Pe 6 decembrie 2019, de Sf. Nicolae, Constantin Titi Ionescu, conducător al fotbalului, voleiului masculin şi baschetului feminin târgoviștean cu care a obţinut performanţe notabile timp de peste patru decenii şi jumătate, a încetat din viaţă după o grea suferinţă, la 83 de ani. La cinci ani de la decesul lui, vă propun spre lectură un context inedit, care îl va readuce în memoria cititorilor, alături de alți oameni importanți din fotbalul târgoviștean.

În 1977, înaintea începerii returului fotbalistic, România trecea prin una dintre cele mai mari tragedii. Returul era programat să înceapă sâmbătă, 5 martie, cu un meci în Liga I, F.C. Constanța – Steaua, dar în seara de vineri, 4 martie, la ora 21:24, România a fost zguduită de catastrofa, cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, care a provocat în aproximativ 56 de secunde cel puțin 1570 de morţi, cei mai mulţi dintre ei la Bucureşti, și mari distrugeri. La Târgovişte nu au fost victime şi pagube, dar competiţiile naţionale au fost suspendate și toate cluburile de fotbal au contribuit la ajutarea celor aflați la necaz prin depunerea de sume de ordinul sutelor de mii de lei, fiecare, în „Contul 1977”, deschis la CEC. Duminică, 13 martie 1977, când viața se mai așezase cât de cât, iar vremea era bună, s-au jucat mai multe meciuri amicale. Dinamo s-a deplasat la Târgoviște, Steaua la Ploiești să întâlnească Petrolul, Sportul la Brăila, Rapidul la Chimia Râmnicu Vâlcea. Peste tot stadioanele au fost pline, încasările fiind donate sinistraților.

Prima etapă a returului a fost reprogramată zece zile mai târziu, pe 16 martie, mai puțin partidele Dinamo – Timișoara și Sportul – Corvinul deoarece Bucureștiul fusese cel mai afectat, multe clădiri se dărâmaseră, iar pe gazoanele din Ștefan cel Mare și de pe „Republicii” se instalaseră corturi militare imense, care găzduiau mii de oameni rămași fără locuințe, noroc că vremea era destul de caldă în România.

La Târgoviște, cu sprijinul decisiv al edilului șef al orașului Constantin Motoroiu și secretarului primăriei Florin Rădulescu și al conducerii C.S. Târgoviște, Gheorghe Rădulescu -președinte, Constantin Titi Ionescu – organizator de competiții şi Sebastian Biță Stănescu – secretarul clubului, s-a organizat meciul cu dinamoviștii bucureșteni, lideri ai campionatului diviziei A, destinat încasărilor la fondul de solidaritate pentru victimele cataclismului. Întâlnirea s-a disputat în faţa a peste 15 mii de spectatori, veniți cu cel puțin o oră înainte în tribunele stadionului Municipal. O partidă frumoasă, încheiată 1-1 (0-0), goluri marcate de ex-târgovişteanul Cornel Dinu în min. 64, cu o lovitură de cap de pe la 7-8 metri, plasată pe lângă portarul Gheorghe Ilinca, la centrarea lui Cristian Vrânceanu, respectiv Sandu Rus, în minutul 84, cu un şut năprasnic la centrarea lui Ion Vintilă. Scor echitabil, într-un joc arbitrat foarte bine de târgovişteanul Şerban Necşulescu, o partidă la care a asistat și Nicu Milea, cronicarul sportiv lansat la „Uzina și Ogorul”, devenit colaborator la ziarul Dâmbovița.

C.S. a evoluat fără vedeta Gigi Tătaru, dar cu Mircea Stan – Dumitru Gheorghe, Florea Alexandru, Radu Grancea, Ionel Pitaru -Constantin Tănase, Adrian Furnică, Decebal Puiu Neagu-Cristian Niţă, Ion Vintilă, Nelu Isaia, pe parcurs intrând Gheorghe Ilinca, Alexandru Istrate-Bebiţă, Ion Ene, Constantin Pietroianu, Gheorghe Greaca, Alexandru Rus și doi jucători de la divizionara târgovișteană C Petrolul, Mihai Buciumeanu și Ionel Diaconescu. Primul, fost fotbalist în B al Târgoviștei, urma să devină arbitru cu meciuri la linie în prima divizie, celălalt, ex-junior la C.S., o mare speranță fotbalistică a urbei în acel moment, va juca ulterior la Dunărea C.S.U. Galați și Steaua București. La Dinamo au jucat Eftimescu – Cheran, Ghiţă, Sătmăreanu II, Lucuţă – Dobrău, Cornel Dinu, Custov-Alexandru Moldovan, Dudu Georgescu, Mircea Lucescu, înlocuiți în repriza a doua de portarii Ştefan și Ene, fundaşul Sandu Gabriel, mijlocaşii Ion Moldovan şi Ion Marin şi atacanţii Chitaru, Roznai şi Vrânceanu. Au fost 10 zile de amânare a reluării competițiilor oficiale, iar la sfârșitul acelui retur, C.S. Târgoviște, cu Nicolae Proca antrenor, a promovat în divizia A.

Metalul Târgoviște, la prima promovare în divizia A de fotbal – 1961

Constantin Titi Ionescu a fost component al echipei Târgoviștei care a jucat pentru prima dată în Divizia A de fotbal în 1961-1962 și a ajuns în sferturile Cupei României în 1962, coleg cu Marin Andrei, Fane Marcu, Răzvan Tomescu, Ion Prandea, Eugen Popescu, Aurel Georgescu, Mihai Niţescu, Nicolae Petrescu, Mircea Cruţiu, Pavel Mureşan, Ion Cazacu, Paul Niculescu, Aurel Iordache, Constantin Chiriţă, Gigi Moisescu, Cornel Prodanciuc, Alexandru Lazăr, Mircea Barac, Nicolae Matei, antrenori Valentin Stănescu-Zimbrul și Marin Alexandru-Țăndărescu. În sferturile Cupei României a poposit Metalul Târgoviște și în 1965, cu Biţă Stănescu, Fane Marcu, Gheorghe Simionescu, Constantin Titi Ionescu, Nae Ionescu-Budulea, Penu, Vasile Dinu, Grigore Bălăceanu, Aurel Georgescu, Mihai Niţescu, Cornel Dinu, celebrul internațional de mai târziu, Constantin Ionescu-Budulea, Haralambie Puiu Becheanu, Cristi Suciu, Ţiţi Dumitriu, Teodor Constantin, Constantin Chiriţă, formație pregătită de Rudy Wetzer, director tehnic și Gheorghe Nuțescu antrenor.

Devenit între timp nea Titi, a fost conducătorul grupării fotbalistice continuatoare a Metalului, C.S. Târgoviște, care a promovat pentru a doua oară în divizia A în 1977 și a fost la un pas de Cupa UEFA în 1979, lot cu Narcis Coman, Dodu Bărbulescu, Nicolae Stancu, Dumitru Gheorghe, Florea Alexandru, Silviu Dumitrescu, Nicolae Enache, Ionel Pitaru, Gheorghe Tătaru, Ion Ștefănescu, Nicolae Kallo, Adrian Furnică, Gheorghe Greaca, Claudius Sava, Nelu Isaia, Petre Marinescu, Florin Grigore, Ilie Niculescu, Traian Miu, Nicolae Martin, pregătit de Nicolae Proca și Gheorghe Becheanu.

Titi Ionescu – Nicolae Dobrin (1981)

A fost cel care l-a adus pe Nicolae Dobrin de la Pitești sub Turnul Chindiei, obținând cu C.S.-ul în 1981 a treia promovare în prima divizie și a fost alături de Micul Ajax în cei doi ani de liga I, între 1996-1998 și de Noua Chindie care, în 2012, putea promova în A. Iubitor și de alte sporturi colective, a contribuit la performanțele Metalului, echipa de volei masculin a UPET și ale baschetbalistelor de la Livas Târgoviște.

Multumiri tuturor celor fără de care sportul dâmbovițean nu ar fi avut identitate și performanțe. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți cei care nu mai sunt printre noi!

A consemnat,
Gabriel Degeratu

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Juriul ediției 2024 a Bienalei Naționale de Artă „Gheorghe Petrașcu” a hotărât să premieze 6 lucrări, după cum urmează:

Secțiunea GRAFICĂ:

• Georgiana STĂNESCU-AFEMEI, Pulsul din adâncuri, acuarelă și pastel pe carton, 2023
• Ana OPRIȘOREANU, Oracol, acuarelă și tuș pe hârtie, 2024
• Ioanna DIMOSTHENOUS, Dor, cărbune, creion, acrilic, guașă și tuș pe hârtie, 2024

Secțiunea PICTURĂ

• Oana-Miriam OLTEANU, Putere, impasto acrilic pe pânză, 2022
• Mihaela CIUȘTEA, Reconstruction of a memory – Silence, tehnică mixtă pe pânză, 2023
• Diana Loredana PANTEA, Selene, ulei pe pânză, 2022

Conform regulamentului de participare, premiile se constituie în preț de achiziție. În concurs au fost înscrise anul acesta 162 de lucrări: 136 la secțiunea Pictură și 26 la secțiunea Grafică.

Festivitatea de premiere va avea loc, marți – 10 decembrie 2024, de la ora 13:00, la Muzeul de Istorie din Târgoviște.

Concursul a fost deschis membrilor Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Republica Moldova, studenţilor (din ultimul an și masteranzilor) şi absolvenţilor Academiilor de Artă din România și Republica Moldova, care au putut participa cu cel mult două lucrări per persoană.

„Pictorul Gheorghe Petrașcu a ales să își stabilească atelierul la Târgoviște o perioadă considerabilă din viață (din anul 1923 până în 1943, când s-a îmbolnăvit și nu a mai putut lucra), atras de pitorescul și atmosfera patriarhală a orașului. Importanța și renumele de mare colorist al lui Gheorghe Petrașcu s-au conturat încă din timpul vieții, fapt care i-a permis să se dedice în special artei sale (pictura și gravura) și care, în perioada petrecută la Târgoviște – de altfel cea mai fertilă perioadă din punct de vedere al creației sale – a atins cel mai înalt grad de execuție, plasticitate și expresie, reprezentând maturitatea artistică a pictorului. Toți acești factori au făcut ca meritele artistice să-i fie recunoscute de către Academia Română care, pe 1 iunie 1936, îl alege membru, Gheorghe Petrașcu fiind primul pictor român academician. Astfel, prin numele pe care îl poartă, Bienala Națională de Artă „Gheorghe Petrașcu” încearcă să reînvie ambianța și fervoarea artistică pe care a avut-o Târgoviștea în perioada interbelică și în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial”, se precizează în comunicatul de presă transmis de Consiliul Județean Dâmboviţa.

Urmărește Incomod Media și pe Google News