat la realizarea unor investiţii fără să aibă prevăzuţi bani pentru susţinerea acestora, sperând sau mizând pe faptul că le va sări CJ în ajutor.

Liberalii au votat împotriva proiectelor de hotărâre privind bugetul Consiliului Judeţean, fapt care l-a enervat pe preşedintele Alexandru Oprea, care le-a spus că, aşa după cum a fost votul, tot aşa va avea şi el grijă de asocierile dintre Consiliul Judeţean şi primăriile conduse de liberali.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ADMINISTRAŢIE

Proiect colosal la Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște. Reabilitare, consolidare și modernizare

Publicat

pe

Primarul municipiului Târgoviște, Daniel Cristian Stan, a efectuat, astăzi – 14 mai 2026, împreună cu viceprimarii Cătălin Rădulescu și Constantin Cozma, o vizită pe șantierul de la Colegiul Economic „Ion Ghica”, acolo unde se execută lucrări de reabilitare, consolidare și modernizare, proiect a cărui valoare depășește 30 de milioane de lei – fonduri nerambursabile accesate de administrația publică locală. A explicat edilul că este prima investiție de anvergură din istoria de peste 100 de ani a acestei școli.

„Undeva în primăvara anului viitor, vom avea și aici o unitate de învățământ la cele mai înalte standarde. După cum vedeți, nu discutăm numai despre o simplă reabilitare. Este vorba despre o consolidare antiseismică. Practic, de la fundație până la acoperiș, se consolidează și se schimbă absolut tot. Nu știu dacă realizați că suntem în subsolul Colegiului Economic. Practic, mai avem o școală sub școală. S-a plecat de aici, de la subsol, și se urcă până la ultimul etaj. Suntem la jumătatea proiectului acum. Pe măsură ce ne apropiem de final, se vor vedea și schimbările care vor surveni la această școală de elită pentru învățământul târgoviștean. Cred că, în următorii 40-50 de ani, nu zic 100 cât are școala, Colegiul Economic Ion Ghica Târgoviște nu va mai avea nevoie decât de zugrăveli”, a declarat edilul Daniel Cristian Stan.

În acest moment, Primăria Târgoviște are în diferite faze de implementare, proiecte care vizează 16 unități de învățământ din municipiu. Odată finalizate aceste investiții, în următorii 3-4 ani, întreaga infrastructură educațională din Târgoviște, de la creșe la licee și colegii, va fi reabilitată și modernizată – spune edilul Daniel Cristian Stan. Vorbim despre 28 de unități de învățământ cu personalitate juridică (35 de imobile). Programul de modernizare a infrastructurii educaționale din Târgoviște a demarat în urmă cu aproximativ 7 ani.

„Toate investițiile de care discutăm sunt investiții cu fonduri nerambursabile, deci din surse atrase și fără obligații pentru bugetul local. Sigur, pe proiectele cu fonduri europene, avem acea contribuție de 2%. Dar, în general, proiectele nu comportă o contribuție din partea administrației publice locale târgoviștene, ceea ce este un lucru care ne bucură, pentru că din bugetul local nu cred că am fi reușit să facem 1% din investițiile pe care le avem acum în derulare.

Sper ca peste 4 ani să putem să vă spunem că întreaga infrastructură educațională a municipiului Târgoviște a fost reabilitată și modernizată, ceea ce ar reprezenta atingerea unui obiectiv foarte important pe care administrația publică locală pe care o gestionez l-a avut, și anume modernizarea infrastructurii educaționale, adică să avem de la creșe până la licee și colegii niște unități de învățământ care să ofere condiții excepționale”, a precizat primarul municipiului Târgoviște – Daniel Cristian Stan.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ADMINISTRAŢIE

Valeni-Dâmbovița, o comună unde tradiția se completează plăcut cu modernul

Publicat

pe

Undeva, la marginea de nord vest a județului Dâmbovița, pe un adevărat picior de plai, se răsfiră, din ce în ce mai mândră, localitatea Văleni. Casele sunt parcă brodate pe coastele colinelor, surori bune ale munților care conturează maiestuos orizontul. O comună unde tradiția musceleană se completează plăcut cu modernul, cu dorințele oamenilor de a fi în pas cu vremurile la ceea ce înseamnă confort și civilizație. De menționat că Valeni se află la o aruncătură de băț de Boteni, județul Argeș, localitatea unde s-a născut și unde își doarme somnul de veci marele gânditor român Petre Țuțea. Și, ca să fie în rezonanță completă cu Boteni, la Văleni, prin ambiția și dăruirea administrației publice locale, în mod direct a primarului Marian Lungu și a viceprimăriței Aurora Oprescu, a fost amenajat unul dintre cele mai impresionante muzee ale satului românesc care ființează în județul Dâmbovița. Un adevărat sanctuar al tradiției și istoriei. Un loc unde radiază din toate colțurile, din toți porii exponatelor adunate de la oameni și etalate cu pricepere, amintiri, povești de viață, secvențe din existența acestei comunități.

Expoziția de etnografie din Văleni poate fi introdusă în circuitul turistic de orice agenție care se respectă și, cu siguranță, nu vor da greș. Cei care vor călca pragul acestui lăcaș, martor viu al vremurilor trecute, vor putea intra, măcar pentru câteva zeci de minute, în farmecul satului de odinioară, când tehnologia care ne-a acaparat acum complet, care se hrănește cu timpul nostru, nu alterase deloc simplitatea, candoarea și ritmul lent și sănătos al firii omenești.

Acest spațiu dedicat tradiției, obiceiurilor și istoriei locurilor a fost inaugurat pe 1 Decembrie 2025, de Ziua României, în prezența reprezentanților Consiliului Județean Dâmbovița. De precizat că implementarea acestui proiect care ține la păstrare rădăcinile nemuritoare ale acestei comunități s-a putut face prin implicarea administrației publice locale, cu sprijinul financiar primit de la Consiliul Județean Dâmbovița, care a acordat nu doar fonduri, ci și încredere Asociației Văleni -Dâmbovița, sub egida căreia s-a întrupat expoziția etnografică cu caracter permanent „Dorul de Văleni”. Nu putem uita nici numele artistul plastic Ion Popescu, din Pitești, care a avut o contribuție valoroasă la închegarea acestui muzeu al satului românesc autentic. Despre acest subiect vom rezerva un spațiu special în paginile publicației noastre, ba chiar vom realiza și un reportaj video.

Acum, să revenim la ritmul și pulsul actual al localității, la ce s-a făcut bun și ceea ce urmează să întreprindă reprezentanții administrației publice locale în realitatea imediată, în ton cu vremurile pe care le trăim, toate atașate, în primul rând, la confort și civilizație de tip european. Hai să începem cu drumurile. Asfaltate toate. Până în vârf de deal, la confluența cu Argeșul. Ne-a spus primarul Marian Lungu că procesul acesta de reabilitare și întreținere a căilor rutiere continuă, mai ales că zona este expusă alunecărilor de teren, în special în perimetrele din apropierea pâraielor care tranzitează comuna. Albiile apelor curgătoare care străbat Valeni Dâmboviţa ar trebui regularizate pentru a fi eliminat pericolul, dar nu s-a mai intervenit pe acest aspect din 2015.

Marian Lungu este un edil cu viziune, cu dorință de a schimba fața localității, de a implementa proiecte utile, de importanță pentru comunitate, dar bugetul nu prea îl ajută. Ne-a mărturisit că investiții de anvergură nu se pot materializa la Văleni decât cu fonduri europene sau guvernamentale nerambursabile ori cu sprijin de la Consiliul Județean Dâmbovița, prin Programul Județean de Dezvoltare Locală (PJDL), la care Primăria ar trebui să facă eforturi pentru a depune cota sa de cofinanțare de 50%.

Unul dintre proiectele mari pe care Marian Lungu ar vrea să-l pună în practică la Văleni este sistemul de canalizare. Un obiectiv ultranecesar, dar care poate fi executat, ținând cont de faptul că zona este una de deal, printr-un proiect care ar implica costuri suplimentare. Dar, am văzut, edilul nu disperă. Este convins că îi va fi oferită în cele din urmă și această oportunitate de a construi rețea de canalizare la Văleni.

Prin Agenția de Dezvoltare Sud Muntenia, primarul Marian Lungu are pregătit un proiect privind digitalizarea activității în cadrul administrației publice locale și un altul privind amplasarea în comună a unor stații de încărcare pentru autovehiculele electrice, elemente indispensabile ținând cont de folosirea tot mai intensă a energiei nepoluante în toate domeniile sociale și economice.

Un alt proiect care va fi implementat în curând are în vedere furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale, facilitarea accesului persoanelor venerabile la serviciile de bază eficiente și de calitate. Finanțarea de 1,7 milioane de lei a fost asigurată prin PNRR. Administrația publică locală va trebui să angajeze, prin concurs, un asistent medical comunitar care să se ocupe de problematica acestei activități de sprijin a persoanelor cu probleme socio-medicale. Instituția care va funcționa în cadrul centrului medical din localitate va mai avea la dispoziție un asistent social și un mediator școlar. Proiectul prevede și reabilitarea a 25 de locuințe ale persoanelor defavorizate. Lucrări de reparații, refacere a acoperișului, pereți interiori, exteriori etc. Totodată, pe parcursul a 1 an și 6 luni, toți copiii care merg la școală vor beneficia de o masă caldă, zilnic.

De schimbări importante au beneficiat și Căminul Cultural și sediul Primăriei Văleni. Printr-un proiect derulat cu finanțare prin PNRR, cele două instituții au fost reabilitate și modernizate. Investiția s-a ridicat la 2 milioane de lei.

„Sunt multe de făcut. Avem speranța că vom duce în cele din urmă la capăt tot ceea ce ne-am propus și avem în stadiul de proiecte, de idei. Vremurile sunt așa cum sunt, iar finanțările importante, pentru noi, localitate cu un buget precar, care nu poate susține investiții de anvergură, nu pot veni decât prin programe europene sau guvernamentale cu finanțare nerambursabilă. Suntem atenți și nu scăpăm nicio oportunitate. Avem o localitate frumoasă, cu oameni harnici, gospodari, dar vrem și mai mult”, ne-a spus primarul Marian Lungu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite