Conectați-vă cu noi

ADMINISTRAŢIE

CJ Dâmboviţa a exclus presa de la dezbaterea pe strategia de… promovare turistică!

Publicat

pe

Sursa foto: CJ Dâmboviţa

Promovarea turistică este incompletă fără cooptarea mass-media, fie că vorbim de ziare, radiouri, televiziuni sau publicaţii online. Este ceea ce pare că nu înţelege conducerea Consiliului Judeţean Dâmboviţa, care a organizat, astăzi – 30 septembrie 2019, la sediul instituţiei, în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucureşti, o întâlnire pentru „elaborarea unei strategii de dezvoltare şi promovare turistică a judeţului”, la care au fost invitaţi să participe primari, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai unor asociaţii nonguvernamentale. Nu însă şi jurnaliştii, care, prin natura meseriei, au habar ce presupune o campanie de promovare!

Şi dacă s-a considerat că prezenţa gazetarilor nu este utilă pe timpul acestui „focus grup”, cum a fost denumit evenimentul, întrebăm şi noi ce rost mai are comunicatul remis după? Ce, presa este bună doar, aşa, ca instrument prin care să difuzăm ce şi când ne convine? Ce, n-am fi putut avea şi noi sugestii bune de aplicat în procesul de promovare turistică? Cu siguranţă însă, am fi putut să transmitem către public un material complet despre ceea ce s-a întâmplat astăzi.

Cu părere de rău o spunem, informarea primită de la CJ Dâmboviţa nu punctează nimic concret! Reiese doar că preşedintele Consiliului Judeţean a făcut apel la cei prezenţi să se implice într-o „discuţie utilă şi benefică” şi „să vină cu idei şi cu soluţii”. De asemenea, am mai înţeles că reprezentantul ASE Bucureşti a lăudat instituţia pe care o reprezintă şi a reamintit de studiul de dezvoltare și promovare a potențialului turistic pe care l-a realizat, în urmă cu 8 ani, pentru Consiliul Judeţean Dâmboviţa, cu precizarea că, de această dată, abordarea va fi diferită.

Nu apare nimic despre direcţiile generale pe care va fi calată strategia de promovare turistică a judeţului Dâmboviţa, spre exemplu. Sau despre ideile care au rezultat în urma dezbaterii de astăzi. Sau ce sugestii au făcut turiştii, fiindcă înţelegem că au fost consultaţi… Bine, mai puţin cei străini, fiindcă sunt „un pic mai dificil de acoperit”, după cum s-a exprimat reprezentanta ASE Bucureşti, adică a instituţiei pe care o plăteşte Consiliul Judeţean Dâmboviţa să realizeze strategia de dezvoltare şi promovare turistică.

ADMINISTRAŢIE

Prinde contur terenul de fotbal cu suprafaţă sintetică de la Complexul de Nataţie Târgovişte

Publicat

pe

În aceste zile, se lucrează intens pentru amenajarea terenului de fotbal cu suprafaţă sintetică de lângă Complexul Turistic de Nataţie, investiţie realizată de Primăria Târgovişte în parteneriat cu Federaţia Română de Fotbal. Potrivit edilului Daniel Cristian Stan, în două-trei săptămâni va fi instalat covorul sintetic.

„Este vorba de un teren sintetic de antrenament, la dimensiuni standard, un teren care va putea fi folosit atât de către echipa mare, Chindia Târgovişte, cât şi de către grupele de copii şi de juniori. Terenul va avea şi o tribună cu 300 de locuri, precum şi nocturnă, adică va asigura condiţii la standardele UEFA, cu nimic mai prejos decât celelalte baze sportive de antrenament din ţările europene.

Administraţia publică locală a mai depus un proiect pentru în că o bază sportivă, lângă acest teren. Tot aici se va realiza şi parcul de 5 hectare, cel mai mare parc din municipiul Târgovişte, după Parcul Chindia. Este un proiect pe fonduri europene, pentru care sperăm să semnăm contractul de finanţare cât mai repede.

Întreaga zonă va fi una foarte-foarte frumoasă, de relaxare, agrement şi practicare a sportului, în contextul în care, la Complexul Turistic de Nataţie, sunt atâtea facilităţi: bazin olimpic, săli de fitness, saune, plus terenuri de baschet, tenis, minifotbal”, a spus primarul Daniel Cristian Stan.

Edilul a mai anunţat că, ieri, s-au turnat primele elemente ale noii tribune de la stadionul „Eugen Popescu” şi că, până la sfârşitul săptămânii, ar putea fi turnate toate cele 23 de structuri ale primei linii, din cele trei care urmează să formeze tribuna întâi.

„Sperăm ca, până la sfârşitul lunii noiembrie, să realizăm tot ceea ce înseamnă fundaţie la stadionul «Eugen Popescu», pentru ca, pe perioada sezonului rece, să se poată lucra la infrastructura metalică. De asemenea, în paralel, se lucrează şi la tribuna întâi, care va deveni tribuna a doua”.

Citește în continuare

ADMINISTRAŢIE

Padina-Peştera, prima staţiune care se construieşte de la zero în România după 1989!

Publicat

pe

Arhitectul şef al judeţului Dâmboviţa a organizat, astăzi – 4 octombrie 2019, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, însă am putea să ne ducem chiar şi mai mult în timp, o întâlnire informală cu reprezentanţii mass-media, plus că a ales o temă de interes: dezvoltarea Staţiunii turistice Padina-Peştera. Teodor Bâte, care este fiul fostului primar al municipiului Târgovişte, a punctat faptul că a avut acordul preşedintelui CJD şi că va permanentiza discuţiile de acest tip. Sperăm ca iniţiativa să nu se piardă pe drum, fiindcă este una foarte bună şi ne dă prilejul să transmitem către publicul cititor informaţii la care accesul nu este chiar facil.

Revenid la dezvoltarea zonei Padina-Peştera, trebuie să-i dezamăgim pe cei care, pornind de la declaraţiile pompoase ale unor oameni politici, şi-au imaginat că vom avea, peste noapte, o staţiune turistică în adevăratul sens al cuvântului. Potrivit arhitectului şef al judeţului Dâmboviţa, se preconizează ca, în următorii 2 ani, să fie gata Planul Urbanistic Zonal, adică legea după care se va construi în perimetrul Padina-Peştera. Termenul va putea fi respectat dacă nu vor apărea dificultăţi majore în procesul de avizare. În caz contrar, PUZ-ul va fi dat la gata mai târziu de a doua jumătate a anului 2021. A nu se înţelege că până în 2021 nu se va putea construi nimic, însă este clar că nu va fi o dezvoltare majoră!

În ceea ce priveşte imobilele existente, Direcţia Urbanism din cadrul Consiliului Judeţean Dâmboviţa urmează să înceapă, în scurt timp, catagrafierea zonei Padina-Peştera, după care se va decide punctual, în funcţie de cum a fost sau nu respectată legislaţia în vigoare. Această etapă este una obligatorie în procesul de elaborare a Planului Urbanistic Zonal.

Cert este că trebuie acordată atenţie maximă PUZ-ului, fiindcă vorbim, după cum a spus arhitectul şef al judeţului Dâmboviţa, de prima staţiune care se construieşte de la zero în România după Revoluţia din Decembrie 1989. Se pleacă de la stadiul de „greenfield” şi urmează să se ajungă la un „orăşel” cu 5.000 de unităţi de cazare (a nu se înţelege hoteluri şi pensiuni, ci camere), ceea ce înseamnă un maxim de 15.000 de turişti, care vor fi deserviţi de 3.000 până la 5.000 de angajaţi. Din nou atragem atenţia că nu se va ajunge aici peste noapte!

„Nu ne dorim să transformăm Padina-Peştera într-o zonă urbană. Ar fi o greşeală de strategie. Ne dorim o staţiune în care factorul principal să fie muntele. Nu vrem o staţiune specializată pe sporturi olimpice de iarnă. Vrem o staţiune turistică montană care să fie deschisă tot anul. Din punct de vedere urbanistic, rezultatele muncii pe care o facem acum se vor vedea peste 25-30 de ani.

Vrem să dezvoltăm un concept de staţiune verde. Pentru orice tip de subzonă funcţională (nota redacţiei: proiect individual, public sau privat), procentul minim de spaţii verzi va fi 51%, astfel încât elementul principal în Staţiunea Padina-Peştera să rămână muntele. Acesta este scopul principal al documentaţiei de urbanism pe care o elaborăm”, a spus Teodor Bâte – arhitectul şef al judeţului Dâmboviţa.

Citește în continuare

PUBLICITATE ELECTORALĂ

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web