Învăţământul profesional a intrat, în ultimii ani, în atenţia conducerii Inspectoratului Şcolar Dâmboviţa. Demersurile pentru înfiinţarea a unor clase de învăţământ dual şi profesional se realizează în funcţie de cererea lansată de diferiţi agenţi economici. Este ştiut că, în ultima vreme, patronii unor mari companii s-au plâns de faptul că nu mai sunt meseriaşi. Şcolile nu mai pregătesc tinerii în diferite profesiuni solicitate pe piaţa muncii.

Inspectoratui Şcolar a încercat să răspundă acestor cereri, deşi este greu de acoperit deficitul de cadre. Liceele şi colegiile cu profil teoretic sunt încă la putere. Părinţii nu prea vor să-şi vadă copiii practicând cine ştie ce meserie, undeva mai jos, la talpă. Aceştia ar dori mai degrabă ca odraslele lor să le devină medici, profesori, preoţi, să prindă posturi pe la stat, unde sunt bani şi siguranţă.

Tocmai cu asemenea concepte şi prejudecăţi este de luptat acum. Este greu să îi convingi pe unii că, şi în mediul privat, diferite activităţi profesionale sunt bine remunerate. Şi, totuşi, se merge mai departe în ceea ce priveşte promovarea învăţământului profesional. Până la urmă, fiecare meserie, fiecare profesiune este importantă, indispensabilă în dezvoltarea continuă a societăţii.

Profesorul Sorin Ion, inspector şcolar general ISJ Dâmboviţa, mergând pe pista solicitărilor venite de la angajatorii din Dâmboviţa, aflaţi într-o vădită criză de meseriaşi, a propus Ministerului Educaţiei înfiinţarea unor clase de învăţământ dual şi profesional care să răspundă nevoilor de cadre pregătite ale firmelor locale.

„Toată lumea vrea școli profesionale, dar nimeni nu și-ar da propriul copil la profesională, pentru că vrem la mate-info, la filologie sau să se facă avocat. Școlile profesionale se fac la cererea agenților economici, a operatorilor economici. Aceștia pot să se adreseze direct instituţiei, dacă vor să solicite învățământ profesional pentru meseriile pe care le doresc sau se adresează direct Ministerului, dacă vor să facă învățământ dual.

În momentul acesta, avem rată de acoperire 100% la ce ni s-a cerut pe învățământ dual. Asta nu înseamnă foarte mult, dar este totuși o formă de învățământ relativ nouă și mai durează până când operatorii economici își dau seama de avantajele învățământului dual.

Avem puține clase la nivel de județ, vreo opt clase. La Găești, la „Iordache Golescu”, avem frigotehnist pentru Arctic. La Târgoviște avem la „Nicolae Ciorănescu” două clase, de electronist aparate și echipamente și operator la mașini cu comandă electrică. La „Nicolae Ciorănescu” avem pentru Nimet clasă de rectificator. Mai avem la Tărtășești două clase, una de cofetar-patiser și una de bucătar-patiser-preparator produse făinoase cu o firmă care se cheamă Puratos SRL.

Mai avem la Titu, la Liceul „Goga Ionescu”, cu Metaplast. Avem clasă de sculer-matrițer și la Liceul „Aurel Rainu” din Fieni. Avem o jumătate de clasă pentru electromecanic utilaje și instalații industriale pentru SC Carmeuse Holding SRL. Învățământul dual, învățământul profesional și învățământul tehnic liceal înseamnă mai mult de jumătate din numărul de locuri alocate. Cred că suntem în primul an cu peste 50%, restul de elevi mergând la licee teoretice.

Avem prognozați pentru a promova clasa a VIII-a, pentru anul 2020, 4.576 de elevi. Evident că, pentru aceștia, noi trebuie să asigurăm la licee și școlile profesionale 4.576 de locuri cel puțin. Fiecare copil trebuie să poată să-și aleagă meseria. În realitate, experiența ultimilor ani, arată că se vor înscrie în clasa a IX-a, în toate formele de învăţământ, undeva la 4.200 de copii. În jur de 400 se pierd pe drum. De regulă, asta este media, undeva la 10%, din diverse motive, se pierd cu direcție cunoscută, iar alții cu direcție necunoscută, în sensul că sunt cei de la limita județului care merg la Buftea, la Ploiești. Asta înseamnă că vom rămâne cu siguranță cu locuri neocupate. Este un fel de pierdere calculată, vom avea clase care nu se vor forma la toamnă pentru că nu putem să nu ținem cont de elevii puțini pe care îi pierdem. Plus că mai sunt elevi din clasa a VIII-a care sunt, poate neoficial, în abandon școlar, pentru că, dacă un elev de clasa a VIII-a nu vine tot anul la școală, el oficial nu e declarat în abandon pentru că are vârsta de școlarizare, iar învățământul este obligatoriu. Prin urmare, nu putem declara că a abandonat şcoala. Sunt și situații în care ai trecut în catalog 25 de elevi, dar în realitate cei care frecventează regulat școala pot să fie doar 23″, a precizat Sorin Ion.